221,075 matches
-
agenții SSI s-au numărat cântăreața Maria Tănase, scriitorul Zaharia Stancu și multe alte personalități a căror activitate e greu de reconstituit, întrucât în arhiva SSI nu există nici un dosar de informator din perioada 1928-1944, fie pentru că SSI nu întocmea dosare, fie pentru că au fost distruse. Generalul Aurel Aldea, participant direct la evenimentele din 23 August 1944, în mărturiile sale cuprinse în dosarele Securității, declară: "„Eugen Cristescu, șeful Serviciului Secret, chemat de generalul Sănătescu la Palat, a refuzat să vină. Cum
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
întrucât în arhiva SSI nu există nici un dosar de informator din perioada 1928-1944, fie pentru că SSI nu întocmea dosare, fie pentru că au fost distruse. Generalul Aurel Aldea, participant direct la evenimentele din 23 August 1944, în mărturiile sale cuprinse în dosarele Securității, declară: "„Eugen Cristescu, șeful Serviciului Secret, chemat de generalul Sănătescu la Palat, a refuzat să vină. Cum s-a aflat mai târziu, s-a consultat cu generalul Tobescu de la Inspectoratul General al Jandarmeriei și împreună s-au dus la
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
ulterior în țară. Temele predilecte ale anchetatorilor SMERȘ au fost împrejurările alianței cu Germania, participarea României la război, tratamentul partizanilor, spionilor și prizonierilor de război sovietici, și crimele împotriva “cetățenilor pașnici sovietici”. În ceea ce-l privește pe gen. Constantin Tobescu, dosarul SMERȘ al foștilor demnitari români anchetați la Moscova conține două declarații-memorii nedatate, precum și două interogatorii cu data de 14 iunie 1945 și 5 aprilie 1946. În toate aceste documente, gen. Constantin Tobescu descrie cu lux de amănunte modul de organizare
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
pe baza [...urmează articolele de lege] la /5 ani/ detențiune simplă și /5 ani/ degradare civică. Ordonă confiscarea averii numitului în folosul statului. În baza art. 64 cod penal compută din calculul pedepsei închisoarea făcută până azi în arestul preventiv." (Dosar nr. 3305/1948, Deciziunea penală nr. 160, Ședința publică din 19 ianuarie 1949; singurul document valabil privind condamnarea gen. Constantin Tobescu) Nu se cunosc motivele pentru care au fost intentate două procese având în fond același scop, condamnarea gen. Tobescu
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
exemplarității sale." După 4 amânări ale pronunțării unei noi sentințe (7, 14, 21 și 28 iunie 1951), la 2.07.1951 Curtea Supremă stabilește o nouă condamnare dublându-i pedeapsa la “10 ani detențiune simplă”, prin decizia nr. 1518/951 (Dosar nr. 1994/950), așa cum este menționată în fișa matricolă din penitenciar, sentința din 19 ianuarie 1949 (“5 ani detențiune simplă”), fiind anulată. În ceea ce privește decizia curții din 19 ianuarie 1949, cât și cea din 28 iunie 1951, se cuvin relevate următoarele
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
membru al acestui partid. Tot în 2004 a devenit senator de Maramureș și în 2005- Ministru al Economiei și Comerțului în guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu. În decembrie 2006 a început urmărirea penală împotriva lui Codruț Sereș în celebrul dosar al spionilor de la Ministerul Economiei și Comerțului și acesta a fost înlocuit cu Varujan Vosganian, Partidului Conservator (fost PUR) ieșind de la guvernare și Sereș recapatandu-si funcția de senator în Parlamentul României. Codruț Sereș, și fostul ministru al Comunicațiilor și
Codruț Șereș () [Corola-website/Science/306331_a_307660]
-
principalilor operatori de pe piața țițteiului și gazelor, după ce s-au făcut publice condițiile nefavorabile în care România importă gaze naturale de la Gazprom. Procurorii susțin și că Sereș a cerut sprijin de la Gaz de France pentru menținerea în funcția de ministru. Dosarul de începere a urmăririi penale a fost deschis încă din anul 2007, în care era urmărit și cetățeanul bulgar Stamen Stantchev. Acuzațiile aduse atunci (în 2007) erau: trădare, spionaj și apartenența la un grup criminal organizat. A fost condamnat definitiv
Codruț Șereș () [Corola-website/Science/306331_a_307660]
-
un grup criminal organizat. A fost condamnat definitiv la patru ani și opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete, în 2015. Codruț Sereș a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul Hidroelectrica în 2016.
