221,075 matches
-
plăti decidenți politici, printre care și Panțiș, pentru a „apăra interesele companiei”. a fost director general executiv la Grivco SA București, o firmă a afaceristului Dan Voiculescu. La data de 8 august 2014, a fost condamnat definitiv și irevocabil în dosarul ICA, primind o pedeapsă cu executare de șapte ani.
Sorin Pantiș () [Corola-website/Science/305484_a_306813]
-
Mădălin Ștefan Voicu (n. 10 iulie 1952) este un politician român de etnie romă, de profesie violonist și dirijor. Este fiul violonistului Ion Voicu. În iulie 2016, deputatul a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul privind deturnarea de fonduri europene destinate integrării sociale a persoanelor de etnie romă. a studiat vioara la Conservatorul de Muzică București, apoi dirijatul. A concertat împreună cu tatăl său, și cu alții, în țară și în străinătate. Fiul său Mădălin Voicu
Mădălin Voicu () [Corola-website/Science/305488_a_306817]
-
au dobândit ilicit diferite sume de bani din urma derulării defectuoase a unor proiecte cu fonduri europene destinate persoanelor provenite din grupuri defavorizate. La 22 noiembrie 2016, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să retrimită la DNA dosarul în care Mădălin Voicu și Nicolae Păun au fost trimiși în judecată sub acuzația că ar fi fraudat fonduri europene destinate integrării sociale a persoanelor de etnie romă. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de DNA. La 3
Mădălin Voicu () [Corola-website/Science/305488_a_306817]
-
trimiși în judecată sub acuzația că ar fi fraudat fonduri europene destinate integrării sociale a persoanelor de etnie romă. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de DNA. La 3 februarie 2017, ÎCCJ a decis definitiv să restituie DNA dosarul în care Mădălin Voicu, Gelu Diaconu și Nicolae Păun au fost trimiși în judecată fiind acuzați de fapte de corupție în legătură cheltuirea de fonduri europene destinate integrării sociale a persoanelor de etnie romă.
Mădălin Voicu () [Corola-website/Science/305488_a_306817]
-
închisoare de Înalta Curte de Casație și Justiție, după un proces care a durat mai bine de 5 ani. A fost găsit vinovat că a prejudiciat Banca Română de Dezvoltare cu 2.200 de miliarde de lei vechi. În același dosar au fost cercetate asociata și soția sa, Mona de Freitas, și Paula Monica Plazzotta, angajată a băncii la momentul devalizării și prietena apropiată a lui Bivolaru. Potrivit rechizitoriului, în perioada 1991-1994, Gabriel Bivolaru și Mona de Freitas au constituit 10
Gabriel Bivolaru () [Corola-website/Science/305491_a_306820]
-
Juvara. Are doi copii, Matei-Ioan - inginer de mecanică fină și Maria-Cristina - studentă la medicină. În 1970 a absolvit Facultatea de Automatică, la Institutul Politehnic București (a urmat studii gimnaziale la Liceul Ion Luca Caragiale și ulterior la Liceul Iulia Hașdeu). Dosarul tatălului său de condamnat politic i-a creat probleme pe toată perioada studiilor și, ulterior, în carieră. Între 1970-1971 a lucrat ca inginer stagiar la ICPET București. Din ianuarie 1972 și până în septembrie 1990 a fost cercetător științific gr. II
Andrei Chiliman () [Corola-website/Science/305508_a_306837]
-
de zile în arest preventiv. Pe 1 iunie 2012, Voicu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Decizia instanței nu era încă definitivă, ea putând fi atacată la completul de 5 judecători al instanței supreme. În același dosar, Costel Cășuneanu a primit patru ani de închisoare cu suspendare, judecătorul Florin Costiniu a primit 3 ani cu suspendare iar Marius Locic a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare. După contestație, Înalta Curte a mărit pedeapsa dată
Cătălin Voicu () [Corola-website/Science/305512_a_306841]
-
inferioară. Astfel, pe 22 aprilie 2013, Cătălin Voicu a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare iar decizia instanței ICCJ a rămas definitivă. Pe 23 iulie 2014, DNA a anunțat că Voicu este urmărit penal într-un nou dosar de corupție, fiind suspectat de complicitate la abuz în serviciu.
