22,848 matches
-
operare garantate. Orele de operare "Live Chat" sunt: Luni între orele 11am și 2pm GMT -7 (între 20:00 și 23:00 ora României) și 6pm și 7pm (între 3:00 și 4:00 ora României), iar de Marți până Vineri între orele 10am și 1pm (între 19:00 și 22:00 ora României) și 6pm și 7pm (între 3:00 și 4:00 ora României). Dezvoltatorii navigatorului au vrut să producă navigatorul ""cu care chiar se navighează pe internet"" și
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
din opera lui E. A. Poe - „Scrisoarea furată și alte povestiri extraordinare”, Institutul de Editură „Ralian și Ignat Samitca” din Craiova, Biblioteca de Popularizare - Literatură, Știință, Artă, nr. 30; - 1897 - susținute bacalaureatul la București; rezultatul este publicat în ziarul bucureștean "Epoca, "vineri, 26 sept. 1897, Seria II, Anul III, nr. 570, p. 3; 1898 - se înscrie, fără să obțină, însă, licența la Facultatea de Litere și Filozofie și la Facultatea de Matematică din București. Studiază temeinic franceza, germana și engleza; cunoștea deja
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
5-6, Galați, ianuarie 1925, pp. 100-104. TUTOVEANU 1929: George Tutoveanu, "Ștefan Petică" (reproducere din „Freamătul”), în „Scrisul nostru”, I, nr. 5, mai 1929, pp. 1-5. TUTOVEANU 1945: George Tutoveanu, "Amintiri literare. Ștefan Petică", în „Ardealul”, cotidian independent de luptă cetățenească, vineri, 28 septembrie 1945. ȚARĂLUNGĂ 2011: Ecaterina Țarălungă, "Enciclopedia identității românești. Personalități, "Editura Litera, București, 2011 ȚIGĂNUȘ 1971: Virgil Țigănuș, "Duminică, la Ivești, a avut loc Adunarea Populară de alcătuire a Societății Culturale „Ștefan Petică"”, în „Viața Nouă”, 15 iunie 1971
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
să furnizeze compoziții muzicale celor două biserici principale din Leipzig, compunând câte o cantată în fiecare săptămână, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Patimile după Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu "Collegium Musicum" din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
o muzică care exprimă bucuria comuniunii cu Dumnezeu, smerenia omului evlavios și speranța sa în milostivirea cerească. Dacă în „Magnificat” domină o muzica însorită, în Pasiuni găsim pagini de o adâncă tensiune dramatică, ele fiind, de fapt, oratorii scrise pentru Vinerea din preajma Paștelui, când și în biserica protestantă se celebrează Patimile lui Christos. Creată de H. Schütz, în secolul al XVII-lea, Pasiunea a devenit tradițională în muzica religioasă germană. Tema ei constă în nararea Patimilor lui Christos, răstignit pe cruce
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
lagăr; bolnav de inimă. Nu își recapătă catedra. Este vizitat acasă de o serie de prieteni, printre care: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Ionel Gherea, George Racoveanu. 1940 Lucrează la un "Manual de logică" (au rămas, în manuscris, fragmente). Vineri 15 martie - moare în vila de la Băneasa. De față este Cella Delavrancea. Duminică 17 martie — este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Nu s-au rostit cuvântări (deși C. Rădulescu-Motru pregătise una). În asistență: Octav Onicescu, Perpessicius, Dem. Theodorescu, Cella
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
înfrântă, revoluția a avut urmări importante pentru Marghita. Iobăgia a fost desființată. Acest lucru a dus la transformări esențiale în viața economică și socială a localității. Crește numărul manufacturilor și se diversifică producția, iar târgurile se țin săptămânal. Ziua de vineri a fost stabilită atunci drept zi de piață. Agricultura din zonă s-a dezvoltat și au apărut primele relații de producție capitaliste. Munca în agricultură era organizată pe ferme, la o parte din lucrări folosindu-se mașini agricole aduse de la
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
numărul de combinații diferite ale lungimii anului cu ziua din săptămânăîn care începe el de la 28 la 14, și reglează poziția diferitelor sărbători religioase în raport cu Șabat. În particular, prima zi a anului ebraic nu poate fi niciodată duminică, miercuri sau vineri. Această regulă este denumită în ebraică „"lo adu rosh"” (לא אד "ו ראש), adică, "Rosh [ha-Shanah, prima zi a anului] nu este duminică, miercuri sau vineri” (întrucât cuvântul ebraic "adu" este scris cu trei ce semnifică duminică, miercuri și vineri
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
