24,388 matches
-
și consideră că este legat de un anumit nume de familie. De asemenea prezintă o serie de localități cu același nume în "patria primordială". Walther Scheiner (1926) de asemenea consideră numele localității că derivând dintr-un nume de familie. Următorul izvor al istoriei Retișului este un document al Scaunului de la Cincu, din anul 1389. Cei doi nobili: conții Tylo și fratele acestuia Ladislau, cărora le aparținea satul Retiș, au făcut o înțelegere cu comună învecinată Selistadt, referitoare la o jumătate de
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
Capitoliului precum Coves, Benesti, Daisoara, Crihalma, care aproape toate, se găseau pe pământul Comitatului. Și în cel de-al doilea document, care nu este mult mai vechi decât primul, se vorbește de impozit. Astfel deținem unele dintre cele mai vechi izvoare scrise ale istoriei locale a Retisului până pe la anul 1400. Gernot Nussbacher - Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumanien Se mai amintește că în 1417 iobagii din Retis au luat parte la răscoală din județul Albă, condusă de Kardosi Ianosi, represaliile aveau
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele Varbilău și Cosminele, la vest, cu comunele Aluniș și Bertea, la nord, cu comuna Valea Doftanei, iar la nord-est, cu comuna Izvoarele. Teritoriul comunei Ștefești este situat în zona Subcarpaților Prahovei, zonă caracterizată prin relief destul de fragmentat, perimetrul construit este pe o terasă, lipsită de accidente de teren, cu o ușoară înclinare de la nord-vest la sud-est, numai pe partea stângă a Varbilăului
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Pentru a uita evenimentul și a se proteja mai bine de năvălirile tătare, sătenii au mutat satul de la "Poalele Codrului" mai spre "Culmea Codrului" (unde este localizat și astăzi). Legenda are un sâmbure de adevăr istoric, fiind confirmată de anumite izvoare orale și scrise. Legătura cu biserica, exprimată și în numele localității, derivă probabil din faptul că în sat (probabil în "Chilia Bătrână") este documentată o biserică ortodoxă din lemn încă din 1706, iar mânăstirea dominicană care poseda Chilia (sub numele de
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
îi sunt clare, precise și concise. Cuvintele sunt alese cu grijă, detaliul joacă un rol esențial în încercarea de a se apropia de marele poet rus. Întreaga creație promovată de Ana Ahmatova dă naștere unei literaturi sănătoase, puternice, pornind de la izvoarele tradiționale, la care se adaugă o frumusețe feminină care prin tonicitatea ei dovedește romantism, un romantism din care toate stările morbide sunt sublimate. În toată creația ei, Anna Ahmatova caută să prezinte un punct de vedere feminin. Este o viziune
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Petreni (în maghiară: "Petrény") este un sat în comuna Băcia din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Petreni este consemnată în izvoarele antice cu numele de "Petrae", punct important în drumul de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza la Apulum, din acest motiv este și menționată în hărtile vremii. În vatra satului, în anul 1947 s-au descoperit, foarte bine conservate zidurile unei villa rustica
Petreni, Hunedoara () [Corola-website/Science/300554_a_301883]
-
70 % în ianuarie. Remetea este traversată de cel mai lung râu al Ardealului, Mureșul. Lungimea totală a Mureșului este de 803 km, din care 761 km pe teritoriul României, din care 80 km în județului Harghita. Hidronimul Mureș (menționat în izvoare antice - de ex. Ptolemeu, "Geographia" - ca "Maris") s-ar putea să fie de origine celtă: muor „smârc” și acha „râu” > moraha = „râu de smârc, râu băltos” (în care caz compară și cu cuvintele germanice Moor și Morast (în germană) și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