Cătălin Voicu () [Corola-website/Science/305512_a_306841]
-
trafic, aeroporturilor, industriei aeronautice. De asemenea, a fost raportor al Parlamentului European pentru extinderea competențelor Agenției Europene pentru Siguranța Aviației. In cadrul Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne, Marian-Jean Marinescu a fost Raportor al Parlamentului European pentru 3 dosare aflate în procedură de consultare (2 rapoarte referitoare la Republica Moldova, privind readmisia persoanelor aflate în situația de ședere ilegală și privind facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere ) și aviz conform (un raport aferent deciziei Consiliului privind semnarea, în numele Comunității Europene
Marian-Jean Marinescu () [Corola-website/Science/305555_a_306884]
-
al președintelui Ion Iliescu. A fost decorat cu medalia "Revoluția Română din Decembrie 1989. A fost membru în Comisia parlamentară pentru problemele revoluționarilor. În 2012 a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție.<ref name="Dosar 3605/299/2009">Dosar 3605/299/2009</ref> Pînă în decembrie 2004 a fost secretar de stat pentru problemele revoluționarilor. A fost învinuit de Departamentul Național Anticorupție că în această calitate ar fi virat nelegal 4 miliarde de lei vechi
Vasile Emilian Cutean () [Corola-website/Science/305576_a_306905]
-
A fost decorat cu medalia "Revoluția Română din Decembrie 1989. A fost membru în Comisia parlamentară pentru problemele revoluționarilor. În 2012 a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție.<ref name="Dosar 3605/299/2009">Dosar 3605/299/2009</ref> Pînă în decembrie 2004 a fost secretar de stat pentru problemele revoluționarilor. A fost învinuit de Departamentul Național Anticorupție că în această calitate ar fi virat nelegal 4 miliarde de lei vechi asociației de revoluționari pe
Vasile Emilian Cutean () [Corola-website/Science/305576_a_306905]
-
a rămas definitivă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, printr-o hotărâre pronunțată în 2 decembrie 2014, a stabilit că în cadrul procesului penal lui i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil deoarece "primul complet de judecată investit cu examinarea dosarului reclamantului a fost schimbat în timpul procedurii derulate în fața instanței de fond" iar "judecătorul care l-a condamnat nu a procedat la audierea directă a reclamantului și a martorilor", audiere directă care nu s-a produs nici la instanțele de apel
Vasile Emilian Cutean () [Corola-website/Science/305576_a_306905]
-
bașcan, iar Mihail Formuzal obține 43,22% din voturi. La scurt timp după ce Formuzal devenise principalul concurent al candidatului PCRM la alegerile guvernatorului din 2002, au fost inițiate o serie de persecuții la adresa lui Formuzal, căruia i s-au deschis 8 dosare penale pentru presupuse infracțiuni de natură economice (corupție), comise în calitatea sa de primar de Ceadîr-Lunga. El a respins acuzațiile că fiind motivate politic. În anul 2005 a devenit membru al Partidului Popular Republican, fiind ales ca președinte al Consiliului
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
funcție a lui Dumitru Croitor. În ziua respectivă majoritatea secțiilor de votare au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acțiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai tarziu clasate. În luna aprilie 2002, executivul Găgăuziei și-a dat demisia în bloc. Bașcanul Dumitru Croitor urma să prezinte nouă componentă a executivului, însă nu
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acțiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai tarziu clasate. În luna aprilie 2002, executivul Găgăuziei și-a dat demisia în bloc. Bașcanul Dumitru Croitor urma să prezinte nouă componentă a executivului, însă nu a făcut acest lucru, deoarece Direcția pentru justiție a constatat că Adunarea
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
funcție a lui Dumitru Croitor. În ziua respectivă majoritatea secțiilor de votare au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acțiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai tarziu clasate. La 21 iunie 2002, sub presiunile interne și ale autorităților centrale, Dumitru Croitor demisionează din funcția de Guvernator al Găgăuziei, motivând oficial prin faptul
Gheorghe Mollo () [Corola-website/Science/305599_a_306928]
-
