221,754 matches
-
II./ KG 54 care urma să atace RAF Croydon au fost anulate. I./KG 54 a lovit baza aeriană a marinei de la Gosport. ZG 2 trebuia să asigure escorta aeriană în timpul atacurilor, dar căderea comunicațiilor radio a făcut ele să ajungă la țintă fără bombardierele Ju 88, care primiseră ordin să rămână la sol. RAF a reușit să doboare un avion Bf 110. La 11:10, avioanele de vânătoare Bf 110 din V./LG 1 au decolat înaintea raidului bombardierelor din
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
Bf 110 din V./LG 1 au decolat înaintea raidului bombardierelor din KG 54, cel mai probabil pentru momirea avioanelor de vânătoare RAF în lupte aeriene, pentru protejarea propriilor bombardiere. Numai că misiunea bombardierelor a fost anulată. Ordinul nu a ajuns în timp util și la V./LG 1, care și-a continuat misiunea spre zona de țintă. Cele 23 Bf 110 au continuat să zboare spre portul Portland. Germanii au fost întâmpinați de Hurricanele din Escadrila nr. 601. Șase avioane
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
Warmwell și Yeovil. I./JG 53 avea desemnate avioane care să zboare în fața bombardierelor de la Poole la Lyme Regis ca să încerce să momească avioanele de vânătoare britanice să intre în lupte aeriene, îndepărtându-le astfel bombardiere. I./JG 53 a ajuns deasupra teritoriului britanic la 16:00. Misiunea de ademenire a avioanelor RAF a eșuat. În schimb, elementele avansate germane au alarmat defensiva RAF cu cinci minute mai devreme. Când valul principal de atac al LG 1 și StG 2 au
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
deasupra teritoriului britanic la 16:00. Misiunea de ademenire a avioanelor RAF a eșuat. În schimb, elementele avansate germane au alarmat defensiva RAF cu cinci minute mai devreme. Când valul principal de atac al LG 1 și StG 2 au ajuns în spațiul aerian britanic, el a fost întâmpinat de 77 de avioane de vânătoare RAF. II./JG 53, și III./JG 53 și III./ZG 76 asigurau escorta pentru bombardierele Ju 87. ZG 2 și JG 27 asigurau escorta pentru
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
Popescu, după ce Petre Popescu, cel mai mare dintre frați, se născuse la Vârciorova - Mehedinți, localitate aflată în prezent sub apele Dunării. Trei ani mai târziu avea să se nască, tot în București, ultimul copil, Constanța Popescu. Petre Popescu avea să ajungă filolog, profesor universitar și diplomat în serviciul extern al României, fiind bun prieten cu ministrul de externe Grigore Preoteasa. Va muri însă ca urmare a unui evident malpraxis (o banală operație de hernie). Tatăl, Alexandru Popescu, oltean născut în comuna
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
fiica colonelului Alexandru Teodorescu, șeful Birourilor 2 și 3 (Informați și Contrainformații Militare) de la Corpul 7 Teritorial de Armată. Cei doi se căsătoresc în 1946, iar în 1947 se naște primul lor fiu, Alexandru Valentin Popescu, care își moștenește bunicul, ajungând el însuși la gradul de colonel în Armata României. Al doilea fiul, Gabriel Mircea Popescu, se naște în 1954 și, de data aceasta, moștenește atracția spre arte a tatălui, devenind muzician. Din păcate, Gabriel moștenește și caracterul bolnăvicios al tatălui
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
în flăcări" sau, după alte surse, "Desăvârșirea lui Ion Sântu", dar din acest proiect n-au mai rămas decât titlul și câteva pagini disparate. În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, arhivarul Iancu Urmatecu, provenit din mahalalele bucureștene, a ajuns omul de încredere al baronului Barbu și administratorul averii acestuia în locul bătrânului și onestului Ioachim Dorodan. Dornic să se căpătuiască, Urmatecu profită de slăbiciunile boierului și îi administrează defectuos averea, reușind să se îmbogățească tot mai mult. În același timp
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
îmbogățește pe urma vechii boierimi scăpătate, al cărei loc îl preia în prim-planul vieții publice. El este „un arivist de nuanță specific bucureșteană, tipul mahalagiului înstărit” care se îmbogățește în scurtă vreme, își face relații și intră în politică, ajungând la moartea protectorului său să se poată menține pe propriile picioare. Urmatecu este mult mai complex și mai bine individualizat decât eroii lui Nicolae Filimon și Duiliu Zamfirescu, nefiind dominat de o parvenire materială, ci și de o ridicare socială
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
