3,037 matches
-
Cârțan» în satul de baștină al acestui mare propagandist român. Atunci în 1936, câțiva bărbați adevărați, oameni de suflet, intelectuali ai satului nostru, au luat inițiativa constituirii unui comitet pentru înfăptuirea acestui act de cultură și de recunoaștere a jertfei înaintașului lor. Făceau parte din acest comitet de inițiativă următorii intelectuali ai Comunei Oprea Cârțișoara. Victor Vulcan, preot Ieronim Grovu, asessor Consistorial Sibiu Nicolae Frâncu, casierul Băncii Centrale Sibiu Miron Budac, referent Dir. Control a Căilor Ferate Române Nicolae Budac, învățător Dr. Alexandru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
încă în 1894 după cum zice chiar el: «am primit a fi apostol al socialismului internațional». Din acest moment în viața lui Constantin G. Folea se deschide un nou capitol, el intrând în politică pe un coridor foarte puțin explorat de înaintașii săi. Ce l-a determinat să adere la un partid destul de tânăr, C. Folea nu ne explică, dar dacă dăm crezare povestirilor despre peregrinările lui de dinainte de a se uni cu Elisafta lui Scorobeț, putem deduce că văzuse multe lucruri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
apere brazda, când dușmani ai țării și ai neamului nostru românesc au încercat să rupă și să-și adjudece parte din glia noastră străbună. Nu numai hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri din toate timpurile și presărate cu osementele lor, în momentele în care patria le-a cerut-o. Eroii din vechime rămân necunoscuți, în vremurile străbune neexistând posibilitatea consemnării lor, în ultimile două secole, cronicile ne aduc la cunoștință însă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Capul satului din jos, să facem Tinărogul, să trecem pe la Seaca, pe Ulița lui Bucurenci, prin Ungheț și apoi prin Ulița lui Crișan Banciu, să traversăm podul de beton dincolo în Oprea ca să-i mai trecem odată în revistă pe înaintașii noștri care au pornit pe calea speranțelor. Așa dar, la drum. Streza: 1.Folea Gheorghe, 2.Folea Augustin, 3.Folea Octavian, 4.Folea Horia, toți patru frați, au plecat, nu se mai știe în care an și s-au stabilit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dela numărul 106 născut în 1911. Apreciem că e nimerit momentul să-i menționăm și pe cei mai tineri cetățeni ai comunei, pe primii ce au apărut în sat la începutul noului mileniu, pe cei ce poate cândva, respectând tradiția înaintașilor vor promova valorile tradiționale specifice frumosului nostru sat. Iată-i : Cânduleț Radu-Andrei născut în casa cu numărul 458 în anul 2001 Scorobeț Ionuț-Raul născut la numărul 220 în anul 2001 Ștefănescu Raul-Ioan născut la numărul 291 în anul 2001 Muntean
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în anul 2001 și Monea Georgiana-Diana născută la numărul 159 în anul 2002. Dumnezeu să-i aibă în pază, să-i binecuvinteze, să le dea putere de muncă și capacitatea de a ridica satul la cote mult mai înalte decât înaintașii lor. Să prospere și să prolifereze la rândul lor urmași demni de toată cinstea și lauda de care să se bucure întreaga noastră nație. CAPITOLUL XII Glosar de expresii locale Motto: Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de oameni, la nivelul modestei noastre așezări. Este momentul ca toții fiii risipiți, dar nu și risipitori, să mai vină odată în sat, să se revadă, să se recunoască, să depene amintiri și mai ales să se reculeagă la mormintele înaintașilor lor, întru benefică înălțare sufletească. Este momentul ca soborul de preoți să fie întrunit ca să înalțe o rugă de mulțumire către Dumnezeul care ne-a dat zile de am ajuns această clipă a revederii, cu care ocazie să ne mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întrunit ca să înalțe o rugă de mulțumire către Dumnezeul care ne-a dat zile de am ajuns această clipă a revederii, cu care ocazie să ne mai sprijinim odată genunchii pe țărâna reavănă a gliei sub care ni se află înaintașii și să ni se mai reamintească odată cuvintele marelui om al neamului, Gheorghe Asachi, anume că «singura îngenunchere care nu umilește este îngenuncherea în fața lui Dumnezeu». Este momentul ca fiecare locuitor al satului, fie copil, fie moșneag, să-și pună
