22,240 matches
-
ascendente și descendente, la una de tip rețea, care să faciliteze contactul intens dintre membrii organizației. Este important să proiectăm un mediu organizațional care să poată răspunde acestor nevoi. Mediul organizației bazate pe cunoștințe este un factor important în modelarea interacțiunilor interne. În construirea sa, vom lua în considerare elemente ce vizează atât componentele tangibile, precum arhitectura, mobilierul, modul de aranjare al birourilor și până la elemente intangibile, precum climatul organizațional, natura relațiilor interumane etc. Interacțiunile se pot baza fie pe o
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
este un factor important în modelarea interacțiunilor interne. În construirea sa, vom lua în considerare elemente ce vizează atât componentele tangibile, precum arhitectura, mobilierul, modul de aranjare al birourilor și până la elemente intangibile, precum climatul organizațional, natura relațiilor interumane etc. Interacțiunile se pot baza fie pe o întâlnire fizică a membrilor organizației, fie, așa cum se întâmplă din ce în ce mai des, prin participarea la comunități virtuale, utilizând tehnologia informațională, care va trebui să fie disponibilă. Organizația trebuie să ofere structuri care să permită o
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de date sofisticate, dacă nu avem și utilizatorii acestora sau nu există modalități ușoare de a le accesa. Leadership-ul bazat pe cunoștințe presupune existența unor granițe cât mai reduse între diferitele componente organizatorice ale instituției publice, pentru a se facilita interacțiunea dintre membrii săi. Liderii bazați pe cunoștințe vor diminua cât mai mult barierele fizice, pentru ca un număr cât mai mare dintre salariații organizației să interacționeze și să adere la comunitățile bazate pe cunoștințe, care se formează în cadrul său.<footnote M.
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și reducerii complianței pulmonare, creșterii travaliului ventilator, precum și diminuării performanței mușchilor scheletici. 15.4. Etiopatogenia bolii coronariene la vârstnici Principala cauză a bolii coronariene la vârstnic este reprezentată de ateroscleroza coronariană. Factorii de risc clasici produc inițial disfuncția endoteliului vascular. Interacțiunea anormală a monocitelor și a trombocitelor cu peretele vascular conduce la acumularea în intimă a celulelor, lipidelor și detritusurilor responsabile de dezvoltarea plăcii aterosclerotice. Plăcile se dezvoltă cu viteză variabilă, ducând la reducerea segmentară a diametrului arterelor. Când suprafața luminală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
și cea constructivistă, oricare ar fi obiectul cercetării noastre? Prima concepe obiectele și fenomenele sociale ca fiind date, existând dintotdeauna, observabile și identificabile obiectiv. Pentru cea de-a doua, obiectele și fenomenele sociale sunt continuu construite, actualizate și structurate prin interacțiune, prin practică și prin discurs. Ceea ce le dă realitate sunt cadrul pe care îl constituie și care organizează acțiunea și semnificațiile ce le sunt atribuite în fiecare moment. În cazul cel mai bun, cercetătorul se va delimita de abordările datate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
conceptual moștenit din sociologia secolului al XIX-lea, atunci când este aplicat temei sale de studiu - mișcări sociale și revoluții -, șisunt fundamentate pe studiul istoric concret. Tilly trece către perspectiva relațională, vorbind despre „relații sociale multiple, localizate sau la scară mondială”, interacțiuni, structuri emergente interpersonale, procese fragmentate, la diverse niveluri și de diverse complexități, separate sau suprapuse, mergând în același sens sau în direcții opuse. „Schimbarea socială” este o denominație abstractă pentru rezultatele generale, agregate și acumulate ale acestor procese fragmentate. Principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dată de vârsta biologică). Drept urmare, problematica pe care o va studia (modelul teoretic și conceptual pe baza căruia își organizează cercetarea) este determinată de acest mod de a vedea lucrurile. Bătrânețea biologică aduce neajunsuri de sănătate, de relaționare (de pildă, interacțiunea este limitată de mobilitatea scăzută, de probleme cu auzul, chiar și de faptul că o parte dintre cunoscuți au murit), de calitate a vieții în general. În fine, sociologul va înregistra vârsta biologică și acele caracteristici legate de aspectele menționate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
partide, atunci populația va fi dată de partidele legal constituite într-un sistem legal sau, în funcție de situația particulară, acestora le adăugăm organizațiile și indivizii care au influență și joacă un rol semnificativ într-un sistem politic. Dacă ne concentrăm asupra interacțiunii dintre sfera politică și cea socială și ne interesează mecanismele care duc la structurarea sistemului politic, atunci populația investigată va fi electoratul și ne vom concentra asupra profilului social al susținătorilor unui anumit partid (statut social, ocupație, venit, mediul în
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