Guderian, care alesese Sedanul ca locul în care să se depună cel mai important efort militar. Pentru ca să se ia o decizie corectă cu privire la fortificațiile identificate, a fost convocată pentru analiză o echipă de specialiști care să evalueze fotografiile. Specialiștii au ajuns la concluzia că fortificațiile care păreau atât de puternice erau de fapt șantiere în lucru a unor buncăre neterminate, fără nicio valoare din punct de vedere defensiv. Concluziile specialiștilor în fotografie au înclinat definitiv balanța în favoarea planului de atac conceput
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
colonelul Hermann Balck a participat la cucerirea poziției până la căderea nopții. Beneficiind de sprijinul a două plutoane de gerniști de asalt, germanii au reușit să distrugă buncărele din zonă. Infanteriștii au înaintat cucerind treptat zonele apărate de francezi până când au ajuns în poziția să vadă mișcările Diviziei a II-a Panzer, aflată pe flancul de vest. În timpul atacurilor asupra pozițiilor de la Donchery, blindatele diviziei au suferit pierderi ușoare. Regimentul I de pușcași din Divizia I Panzer a trecut la un moment
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
acele momente, elementele celor două două divizii blindate depășiseră mult cursul râului Meuse. Divizia a 2-a Panzer primise cea mai dificilă sarcină. Înaintarea sa prin Ardeni fusese împiedicată de un ambuteiaj de aproape 250 km. Ca urmare, divizia a ajuns târziu la Donchery într-un moment în care diviziile I și X tancuri declanșaseră deja atacurile peste Meuse. Datorită acestei combinații de factori - întârzierea și declanșarea atacului celorlalte divizii de tancuri - defensiva franceză era în alertă. Traversarea zonei din extremitatea
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
să se dovedească imposibilă o zi mai târziu. Atacul Corpului al X-lea presupunea o lovitură cele două flancuri efectuate de câte un regimet de infaterie și un batalion de tancuri. Forțele care trebuiau să acționeze pe flancul drept au ajuns pe poziții cu întârziere, astfel că cele de pe flancul stâng au pe direcția nordică. Planificatorii francezi consideraseră că deplasarea unităților pentru atac urma să se facă într-un interval de 110 - 120 de minute. În realitate, francezii au avut nevoie
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
flancul stâng au pe direcția nordică. Planificatorii francezi consideraseră că deplasarea unităților pentru atac urma să se facă într-un interval de 110 - 120 de minute. În realitate, francezii au avut nevoie de 17 ore de la emiterea ordinului original ca să ajungă la Bulson. Când tancurile franceze au ajuns în apropierea înălțimilor Bulson, au aflat că germanii ocupaseră deja pozițiile mai favorabile. Lafontaine a amânat timp de 24 de ore, începând cu după amiaza zilei de 13 mai, luarea unei decizii. El
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
francezi consideraseră că deplasarea unităților pentru atac urma să se facă într-un interval de 110 - 120 de minute. În realitate, francezii au avut nevoie de 17 ore de la emiterea ordinului original ca să ajungă la Bulson. Când tancurile franceze au ajuns în apropierea înălțimilor Bulson, au aflat că germanii ocupaseră deja pozițiile mai favorabile. Lafontaine a amânat timp de 24 de ore, începând cu după amiaza zilei de 13 mai, luarea unei decizii. El a pierdut mai multe ore cu misiuni
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
german. Atacul infanteriei franceze a fost respins cu ajutorul batalioanelor de gerniști de asalt și a tancuri din Regimentul al II-lea Panzer la 5 km sud-vest de Bulson. La 10:45, Lafontaine a ordonat o retragere, iar germanilor le-au ajuns în sfârșit în zonă artileria grea a Regimentului Großdeutschland. Tunurile de 88 mm și tancurile grele Panzer III și IV au ajuns în cele din urmă în regiunea confruntărilor armate. Până în acel moment, Batalionul al 7-a de tancuri francez
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
la 5 km sud-vest de Bulson. La 10:45, Lafontaine a ordonat o retragere, iar germanilor le-au ajuns în sfârșit în zonă artileria grea a Regimentului Großdeutschland. Tunurile de 88 mm și tancurile grele Panzer III și IV au ajuns în cele din urmă în regiunea confruntărilor armate. Până în acel moment, Batalionul al 7-a de tancuri francez fusese deja distrus, iar Regimentul al 213-alea de infanterie francez suferise pierderi grele. Francezilor le mai rămăseseră doar 10 tancuri funcționale
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