Codruț Șereș () [Corola-website/Science/306331_a_307660]
-
a Securității, trecându-se la analizarea organigramei acesteia și la creionarea viitoarelor structuri informative ale României. Ele au avut ca bază personalul și logistica Securității. "Ca viceprim-ministru, dormea în Palatul Victoria, fără să se despartă de un pistol automat, de dosarele de la Securitatea Municipiului București (făcute cadou de securiștii pe care îi angajase) și de carnețelele sale". Până în martie 1990 (când a fost înființat Serviciul Român de Informații), Gelu Voican s-a ocupat de gestionarea arhivei fostei Securități. Fostul ofițer de
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
ani. Istoricul Gheorghe Onișoru a deținut funcția de președinte al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în perioada marie 2000-martie 2006. Mandatul său la CNSAS este caracterizat printr-o slabă activitate a acestei instituții, un număr mic de dosare de colaboratori cu fosta Securitate fiind făcute publice. În octombrie 2002, neînțelegerile din cadrul Colegiului CNSAS s-au acutizat, instituția scindându-se de facto în două tabere: una condusă de către președintele Gheorghe Onișoru și cealaltă, în fruntea căreia se aflau Andrei
Gheorghe Onișoru () [Corola-website/Science/306423_a_307752]
-
în aplicare (statut litigios). Scopul acelui proiect a fost acela de a (re)asigura accesul R. Moldova la Marea Neagră prin portul Giurgiulești de pe Dunăre. Pentru a se stabili cărui stat ar reveni acea porțiune de pământ (enclava basarabeana de tip ), dosarul "Palanca" va fi analizat de o instanță de drept internațional. Potrivit ministrului de externe moldovean de atunci, Andrei Popov, pământul localității Palanca aparține Republicii Moldova și nu va fi deloc cedat Ucrainei. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
Au fost aleși 90 de deputați și 35 de senatori. Pe 20 decembrie 1919, aceștia au votat, alături de reprezentanții altor regiuni românești, ratificarea Actelor Unirii aprobate de "Sfatul Țării", de "Congresul Național din Transilvania" și de "Congresul Național din Bucovina". Dosarul cu nr. 824 (care se păstrează în arhiva Serviciului de Informație și Securitate al R. Moldova), intentat celor 13 deputați în Sfatul Țării și unui fost ministru al Republicii Democratice Moldovenești, capturați de bolșevici în vara anului 1940, avea să
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
avea să facă un drum la Moscova, pentru aprobare. De fapt, nimic surprinzător, întrucât orice mișcare în Basarabia de după 28 iunie 1940 trebuia aprobată de metropolă. De data aceasta, NKVD-istul nr. 1 al RSS Moldovenești, maiorul Sazîkin, atribuind acestui dosar o importanță deosebită, îl expediază comisarului poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietică, Lavrenti Pavlovici Beria, pentru a i se permite organizarea unui proces public. La sigur, Sazîkin a urmărit și un scop propriu - o steluță pe epoleți sau o
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
o operație de succes a nou-formatului NKVD moldovenesc. Iată ce îi scria Sazîkin lui Beria: Strict secret Comisarului Poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietică, Comisarului Securității de Stat de rangul I Tov. Beria L. P. Vă expediez pentru examinare dosarul penal referitor la 14 persoane, membri activi ai mișcării contrarevoluționare „Blocul Moldovenesc” și „Sfatul Țării”. În dosar sunt incluși: 1. Uncu, Feodor Mihailovici, 1887 anul nașterii, fost deputat în „Sfatul Țării”, până la arest a fost funcționar înalt. 2. Cojuhari, Feodor
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Comisarului Poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietică, Comisarului Securității de Stat de rangul I Tov. Beria L. P. Vă expediez pentru examinare dosarul penal referitor la 14 persoane, membri activi ai mișcării contrarevoluționare „Blocul Moldovenesc” și „Sfatul Țării”. În dosar sunt incluși: 1. Uncu, Feodor Mihailovici, 1887 anul nașterii, fost deputat în „Sfatul Țării”, până la arest a fost funcționar înalt. 2. Cojuhari, Feodor Petrovici, 1879 a. n., colonel al armatei țariste. Ministru al Apărării în „Sfatul Țării”. Ulterior a fost
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
o activitate contrarevoluționară pe teritoriul Basarabiei până în ziua venirii Armatei Roșii.Activitatea lor criminală în fața poporului moldovenesc a fost demonstrată întrutotul, atât prin materialele anchetei, cât și prin documentele ridicate din arhiva de stat română și arhiva siguranței. Atribuind acestui dosar o importanță politică mare, dar și de agitație pentru truditorii Moldovei, prin vânzarea fățișă a Basarabiei prin intermediul afacerilor tainice a „Blocului Moldovenesc” cu guvernul român și Rada Ucraineană, rog să aprobați organizarea unui proces public pentru acest caz. "Dosarul penal
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