În particular, prima zi a anului ebraic nu poate fi niciodată duminică, miercuri sau vineri. Această regulă este denumită în ebraică „"lo adu rosh"” (לא אד "ו ראש), adică, "Rosh [ha-Shanah, prima zi a anului] nu este duminică, miercuri sau vineri” (întrucât cuvântul ebraic "adu" este scris cu trei ce semnifică duminică, miercuri și vineri). Ca atare, prima zi de Pesah (Paște) nu este niciodată luni, miercuri sau vineri. Această regulă este denumită în ebraică „"lo badu Pesah"” (לא בד"ו
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
vineri. Această regulă este denumită în ebraică „"lo adu rosh"” (לא אד "ו ראש), adică, "Rosh [ha-Shanah, prima zi a anului] nu este duminică, miercuri sau vineri” (întrucât cuvântul ebraic "adu" este scris cu trei ce semnifică duminică, miercuri și vineri). Ca atare, prima zi de Pesah (Paște) nu este niciodată luni, miercuri sau vineri. Această regulă este denumită în ebraică „"lo badu Pesah"” (לא בד"ו פסח), sintagmă cu înțeles dublu — „Pesah nu este o legendă”, dar și „Pesah nu
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
adică, "Rosh [ha-Shanah, prima zi a anului] nu este duminică, miercuri sau vineri” (întrucât cuvântul ebraic "adu" este scris cu trei ce semnifică duminică, miercuri și vineri). Ca atare, prima zi de Pesah (Paște) nu este niciodată luni, miercuri sau vineri. Această regulă este denumită în ebraică „"lo badu Pesah"” (לא בד"ו פסח), sintagmă cu înțeles dublu — „Pesah nu este o legendă”, dar și „Pesah nu este luni, miercuri sau vineri” (cuvântul ebraic "badu" fiind scris cu trei litere ce
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
de Pesah (Paște) nu este niciodată luni, miercuri sau vineri. Această regulă este denumită în ebraică „"lo badu Pesah"” (לא בד"ו פסח), sintagmă cu înțeles dublu — „Pesah nu este o legendă”, dar și „Pesah nu este luni, miercuri sau vineri” (cuvântul ebraic "badu" fiind scris cu trei litere ce înseamnă luni, miercuri și vineri). Un motiv pentru această regulă este că Yom Kippur, cea mai sfântă zi a calendarului ebraic și a zecea din anul ebraic, trebuie acum să nu
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
în ebraică „"lo badu Pesah"” (לא בד"ו פסח), sintagmă cu înțeles dublu — „Pesah nu este o legendă”, dar și „Pesah nu este luni, miercuri sau vineri” (cuvântul ebraic "badu" fiind scris cu trei litere ce înseamnă luni, miercuri și vineri). Un motiv pentru această regulă este că Yom Kippur, cea mai sfântă zi a calendarului ebraic și a zecea din anul ebraic, trebuie acum să nu fie niciodată adiacentă Șabatului săptămânal (care este sâmbăta), adică nu trebuie niciodată să cadă
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
Un motiv pentru această regulă este că Yom Kippur, cea mai sfântă zi a calendarului ebraic și a zecea din anul ebraic, trebuie acum să nu fie niciodată adiacentă Șabatului săptămânal (care este sâmbăta), adică nu trebuie niciodată să cadă vineri sau duminică, pentru a nu avea două zile de Șabat consecutive. Yom Kippur poate totuși să fie într-o sâmbătă. Aceste reguli ale sărbătorilor nu se aplică anilor de la Facerea Lumii până la plecarea evreilor din Egipt conduși de Moise. La
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
adevărate sau din lemn sunt pictate cu desene complexe, sau decorate cu diverse podoabe și puse la vânzare pe durata întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
restaurantul românesc condus de George Botez - fratele renumitului diseur Titi Botez. În 1938 face ultimele înregistrări la casa de discuri Columbia, imprimate pe trei discuri de patefon. În 1940 moare fratele său, violonistul Vasile Theodorescu, fiind înmormântat la cimitirul Sf. Vineri din București. Diseurul atinsese o popularitate atât de mare încât publicul intrase în panică, crezând că a murit însuși Zavaidoc. În 1941 revine la Pitești unde inaugurează cel mai mare restaurant, numit „Tuluca”, cântând "seară de seară cu fetița în
Zavaidoc () [Corola-website/Science/298265_a_299594]
-
13 sq.). În ciclul secund, "Cântece", autorul trece prin rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule», 10. «Sus, pe dealurile Cernii», 11. «Ziurel de ziuă», 12. «La poarta lui Ștefan-Vodă», 13. «Printre cimbru și susai» etc.), purtând receptorul în cele mai ozonate
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
fiecare an, cu câteva zile înainte de 1 ianuarie, Consiliul de Stat publică calendarul sărbătorilor. Din 2011, sărbătorile sunt aranjate astfel încât zilele să fie legate de week-end-uri, pentru a avea festivități care să dureze trei zile: sâmbătă, duminică și luni sau vineri. China are una dintre cele mai vechi culturi sportive din lume. Există dovezi că în timpul dinastiei Han se juca un tip de fotbal numit cuju. Unele dintre cele mai populare sporturi din țară sunt artele martiale, baschetul, fotbalul, tenisul de