luase parte, Batalionul al 7-lea de tancuri pierduse 10 din cele 13 tancuri din dotare. Întârzierile în acțiune de pe flancul drept au făcut ca Regimentul al 205-lea de infanterie și Batalionul al 4-lea de tancuri să nu ajungă în pozițiile de plecare decât la 10:45, într-un moment în care luptele de pe flancul stâng fuseseră deja pierdute de franceizi, iar o acțiune pe flancul drept nu mai avea sens. Divizia I Panzer a defilat victorioasă prin Chemery
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
dar marșul lor a fost întrerupt când avioanele "Luftwaffe" au bombardat din greșeală piața orașului, provocând mai multe pierderi tanchiștilor. Înaltul Comandament German nu a dorit să fructifice victoria de la Sedan și Bulson până când diviziile de infanterie nu ar fi ajuns din urmă tancurile. Pentru Guderian, o asemenea abordare era greșită, pentru că i-ar fi permis inamicului să își revină și să își reorganizeze unitățile de blindate, încă suficient de puternice. Guderian a hotărât să forțeze înaitarea spre Canalul Mânecii, în ciuda faptului
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
profund implicată în războiul civil din propria țară. Cele trei puteri europene au semnat Tratatul de la Londra la 31 octombrie 1861, pentru a-și uni eforturile pentru a primi plățile de la Mexic. La 8 decembrie flota și trupele spaniole au ajuns la principalul port din Mexic, Veracruz. Când britanicii și spaniolii au aflat că Franța planifica să captureze tot Mexicul, s-au retras rapid din coaliție. Invazia franceză ulterioară a dus la Al Doilea Imperiu Mexican. În Mexic, imperiul impus de
Intervenția franceză în Mexic () [Corola-website/Science/333952_a_335281]
-
Sub conducerea lui Tiberiu Dolniceanu, lotul olimpic remaniat a cucerit medalia de bronz la prima sa competiție cu noua componență, la etapa de Cupă Mondială de la Madrid. La Budapesta a avut Badea prima sa participare la un Campionat Mondial. A ajuns în tabloul de 16, după ce a trecut de fostul campion mondial Aleksei Iakimenko, dar s-a oprit în fața ungarului András Szatmári. La proba pe echipe el s-a dovedit esențial în succesul României. A întrat în ultimul releu cu scorul
Alin Badea () [Corola-website/Science/333958_a_335287]
-
Kamil Ibraghimov, care a câștigat o medalie de bronz în cele din urma. La probe pe echipe, căpitanul Dolniceanu și Badea s-au accidentat amândoi și România a încheiat concursul pe locul cinci. La Campionatul Mondial din 2014 Badea a ajuns în tabloul de 16, unde a fost învins de coreeanul Gu Bon-gil. La proba pe echipe România a pierdut cu Coreea de Sud în sferturi de finală și s-a clasat pe locul șapte. Badea a terminat sezonul 2012-2013 pe locul 28
Alin Badea () [Corola-website/Science/333958_a_335287]
-
pe echipe în 2013. a început să practice scrima la CSM Iași cu antrenorul emerit Iulian Bițucă. A fost selecționat în lotul olimpic de sabie după ce trei din cele patru membri s-au retras în urmă Jocurilor Olimpice din 2012. A ajuns în sferturile la Campionatul European din 2013 de la Zagreb, fiind învins de căpitanul său Tiberiu Dolniceanu. La proba pe echipe, România a pierdut succesiv cu Italia și cu Ucraina și s-a clasat pe locul patru. La Campionatul Mondial din
Ciprian Gălățanu () [Corola-website/Science/333957_a_335286]
-
din 2014 de la Strasbourg a fost eliminat în primul tur de cvadruplul campion olimpic Aldo Montano. La proba pe echipe, România a pierdut cu Belarus în sferturi de finală și s-a clasat pe locul cinci. Gălățanu nu a putut ajunge în tabloul final de 64 la Campionatul Mondial din 2014, fiind învins în calificările de americanul Benjamin Igoe. La proba pe echipe, România a cedat în fața echipei campioană olimpică, Coreea de Sud, și a încheiat competiția pe locul șapte.
Ciprian Gălățanu () [Corola-website/Science/333957_a_335286]
-
-lea ce atestau intrarea în țară a unor grupuri de rudari care fugeau din robie. În Serbia de vest, Emil Petrovici a găsit în 1938 „țigani românizați” pe care i-a identificat după grai ca veniți din Muntenia. Înainte de a ajunge aici, ar fi stat o vreme în Banat, după cum reiese din unele trăsături fonetice ale graiurilor lor. Pe teritoriul actual al Ungariei, majoritatea băieșilor s-a așezat între 1893 și 1918, dar imigrarea lor a continuat și între cele două
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
nordul actualei Croații au imigrat băieși începând de pe la mijlocul secolului al XIX-lea. În număr mic, băieși imigrați cu același val ca în Ungaria și în Croația sunt prezenți și în Slovenia și în Slovacia. Tot în număr mic au ajuns în secolul al XIX-lea băieși și mai la sud în Peninsula Balcanică, în Republica Macedonia actuală și Grecia, precum și în Basarabia și în Ucraina. Au ajuns chiar în Statele Unite ale Americii la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]