acestui dosar o importanță politică mare, dar și de agitație pentru truditorii Moldovei, prin vânzarea fățișă a Basarabiei prin intermediul afacerilor tainice a „Blocului Moldovenesc” cu guvernul român și Rada Ucraineană, rog să aprobați organizarea unui proces public pentru acest caz. "Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării". "Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin." "15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău" Dosarul, după ce se află mai
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
public pentru acest caz. "Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării". "Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin." "15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău" Dosarul, după ce se află mai mult de patru luni la Moscova, se întoarce la Chișinău, fără careva indicații. Lavrenti Beria nu avea timp să se ocupe și de soarta celor 14 nefericiți basarabeni. Veneau vremuri tulburi peste URSS. Derutat că n-
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Chișinău, fără careva indicații. Lavrenti Beria nu avea timp să se ocupe și de soarta celor 14 nefericiți basarabeni. Veneau vremuri tulburi peste URSS. Derutat că n-a primit nicio indicație, anchetatorul Cerepanov constată acest fapt printr-un certificat. Certificat Dosarul de anchetă nr. 824, privind învinuirea foștilor membri ai guvernului contrarevoluționar „Sfatul Țării” și „Blocul Moldovenesc”, a fost expediat la NKVD URSS, unde s-a aflat de la 15 septembrie 1940 până la 28 ianuarie 1941. Cauzele reținerii acestuia la NKVD URSS
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
la NKVD URSS nu sunt cunoscute nouă. "Anchetator superior al secției anchetă a NKVD RSSM, locotenent inferior al Securității de Stat Cerepanov. 17.II.1941." Nu s-a reușit desfășurarea unui proces public. Dar, și fără procesul public, figuranții acestui dosar n-au supraviețuit. Toți au fost exterminați în gulagurile sovietice. Iată soarta lor: 1. Teodor Uncu (n. 1881, com. Isacova, jud. Orhei - † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău); 2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău - † 23.I.1941
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Decan onorific pe viață al Baroului Brăila. Tot în 1939 s-a transferat la Baroul Ilfov. Specializat în drept maritim și fluvial (Brăila fiind, în acea perioadă, cel mai important port al României) și, mai tîrziu, în drept financiar. În dosarul său de Securitate se află următoarea mențiune: „Deși urmărit și pus sub control ca fost ministru, R.P. și-a păstrat totuși linia vechilor sale convingeri democratice. Sub urgia legionară a apărat în justiție, înaintea instanțelor de românizare, precum și a Curților
Radu Portocală (politician) () [Corola-website/Science/305819_a_307148]
-
Baiaș și alții, împreună cu persoane din conducerea Băncii Naționale a României, Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza și alții"", precum și cu ""complicitatea unor magistrați de la diferite instanțe"" . În anul 2006, s-a început cercetarea penală a lui Emil Ghizari de către Departamentul Național Anticorupție în dosarul privind declanșarea procedurii de faliment a Băncii Internaționale a Religiilor. Două comisii parlamentare de specialitate au ajuns la concluzia că este vorba de un adevărat caz de crimă organizată și corupție instituționalizată. Alături de Ghizari, au mai fost cercetați și viceguvernatorul
Emil Iota Ghizari () [Corola-website/Science/305832_a_307161]
-
fost cercetați și viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Mihai Bogza, judecătorii sindici Anca Bumbuluț, Cristina Negru și Maria Năvală, precum și reprezentații legali ai S.C. Reconversie și Valorificare Active S.A., Arin Stănescu și Călin Zamfirescu . DNA l-a scos de sub urmărire penală pentru acest dosar, împreună cu celelalte 13 persoane implicate, în anul 2008. Emil Ghizari a candidat și în septembrie 2004 pentru același post de Prim-viceguvernator al BNR, dar nu a fost ales, fiind preferat deputatul PSD și fostul ministru al finanțelor, prof. dr.
Emil Iota Ghizari () [Corola-website/Science/305832_a_307161]
-
încheierea numărătorii oficiale, pentru a împiedica orice contestație. La ceva timp după alegeri, comuniștii au produs un raport secret numit "Învățămintele alegerilor și sarcinile P[artidului] C[omunist] după victoria din 19 Noiembrie 1946", Arhiva MApN, fond Materiale documentare diverse, dosar 1.742, f.12-13). Acest raport a fost comparat de istoricul Petre Țurlea cu rezultatele oficiale și această cercetare a demonstrat existența unor diferențe importante. Astfel, Țurlea a aflat că, în total, BPD a primit între 44,98% și 47
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
fiind strănepoata boierilor Ion Vernescu - decedat la 24 septembrie 1883 - și a lui George (Gheorghe) Vernescu, decedat la 3 iulie 1900 și care, în anul 2001 înregistrase la Comisia pentru aplicarea Legii privind imobilele naționalizate din cadrul Primăriei Municipiului București un dosar de restituire în natură a „Casei Vernescu". Simultan cu acțiunea Aspasiei Dumitrescu, alți cinci posibili moștenitori ai celor doi boieri Vernescu au depus la Primăria Capitalei cereri de revendicare a imobilului. În martie 2010, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins
Casa Vernescu () [Corola-website/Science/305911_a_307240]