producție internă, guvernul a aprobat construirea unei astfel de fabrici. În urma unor studii aprofundate, această posibilitate a fost obinută de Fabrica de lapte praf din Remetea, deoarece dispunea deja de clădiri corespunzătoare, raportul geo-climatic al regiunii este bun, se găsesc izvoare de apă potabilă foarte bune, iar laptele de vacă din Gheorgheni este de cea mai bun calitate. Pentru înființatea fabricii producătoare de produsele nutritive instante pentru copii (care se dizolvă imediat în apă) au sosit trei oferte de la următoarele societăți
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
ca și impreciziunea documentelor, împiedică reconstituiri mai detaliate. Nu știm nici în care parte de munte se aflau ,pertinențele" acestui cnezat de vale. În mod logic, de el ar fi trebuit să țină și satul Coroiești și mai departe, pe la izvoarele râului Alb, o bună porțiune din masivul Retezatului. Pe temeiul informațiilor din documente și în pofida relațiilor de subordonare care se constată între familiile cneziale, la cumpăna secolelor XIV și XV satele Băiești, Râu Alb și Rușor poartă trăsăturile unor așezări
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
Ștefan Popa, fără să avem convingerea că respectivul a fost, într-adevăr, preot. Un alt nobil, tot cu numele de Ștefan Popa, în vârstă de 30 de ani, mai apare la Râu Alb, ca martor, la 26 iunie 1640. Unele izvoare dau de înțeles că primul pastor reformat și-ar fi început aici activitatea pe la 1680. La începtul lui februarie 1792, reformații umblau încă la aceeași biserică ca și românii. Comun era și cimitirul <includeonly> </includeonly>
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
de aur de diferite valori, chiar și aur nativ. În altă ordine de idei, chiar exploatarea acestor zăcăminte, de-a lungul timpului, poate deveni un obiectiv turistic important, de natură antropica. Diferitele galerii descoperite se pot constitui într-un adevărat izvor cronologic al diferitelor perioade în care aurul a fost exploatat, iar acestea ar forma un traseu turistic istoric de o valoare inestimabila. Galeriile române au chiar și valoare arheologică, deoarece aici se pot constitui chiar șantiere arheologice pentru studierea istoriei
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
malul râului Mureș, pe drumul național DN15 Târgu-Mureș - Reghin - Toplița. Satul Ieciu este atestat documentar în anul 1228. În urma apariției legii nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului, numele satului Ieciu a fost schimbat în Brâncovenești. Pe teritoriul satului există izvoare de apă sărată. Castelul este deschis pentru public din anul 2014 30 septembrie, de cand sa dat inapoi pentru Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény Géza Telefon: 0741225141 Fortificația romană
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
panțe abrupte și formațiuni stâncoase unde se pot găsi cratere provenite de la obuzele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și numeroase sonde pentru extracția gazului metan, iar celălalt de pe platoul „Pelioara”, un platou cu stejari seculari și numeroase izvoare, pârâul Feleag având o lungime totală de aproximativ 7 km, până la vărsarea să în râul Archita. Cel mai înalt loc din apropiere este Dealul Nucilor (cunoscut și că "Deșug sau Dealul Piertis"), cu o altitudine de 855 m., acesta dominând
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
de meteorit din zona lacului poate fi văzut la Muzeul din Budapesta. Pornind de la această certitudine, sculptorul Ioan Astalus susține originea meteoritica a lacului. „La trecerea prin scoarță terestră (meteoritul - n.r.) a fracționat pânzele de apa freatică, dând naștere la izvoare de adâncime care nu seaca nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o fauna specifice, la îndemână celor ce vor să
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
a lacului. „La trecerea prin scoarță terestră (meteoritul - n.r.) a fracționat pânzele de apa freatică, dând naștere la izvoare de adâncime care nu seaca nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o fauna specifice, la îndemână celor ce vor să cerceteze speciile unicat de plante, dar și animalele care trăiesc în acest areal”.