respective. Un alt lucru care trebuie înțeles este faptul că relația, rezultat al conectării a cel puțin două unități de analiză, nu se referă doar la sensul în care folosim în mod obișnuit acest cuvânt: prietenie, colaborare, afectivitate, altfel spus interacțiune. Relația între doi indivizi poate fi dată, de exemplu, de apartenența lor comună la o organizație, fără ca aceasta să presupună neapărat interacțiunea între cele două persoane sau chiar faptul că cele două se cunosc. La fel, două persoane pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se referă doar la sensul în care folosim în mod obișnuit acest cuvânt: prietenie, colaborare, afectivitate, altfel spus interacțiune. Relația între doi indivizi poate fi dată, de exemplu, de apartenența lor comună la o organizație, fără ca aceasta să presupună neapărat interacțiunea între cele două persoane sau chiar faptul că cele două se cunosc. La fel, două persoane pot fi legate prin aceea că au absolvit același liceu, fără ca acest lucru să însemne că s-au întâlnit vreodată. De asemenea, între două
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
structurii în funcție de coeziunea grupurilor, putem folosi doar un tip particular de date de rețea (de felul celor reprezentate prin matrice de adiacență). Mai mult, conținutul legăturii (relației) care conectează două unități statistice se referă la situații de rudenie și descendență, interacțiune, comunicare, schimb și altele asemenea, i.e. cele care necesită contactul direct între unitățile statistice (care, evident, sunt în majoritatea cazurilor persoane). În consecință, și tehnicile statistice care pot fi folosite sunt limitate: calcul al diferiților indici de conectivitate, densitate, coeziune
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
exemplul despre care am discutat, privind potențialul migrator, descrierea și „numirea” grupurilor se vor face în funcție de caracteristici ale populației și factori economici, la care pot fi adăugate alte caracteristici asociate cu acestea, care pot da o mai bună imagine despre interacțiunea dintre decizia economică de a emigra, oportunitatea emigrării și caracteristicile demografice care favorizează emigrația. Procedura Classify în SPSS 10.1tc "Procedura Classify în SPSS 10.1" Pachetul statistic SPSS conține un set de proceduri pentru realizarea analizei cluster. Acestea acoperă
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
prin reprezentarea categoriilor celor două variabile într-un spațiu metric. Singura condiție impusă datelor, inerentă naturii analizei, este aceea ca între categoriile de pe rânduri și de pe coloane să existe un grad oarecare de corespondență. Aceasta poate lua orice formă: similaritate, interacțiune, afinitate, confuzie, asociere. Formularea problemei de cercetaretc " Formularea problemei de cercetare" Ca în orice situație de cercetare, formularea problemei și stabilirea scopului analizei trebuie să fie foarte clare. Analiza de corespondență dezvăluie structura de corespondență dintre categoriile a două variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fost adăugată Indiei de regele Ćandragupta Maurya în secolul IV î. Hr. și a devenit un important punct de interferență al rutelor comerciale care legau China, centrul Asiei și India cu regiunile mediteraneene și persane. Gandhăra a beneficiat de secole de interacțiune cu cultura greacă, o dată cu cuceririle lui Alexandru Macedon. Aici s-a dezvoltat o cultură buddhistă înfloritoare și în această atmosferă s-au format faimoșii învățați ai Mahăyănei, Asaṇga și Vasubandhu. Datorită influențelor grecești, arta școlii Gandhăra a fost numită greco
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ciclu biologic complex, cu perioade de vulnerabilitate maximă, ceea ce le conferă statutul de animale cu cerin statutul de animale cu cerințe speciale față de me mediu. În cele ce urmează, vom aborda o serie de aspecte, parte din ele inedite, ale interacțiunilor dintre lilieci și mediul înconjurător. 2.1.1. Tipuri de adăposturi Principalele adăposturi folosite de lilieci sunt cele subterane, silvestre și antropice. a. Adăposturile subterane pot fi naturale (peșterile, nișele sau fisurile din diferite t tipuri de roci etc.) sau
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
din ce în ce mai numeroase cu oamenii din alte țări ne fac să reflectăm în primul rând asupra noastră, asupra eficienței modului nostru de a comunica. Globalizarea a făcut din comunicarea interculturală un fapt inevitabil. Lumea de azi este supusă unor schimbări rapide, interacțiunea dintre oameni capătă noi dimensiuni. Contactul și comunicarea cu alte culturi sunt caracteristicile dominante ale vieții moderne, lumea parcă nu mai poate trăi fără beneficiile tehnologiei, fără a putea lua legătura rapid cu persoana din celălalt capăt al țării, fără
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cultură și comunicare, complexitatea și tensiunile implicate în relațiile interculturale. Toate aceste elemente ce vor fi dezvoltate în studiul de față sper să vă îndemne la reflectare, flexibilitate și sensibilitate în comunicarea interculturală. 1.2. Delimitări conceptuale Comunicarea interculturală înseamnă interacțiunea directă între oameni de diferite culturi;ea implică mult mai mult decât înțelegerea normelor unui grup; ea presupune acceptarea și tolerarea diferențelor. O definiție atotcuprinzătoare asupra interculturalității ne oferă Micheline Ray: Cine spune intercultural, spune în mod necesar, plecând de la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
