22,036 matches
-
pictori, savanți, filozofi, creatori ai cosmismului în Rusia. Printre acestea, un loc de onoare îl ocupă numele familiei Roerich. Noua paradigmă conceptuală despre lume, gândirea cosmică s-au format ca sistem de cunoaștere, în mare parte întemeindu-se pe fenomenul Eticii Vii - un sistem științifico-filozofic, care unește într-un tot întreg diferite niveluri ale realității: omul și planeta, planeta și cosmosul, microcosmosul și macrocosmosul. G.N. Fursei, academician și vicepreședinte al AȘNR, vicepreședinte al Ligii Internaționale de Protecție a Culturii: Etica Vie
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
fenomenul Eticii Vii - un sistem științifico-filozofic, care unește într-un tot întreg diferite niveluri ale realității: omul și planeta, planeta și cosmosul, microcosmosul și macrocosmosul. G.N. Fursei, academician și vicepreședinte al AȘNR, vicepreședinte al Ligii Internaționale de Protecție a Culturii: Etica Vie este o învățătură (doctrină) de înaltă probitate, ce întrunește în sine acele remarcabile cunoștințe care au fost obținute și în știință, și în artă, și în religie. Această sinteză ne însuflețește și ne dă posibilitatea de a privi mai
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
cunoștințe care au fost obținute și în știință, și în artă, și în religie. Această sinteză ne însuflețește și ne dă posibilitatea de a privi mai conștient la acea legătură reciprocă între acele lucruri, despre a căror esență am vorbit (etica și moralitatea). Organizații și fonduri
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Format spiritual în cercul revistei "Viața românească", a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica etc. Născut la 13 iulie 1895 în comuna Susleni din fostul județ Orhei, a urmat la Chișinău, între 1909-1918 cele doua cursuri (inferior și superior) al Seminarului Teologic. În perioada 1919-1924 a frecventat, cu întreruperi, cursurile Facultății de Litere și
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
și Petre Andrei, obține o bursă de studii la Paris, unde timp de doi ani (1930-1931) urmează cursuri de sociologie la Școala Normală Superioară și la Sorbona. Revenit la Iași își reia postul de asistent la catedra de sociologie și etică de la Universitatea „Al.I. Cuza”. Concomitent cu activitatea universitară, între 1932 și 1933 a fost și profesor de pedagogie la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, iar pentru scurt timp și director al acestei prestigioase instituții de învățământ. În 1923
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
Astfel activitatea jurnalistică va avea tot timpul un intermediar în ceea ce privește transmiterea informației de aceea crearea unei elite în domeniul jurnalismului va constitui o problemă ce va exista atâta timp cât jurnaliștii vor permite asta. Mass media trebuie să preia conducerea în crearea eticii profesionale. Dacă acest lucru nu se întâmplă vor apărea din ce în ce mai multe voci care vor cere ca acest domeniu să fie reglementat din afară, de către guverne și alte instituții Astfel putem afirma că această sinteză de 240 de pagini pe care
Mass-media și democrația () [Corola-website/Science/319288_a_320617]
-
Teacher în Space. Accidentul a fost foarte mediatizat: un studiu a arătat că 85% dintre americani auziseră vestea la maxim o oră de la întâmplare. Dezastrul "Challenger" a fost utilizat drept studiu de caz în numeroase discuții pe problema siguranței și eticii la locul de muncă și a inspirat filmul de televiziune din 1990, "Challenger". "Challenger" trebuia să fie lansat de la Centrul Spațial Kennedy din Florida la ora 2:42 p.m. EST în ziua de 22 ianuarie, dar, din cauza întârzierilor misiunii anterioare
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
grup. Face parte din lectură obligatorie pentru școlile inginerești din Canada și din alte țări. Roger Boisjoly, inginerul care a dat avertizări privind efectul vremii reci asupra oringurilor, a demisionat de la Morton Thiokol și a început să țină prelegeri despre etică la locul de muncă. El afirmă că întrunirea restrânsă a managerilor Morton Thiokol, întrunire ce a avut ca rezultat recomandarea de lansare, „a constituit forumul neetic de luare a deciziilor, rezultat din intimidări intense din partea clienților”. Pentru onestitatea și integritatea
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
intimidări intense din partea clienților”. Pentru onestitatea și integritatea dovedite înainte și imediat după dezastru, Roger Boisjoly a primit Premiul Pentru Libertate și Responsibilitate Științifică din partea Asociației Americane pentru Progresul Științei. Numeroase colegii și universități au folosit accidentul în cursurile de etică ingierească. Designerul informațional Edward Tufte a utilizat accidentul "Challenger" ca exemplu de probleme ce pot apărea din lipsă de claritate a prezentării informațiilor. El afirmă că dacă inginerii de la Morton Thiokol ar fi prezentat cu mai multă claritate datele de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