au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acțiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai tarziu clasate. La 21 iunie 2002, sub presiunile interne și ale autorităților centrale, Dumitru Croitor demisionează din funcția de Guvernator al Găgăuziei, motivând oficial prin faptul că Adunarea Populară ignoră opinia sa în cazul adoptării deciziilor și îi
Gheorghe Mollo () [Corola-website/Science/305599_a_306928]
-
funcție a lui Dumitru Croitor. În ziua respectivă majoritatea secțiilor de votare au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acțiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai târziu clasate. În anul 2001 accede la putere în Republica Moldova Partidul Comuniștilor, unul din deputații în Parlament pe lista PCRM fiind ex-Guvernatorul Găgăuziei Gh. Tabunșcic. În
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acțiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai târziu clasate. În anul 2001 accede la putere în Republica Moldova Partidul Comuniștilor, unul din deputații în Parlament pe lista PCRM fiind ex-Guvernatorul Găgăuziei Gh. Tabunșcic. În regiunea autonomă găgăuză, Partidul Comuniștilor obține 80,5% din voturile alegătorilor, media
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
funcție a lui Dumitru Croitor. În ziua respectivă majoritatea secțiilor de votare au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acțiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai târziu clasate. În luna aprilie 2002, executivul Găgăuziei și-a dat demisia în bloc. Bașcanul Dumitru Croitor urma să prezinte noua componență a executivului, însă nu
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acțiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai târziu clasate. În luna aprilie 2002, executivul Găgăuziei și-a dat demisia în bloc. Bașcanul Dumitru Croitor urma să prezinte noua componență a executivului, însă nu a făcut acest lucru, deoarece Direcția pentru justiție a constatat că Adunarea
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
publice, deoarece s-a sinucis într-o seară ploioasă, aruncându-se de la etajul unui hotel. Aparent, omul nu avea nici un motiv să moară, era în culmea gloriei publicistice, dar ancheta poliției a stabilit că s-a aruncat singur de la fereastră... Dosarul care conținea dovezile legate de "primul experiment reușit de teleportare" a dispărut, iar opinia publică a rămas cu o legendă care probabil nu va fi elucidată niciodată: Ce a fost în dimineața aceea de octombrie 1943 în portul Philadelphia?
Experimentul Philadelphia () [Corola-website/Science/305616_a_306945]
-
hectare al familiei Ceaușescu. În anul 1946 devine membru al Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM), activând totodată la secția de propagandă și agitație a PCR din Scornicești. În anii de după război, a lucrat casier la Cooperativa de Consum locală (1947-1950). Conform dosarului său de cadre de la partid, alcătuit de Comisia de Verificare în anul 1949, "țăran sărac, Ilie Ceaușescu a dus muncă de lămurire în alegerile din 1946, a dus muncă de lămurire în rândurile tineretului din comună, organizându-l. A luat
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
mișcării legionare era interesat de eliminarea lui Moruzov pentru a ascunde faptul că fusese informator , iar Antonescu avea profunde resentimente față de cel care, considera el, făcea și desfă-cea jocurile oculte la Palatul Regal. (Moruzov adunase despre viitorul mareșal un consistent dosar compromițător). Antonescu l-a urmărit pe Moruzov chiar și după moarte, încercând să distrugă imaginea de profesionist celui care, după părerea unor autori, ridicase spionajul românesc la nivelul elitei mondiale. Noul director general al SSI, absolvent al seminarului teologic din
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
angajat în SSI pentru a nu fi trimis pe front). Printre agenții SSI s-au numărat cântăreața Maria Tănase, scriitorul Zaharia Stancu și multe alte personalități a căror activitate e greu de reconstituit, întrucât în arhiva SSI nu există nici un dosar de informator din perioada 1928-1944, fie pentru că SSI nu întocmea dosare, fie pentru că au fost distruse. Generalul Aurel Aldea, participant direct la evenimentele din 23 August 1944, în mărturiile sale cuprinse în dosarele Securității, declară: "„Eugen Cristescu, șeful Serviciului Secret
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]