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
publice este destul de evidentă. Administrațiile publică locală editează propriul ziar oficial - „Golos Bălți”, fondat în 1947 și denumit până în 1991 „Comunist”. „Golos Bălți” este un ziar bisăptămânal, apare în limba română și rusă, marți, în volum de 4 pagini și vineri, în volum de 8-16 pagini, tirajul nu este divulgat. În limba română ziarul se numește „Vocea Bălțiului” - apărut în 2004, fiind unicul ziar în română în municipiul Bălți. Ambele publicații sunt finanțate din buget. Ziarul Golos Bălți favorizează cel mai
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a anunțat pe site-ul lor decizia de a schimba titlul Imaginarium în Imaginaerum "În scopul de a evita confuziile cu diverse lucruri numite "Imaginarium". Apoi, pe 2 septembrie, Nightwish a anunțat că noul single numit Storytime va fi lansat vineri, 11 noiembrie și, la 9 septembrie, Nightwish a dezvăluit cover-ul, tracklist-ul și comentariile scrise de Tuomas. La 1 octombrie, Nightwish a anunțat pe pagina lor de Facebook, că se despart de Olzon. Acest anunț a venit la câteva zile după ce
Nightwish () [Corola-website/Science/297540_a_298869]
-
cânta. Nightwish a folosit cântăreți de la trupa din deschidere, Kamelot. Olzon și-a exprimat mai târziu dezamăgirea, spunând: Nu am fost niciodată întrebată dacă a fost bine că i-au folosit pe Elize și pe Alissa în show-ul de vineri noapte [...] Eu nu cred că decizia luată de ei a fost o decizie bună, și îmi pare rău pentru cei care au venit să vadă toată trupa, dar au văzut altceva. Dar am fost foarte bolnavă și această decizie nu
Nightwish () [Corola-website/Science/297540_a_298869]
-
este un ziar cotidian de limbă română din Republica Moldova. "Timpul de dimineață" este unul dintre cele mai importante ziare din Republica Moldova, fiind unicul cotidian de limbă română ce este distribuit pe întreg teritoriul Moldovei (inclusiv în Transnistria) iar ediția de vineri este tipărită în peste 20.000 de exemplare. Pe 14 septembrie 2001, pe piața media din Republica Moldova s-a lansat săptămânalul „TIMPUL info-magazin”, într-un format modern, conceput ca ediție-magazin. Director fondator și redactor-șef al ziarului „TIMPUL info-magazin” a
Editura Timpul de dimineață () [Corola-website/Science/317261_a_318590]
-
Luceafărul", „Steaua", „Perpetuum comic", „Familia", „Târgoviștea", „Ziua literară", „Curierul ucrainean", „Helvetica", „Archeus", „Poesis", „Nord literar", „Poezia", „Mișcarea literară", „Oglinda literară", ,Plumb", ,Ramuri", ,Citadela", ,Nord literar", ,Bucovina literară", cotidianul „Graiul Maramureșului" și ,Informația zilei de Maramureș" la hebdomadarele băimărene „Jurnalul de vineri", „Nord magazin", „Hora locală" și ,eMaramureș". Rubrică de parodie în: „Luceafărul" (1994-2000), „Archeus" (din anul 2000), „Steaua" (2000-2002), „Ziua literară" (2000-2004), „Familia" (din 1998), „Poesis" (2002-2014), „Mișcarea literară" (din 2004), „Poezia" (din 2006), „Oglinda literară" (2007-2008), „Luceafărul de dimineață" (2009-2011
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
după ce i-a născut 12 copii, din care 7 au supraviețuit. Se îmbolnăvește greu în 1623, dar se reîntoarce să lucreze, de data asta ca vicar la St. Dunstan’s-in-the-West, în 1624. Ultima sa predică a ținut-o în prima vineri a postului Paștilor în prezența regelui Carol I. Moare pe data de 31 martie 1631. Lirica sa este caracterizată prin: ironie, subtilitate, originalitatea imaginilor, asociații neașteptate, versificație complexă. Temele principale ale liricii sale sunt: dragostea, trecutul, moartea, religia.
John Donne () [Corola-website/Science/317766_a_319095]
-
Târgul de Sus sau al Măjilor” (al pescarilor), situat la nord-est de fostul centrul al orașului, în apropiere de fosta Mănăstire Dancu, astăzi dispărută. Istoria locașului de cult începe cu o bisericuță de lemn, cu hramul „Sf. Parascheva” sau „Sf. Vineri” (atestată într-un document din 21 decembrie 1610), mutată însă în Târgul Nou, după dorința lui Nestor Ureche. Pe locul acestei biserici de lemn, între anii 1626-1629, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă, la stăruința mamei sale, a început construirea unei biserici din
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]