concerte de orgă și colectează fonduri pentru reîntoarcerea în Gabon. În 1922, ține cursurile "Dale Memorial Lectures" la Universitatea Oxford, iar anii următori apar primul și al doilea volum din marile sale opere: "Decăderea și restaurația civilizației" și "Civilizație și etică". În 1924 se reîntoarce, împreună cu mai multe alte cadre medicale, în locul soției avându-l ca asistent pe Noel Gillespie, pregătit la Oxford. Spitalul, aflat în decădere, este refăcut, sunt introduse noi medicamente recent descoperite și se efectuează experimente privind agenții
Albert Schweitzer () [Corola-website/Science/315868_a_317197]
-
însuși o întrega cohorta de efecte adverse : După cum relatează Janett Travell, doctorul său personal, a recurs la injecții cu amfetamina pe care i le administra doctorul Max Jacobson. Această substanță are efect de doping, fiind contraindicata. Pentru comportarea să contrară eticii medicale, doctorului Jacobson i s-a retras dreptul de liberă practica.Se spune că după ce lua acest medicament,Kennedy se simțea în formă timp de 6 ore,asta explică și fermitatea și modul în care a prevenit războiul nuclear în
Asasinarea lui John F. Kennedy () [Corola-website/Science/316610_a_317939]
-
altora experiența obținută de hacker, făcând astfel dovada priceperii proprii, și a înainta prin astfel astfel de conversații și contribuții în ierarhia socială a diverselor canale IRC pe care discută hackerii. Există unele zvonuri conform cărora hackerii ar urma o etică proprie acestui grup social. După cum am arătat mai sus, există „hackeri etici”, care respectă legile țării în care se află și sparg sisteme informatice doar pentru a aduce la cunoștința proprietarilor lor lipsa de protecție a acestora, spărgându-le doar
Hacker () [Corola-website/Science/316620_a_317949]
-
doar cu acordul prealabil al proprietarilor sistemelor respective. Referindu-ne la hackerii care comit infracțiuni, numiți mai corect crackeri sau spărgători de calculatoare, din informațiile publicate de FBI nu ar rezulta că cei care comit infracțiuni informatice ar avea vreo etică respectabilă, ei comițând tot felul de fapte care pe lângă a fi infracțiuni sunt fapte profund antisociale (furt, fraudă, escrocherie, violarea dreptului la privacy, furt de identitate, șantaj, hărțuire, etc.) iar păgubiții sunt adesea oameni de rând, nu mari companii cărora
Hacker () [Corola-website/Science/316620_a_317949]
-
profund antisociale (furt, fraudă, escrocherie, violarea dreptului la privacy, furt de identitate, șantaj, hărțuire, etc.) iar păgubiții sunt adesea oameni de rând, nu mari companii cărora li s-ar putea reproșa ceva. După Sam Williams, a existat într-adevăr o etică a hackerilor, dar pe vremea respectivă hackerii nu erau infractori, ci doar informaticieni motivați de curiozitate și spirit de joacă. Epitetul de hacker aplicat infractorilor ar proveni după el din faptul că ziarele au luat notă că primii infractori informatici
Hacker () [Corola-website/Science/316620_a_317949]
-
nu erau infractori, ci doar informaticieni motivați de curiozitate și spirit de joacă. Epitetul de hacker aplicat infractorilor ar proveni după el din faptul că ziarele au luat notă că primii infractori informatici care au fost judecați făceau referire la etica hackerilor (ne-infractori) în apărarea proprie.
Hacker () [Corola-website/Science/316620_a_317949]
-
Sporting într-un "...club mare, cel mai mare din Europa". Astăzi, un secol mai târziu, extraordinarele rezultate cu care Sporting se mândrește sunt acțiunile lui Jose Alvalade, și în aceeași măsură a altor fondatori ai clubului, în integrarea principiilor valorilor, etica reușitei și a spiritului de echipă. Îndrăznind să deschidă drumuri noi, într-un timp în care în Portugalia sporturile erau încă activități în stadiu de dezvoltare și având în mare parte caracteristici elitiste, primul "Sportinguistas" a reușit să formeze un
Sporting Clube de Portugal () [Corola-website/Science/316710_a_318039]
-
în Parlamentul României, în urma alegerilor din mai 1990 pe listele Frontului Salvării Naționale, în circumscripția teritorială Sibiu (1990 - 1992). A demisionat din Parlament la data de 19 martie 1992. Membru în conducerea Frontului Salvării Naționale în calitate de președinte al Comisiei de Etică și Litigii (1990 - 1992) Vicepreședinte al Comisiei de redactare a Constituției, calitate în care participă la diferite reuniuni internaționale și conduce delegația care a prezentat, pentru prima dată, în decembrie 1990, tezele proiectului de Constituție a României la Centrul O.