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
Intrarea (acccesul) în sat se face acum de la sud spre nord pe două drumuri (unul al satului si unul al pădurii), amenajate de o parte și alta a văii, care după vreo 4km se unesc și se continuă până aproape de izvorul văii. Pe drumul pădurii înainte de unire cu cel al satului se ramifică un drum amenajat pe lângă părăul Copaciosului care duce la cătunul Bâcuiești și vârful Dumbrăvița. Pe vremuri, drumul de bază era pe dealul Cornetu cu urcare pe Capu Dealului
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi=scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de teren mai mari decât porniturile care sunt tot alunecări de teren dar mai mici; -brăcinar=curea de regulă din piele dar
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Bradu (în trecut, Bradu-Geamăna și Bradurile) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bradu (reședința) și Geamăna. Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al Argeșului, în zona izvoarelor Neajlovului, în vecinătatea sudică a municipiului Pitești. Prin comună trece șoseaua națională DN65B, un drum secundar care face pe teritoriul comunei legătura între autostrada A1 și șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. În satul Geamăna, DN65B are o
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
despre efectele revărsărilor din 1857, 1872, 1912, 1932 și 1933 când s-au produs și numeroase alunecări de teren. Valea Ranta, cu o lungime de circa 9 kilometri, se varsă direct în râul Mureș, în aval de satul Cuci. Numeroase izvoare de coastă apar în teritoriu datorită alternanței de roci permeabile și impermeabile, care prin adunarea apelor dau pârâiașe mai mari sau mai mici. În satul Bârza curge Pârâul de Sub Coastă și Pârâul Bârzii, mai în aval Pârâu de la Stanu, în
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
C, vara de 18-20 °C iar toamna de 3-12 °C 9. Pe valea Ilvei sunt și porțiuni repezi ca Dugașeu Mic și Dugașeul Mare care produc un zgomot fantastic și o imagine feerică. În Lunca Bradului se mai întâlnesc și izvoare mezotermale care sunt amenajate și utilizate pentru agrement în sezonul estival. Așezată între masivele muntoase ale Munților Călimani și Gurghiu, comuna se încadrează în sectorul de climat continental, în zona climei de munte. Sunt caracteristice verile călduroase și iernile lungi
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de unele popoare , mai ales de turci . Încă din perioada neoliticului este cunoscută în această zonă cultura materială numită ,Cultura Gumelnița“, cu o largă răspândire în Câmpia Română. Geto - dacii au populat intens această câmpie , lucru ce este argumentat de izvoarele istorice , aici constituindu-se una dintre cele mai importante uniuni de triburi , condusă de Dromichete . Săpăturile arheologice au scos la iveală o mare cetate dacică în Câmpia Română la Popești de Argeș , la o distanță de aproximativ 8 Km de
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Cernu este un sat în comuna Poduri din județul Bacău, Moldova, România. Numele localității - CERNU, nume ce ar veni, conform izvoarelor slave, de la pârâul care străbate satul: APĂ NEAGRĂ- CERNU. Satul face parte integrantă a comunei Poduri, fiind situat pe partea dreaptă a Tazlăului Sărat, cuprinzând și zona geografică din versantul estic al culmei Berzunți. Că unitate de relief este cotata
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
au denumiri, cum ar fi: Grui, Furnicuș, Frența, Sopa, Cheșchea, Săcătura, Răzeșie, Frența, Stratieru (de la Efstatiade- fost proprietar), Pârâul Ursului, Târna, Groapă lui Bălan, Oacheșă, Pârâul Teiului, etc. Din cercetarea documentelor istorice, privind comunitatea în care trăim, am descoperit unele izvoare cu privire la localitatea Cernu. În toamna anului 1456, tânărul Ștefan și-a adunat peste 5000 de călăreți din ținuturile Tecuci și Putna, ajutat fiind de stăpânii satelor, de pe pârâul CERNU, din ținutul Bacăului și de prietenii din copilărie, de pe meleagurile Borzeștilor
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
acestei zone este format din dealri înalte. Acestea sunt bogate în păduri de fag și de stejar, și în animale sălbatice. Fiind o zonă de deal, Curița conține mai mult soluri argile-calcaroase. Ținutul este împânzit de numeroase ape curgătoare și izvoare asemeni celor de munte, reci și limpezi. La ieșirea din sat, la o distanță de vreo 5km, există un izvor de salamură la care vin și locuitori ai satelor vecine. Acest izvor are o întrebuințare foarte mare pentru locuitorii comunei
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]