culturi;ea implică mult mai mult decât înțelegerea normelor unui grup; ea presupune acceptarea și tolerarea diferențelor. O definiție atotcuprinzătoare asupra interculturalității ne oferă Micheline Ray: Cine spune intercultural, spune în mod necesar, plecând de la sensul plenar al prefixului inter-, interacțiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectivă." 1. Importanța prefixelor din noțiunile de multiculturalism, comunicare interculturală și raporturi transnaționale este analizată de Christian Giordano, care observă că "prefixele multi-, interși transposedă între ele evidente afinități, dar și subtile diferențe de conotație"2
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de analiză fiind națiunea, sistemele globale, grupurile, mișcările, dar elementul comun este preocuparea față de diferențe.3 Relațiile interculturale reprezintă un domeniu interdisciplinar, prin care se încearcă să se identifice, cu ajutorul diferitelor științe sociale, dar care împărtășesc un interes comun, studiul interacțiunilor oamenilor aparținând diverselor culturi. Studiile culturale pot fi analizate din trei perspective: monoculturale (studiul unei singure culturi face obiectul de cercetare al antropologiei și sociologiei), cross cultural (prin comparația caracteristicilor a două sau mai multe culturi) și interculturale (care se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diverselor culturi. Studiile culturale pot fi analizate din trei perspective: monoculturale (studiul unei singure culturi face obiectul de cercetare al antropologiei și sociologiei), cross cultural (prin comparația caracteristicilor a două sau mai multe culturi) și interculturale (care se bazează pe interacțiunea a două sau mai multe culturi, și încearcă să răspundă întrebărilor referitoare la ce se întâmplă când două sau mai multe culturi interacționează, la nivel interpersonal, de grup sau internațional). 1.3. Știința Comunicării interculturale În ultimii ani, Comunicarea interculturală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cruciadă", dovadă că lumea occidentală încă ignoră experiența răsăritenilor. De-a lungul istoriei, oamenii au intrat în contact unii cu alții, Imperiile nu se doreau a fi doar alianțe politice sau economice, ci vizau unirea oamenilor și a culturilor. Numărul interacțiunilor între oamenii aparținând unor culturi diferite a crescut sub influența mai multor factori, cum ar fi creșterea populației, dezvoltarea științei și a tehnologiei. Dezvoltarea tehnicilor de transport (vapoare, căi ferate, automobile) și de telecomunicații (ziar, telegraf, telefon, radio, televizor, internet
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
utilizarea informațiilor și a datelor noi în cursuri specializate; și o bogată bibliografie pentru cei care sunt interesați de teoriile comunicării. Cartea este structurată în patru părți: 1. eseuri ce analizează conceptul de comunicare interculturală; 2. influența factorilor socio-culturali asupra interacțiunii interculturale; 3. problemele interacției interculturale (verbale și non-verbale); 4. îmbunătățirea comunicării interculturale (prejudicii, aculturația, educația interculturală). Samovar și Porter definesc comunicarea interculturală drept "comunicarea între oamenii de culturi diferite, aceasta apărând atunci când un mesaj este produs de un membru al
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu necunoscuții implică incertitudinea, datorată dificultății de a prezice răspunsul celuilalt. Singurul mod de a reduce incertitudinea este de a ne dezvolta orizonturile, prin trei strategii: pasiv, activ (căutarea informațiilor din surse adiacente, din cărți, de la cunoscuți) sau direct (prin interacțiune directă și punând întrebări). Incertitudinea crescândă a interacțiunilor cu străinii este însoțită de diferite niveluri de anxietate (îngrijorare datorată pierderii respectului de sine, posibilității de a fi incompetent sau exploatat, posibilității de a fi perceput negativ, posibilității de a nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
prezice răspunsul celuilalt. Singurul mod de a reduce incertitudinea este de a ne dezvolta orizonturile, prin trei strategii: pasiv, activ (căutarea informațiilor din surse adiacente, din cărți, de la cunoscuți) sau direct (prin interacțiune directă și punând întrebări). Incertitudinea crescândă a interacțiunilor cu străinii este însoțită de diferite niveluri de anxietate (îngrijorare datorată pierderii respectului de sine, posibilității de a fi incompetent sau exploatat, posibilității de a fi perceput negativ, posibilității de a nu fi aprobați de membrii grupului nostru în ceea ce privește legătura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Cultura influențează comunicarea. În afara folosirii limbii, studiul comunicării interculturale recunoaște cum cultura cuprinde cine suntem, cum ne comportăm, cum gândim, cum vorbim 26. Brislin indică faptul că oamenii socializează într-un anumit context cultural, dar cultura continuă să le influențeze interacțiunile, nivelul de așteptare. Când variabilele culturale joacă un rol principal în procesul comunicării, rezultatul este comunicarea interculturală 27. Recunoaștem și respectăm modul în care amprenta culturală justifică diferențele în stilul de comunicare, viziunea și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]