Ioan Leș () [Corola-website/Science/315115_a_316444]
-
din noiembrie 1971, publicate ca un document oficial al PCR, tezele aveau titlul: "Expunere cu privire la programul PCR pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste". După o perioadă de Stalinism rigid, din anul 1948, viața culturală din România a avut o perioadă modestă de liberalizare și relaxare ideologică la începutul anilor '60. Acest curent a fost accelerat de Congresul al
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
de existență și înțelepciunea lui "nu-sine" sau "altruism" (anatta) toate fiintele sensibile urmând calea nobil opt ori poate risipi ignoranța și, prin această suferință. Prin urmare Budismul nu balama pe conceptul de un Dumnezeu Creator, ci asupra practicii personale de etică, meditație, și înțelepciune. Filozofia budista poate fi, de asemenea, în contrast cu idei hinduse a unui Self final, definiția care variază între secte. Cu toate acestea, în unele tradiții budiste, venerare a lui Buddha ca profesor de Dharma este semnificativ și o
Dumnezeu în Budism () [Corola-website/Science/318752_a_320081]
-
în jurul 1688). Miron Costin (1633-1691) a scris primul poem filosofic în română, „Viața lumii” (1672), o reflecție etică asupra fericirii pământești. Cea mai importantă alcătuire filosofică a acestui secol este "Divanul" (1698) de Dimitrie Cantemir (1673-1723), tratat filosofic care susține etica ortodoxă cu argumente raționale. Tratatul a fost tradus în arabă pentru a fi folosit de creștinii sirieni și, mai târziu, în bulgară. Unele texte filosofice au fost scrise în latină. Gavril Ivul (1619-1678), un iezuit care a predat filosofia la
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kant), a urmat tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de el o formă superioară de energie, stadiul final al evoluție universului. Metafizica sa implică un program politic, precum și o etică a munci. Scopul vieții politice trebuie să fie tranziția de la „personalismul anarhic” ce a guvernat societatea românească la „personalismul energetic”. P. P. Negulescu a publicat "Filosofia Renașterii", încă lizibilă și un studiu capital asupra filosofiei culturii, "Geneza formelor culturii". Dumitru
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
și publicat trei din cele patru cărți ce compun ciclul: "Sarea pământului", "A fi, a face, a avea", "Eu & tu & el & ea sau dialog generalizat". Ultima sa carte este întitulată "Clipa și timpul". Sistemul său este compus din ontologie, poetică, etică și filosofie politică, toate derivate din „modelul ontologic” original. A fost influențat de Péguy, Pascal, scolastici și Husserl. Șora s-a caracterizat pe el însuși chiar în prima carte ca cartezian de însemnătate maximă, adică fenomenolog. Conceptul să de intenționalitate
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
al artei, dar de asemenea și ca filosof subtil. El recunoaște că este mai interesat de partea „luminoasă” a filosofiei, după cum are o „antipatie respectuoasă” față de Aristotel și spune că nu-l folosește deloc pe Hegel. S-a orientat spre etică și filosofia religiei. Ideea sa puternică este cea a „intervalului”, în-între existență ca spațiu de peregrinare. Pleșu a scris unul dintre foarte puținele tratate de etică românești, "Minima Moralia", care este subîntitulată „o etică a intervalului”. El începe cu afirmația
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Aristotel și spune că nu-l folosește deloc pe Hegel. S-a orientat spre etică și filosofia religiei. Ideea sa puternică este cea a „intervalului”, în-între existență ca spațiu de peregrinare. Pleșu a scris unul dintre foarte puținele tratate de etică românești, "Minima Moralia", care este subîntitulată „o etică a intervalului”. El începe cu afirmația că doar omul în condiție de peregrinare are competență morală, având nevoie să facă alegeri la fiecare etapă a drumului. Așadar, adevărata etică nu este o
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
pe Hegel. S-a orientat spre etică și filosofia religiei. Ideea sa puternică este cea a „intervalului”, în-între existență ca spațiu de peregrinare. Pleșu a scris unul dintre foarte puținele tratate de etică românești, "Minima Moralia", care este subîntitulată „o etică a intervalului”. El începe cu afirmația că doar omul în condiție de peregrinare are competență morală, având nevoie să facă alegeri la fiecare etapă a drumului. Așadar, adevărata etică nu este o chestiune majoră ce ține de marile probleme și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]