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din sat60. Un fapt cu totul impresionant ce se continuă și astăzi se remarcă în ordinul Înalt Prea Sfântulului Mitropolit al Moldovei, care cerea ca de joia Înălțării, odată cu pomenirea eroilor pentru întregirea neamului, să fie pomeniți și străbunii și înaintașii noștri care în cursul vremii [...] au luptat pentru a apăra Unirea și independența țării, pregătind întregirea neamului 61. Sunt pomeniți, așadar, "marii voievozi", de la Radu Negru la Al.I. Cuza, Domn al Principatelor, și Carol I, Regele României; apoi marii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cale de comunicare cu infinitul, de expansiune cosmică a eului 126; Eminescu nu face altceva decât să se simtă inspirat de întâia iubire: O ador, o cânt cum cântă/ Harfa pe o sântă 127. Ceea ce-l deosebește pe Eminescu de înaintașii săi este și faptul că în structura sa poetică a încorporat ceea ce îndeobște se cheamă muzica sferelor. Muzicalitatea cosmică emană din toată ființarea lui poetică, pe care nu se sfiește s-o transpună în Sărmanul Dionis: O lume întreagă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
apoi restituite întregului cu un sentiment mai viu al valorii lor distincte.238 În operă totul visează și se visează, iar visul omenesc nu poate fi altceva decât o parte infinitezimală a eului cosmic. Atunci când în Epigonii se referă la înaintașii săi, poetul se cufundă ca într-o mare de visări dulci și senine 239. Așadar, visul nu-i un simplu cuvânt între altele, el este o stare care face parte integrantă din structura poeziei, impunându-i viziuni de o frumusețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
orașe: Harkov, Odesa, Ialta, Constanța, Craiova, Iași). Nu-s singurele lipsă la apel. "Circuitul bronzului în natură" a determinat, probabil, metamorfozarea unor chipuri... în altele. Cine știe care bust mai recent turnat nu tăinuiește, în memoria moleculei de bronz, trăsături din figura înaintașului, aflat cândva pe alt soclu! Fiindcă la "Eternitatea", cimitir mult schimbat în bine datorită grijii și eforturilor Primăriei, încă... se fură. Până și de la modestul mormânt al părinților mei a fost decupată, cu dalta și barosul (nu aude nimeni?) o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fierberea barabulelor rusoaicei din Rădăuți, se vor fi mistuit pe horn cine știe câte alte dosare. Oricum, ceea ce s-a păstrat și ni s-a revelat acum e destul pentru a ne uimi încă odată cât de multe nu știm despre truda înaintașilor. Și pentru a-l adăuga, în Pantheonul bucovinean, pe Filimon Taniac, cel care, acum un veac, viețuia în Suceava, pe str. Petru Mușat, la nr. 6... * A r putea ieși în față și românii cu un remarcabil scriitor, disident adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
greutate de la conținut la formă, de la ce se spune la ce se vede, de la idee la șpilul exprimării ideii, nu-i patent ieșean; scena românească în ansamblu a trecut prin acest proces menit, nu-i așa, să modernizeze actul teatral. Înaintașii urcau pe scenă piese de teatru. Acum, ajung și simple pretexte, demersul regizoral tinzând să-și aroge independență în sine. Piesa, adică scriitura, este tratată ca un apendice oarecare, drept biet cuier de sârmă pentru haine împărătești ceea ce l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Să-ți dea Domnul sănătate, Să mai lași munca de-o parte Că ai dreptul să trăiești Și de noi să-ți amintești. Sentimente de recunoștință Stimate domn Oprea, Vă mulțumesc. Mulțumesc pentru că dați glas unor sentimente de recunoștință față de înaintași, că ecoul va străbate - sperăm - în timp peste generații. Dorința arzătoare a Doamnei Andreiaș Adriana va fi împlinită prin publicarea lucrării Dvs. și am mare respect atât pentru dumneaei cât și pentru dumneavoastră. Forța acestui popor a existat în anonimii
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fiu adevărat. Au trecut 10 ani de la plecarea ultimului din familia mea - MAMA. Tot ce-a rămas este păstrat și îngrijit cu sfințenie în amintirea, cu respectul cuvenit, pentru ceea ce au făcut și lăsat, pentru a nu-i dezamăgi pe înaintașii mei. Când mă confrunt cu inerente greutăți îmi apar în minte predecesoarele mele care au suferit și trăit în demnitate și au dobândit respectul unanim în rândul comunității devenind aproape legendar la adresa bunicii și străbunicii mele. Mândria pe care o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în cap și pleacă! Ori această familie lasă cred Bisericii sau știu eu cui, tot avutul, toată munca cu adevărat cinstită. A fost o familie deosebită, o dragoste și un respect față de toată familia, dar cu durere și respect repet, înaintașii au murit în mari dureri. Marcela și George, soțul ei, s-au ocupat de toate cele creștinești pentru părinții și fratele ei. Acum vor să facă o casă memorială și o fântână pentru apă în curte. S-au dus specialiștii
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
erau mai mulți copiii în casă, flăcăii cei mari își făceau căsuța și se însurau, fetele se duceau la casa bărbatului, iar părinții rămâneau cu cel mai mic, care-i și îngrijea, lui rămânându-i casa cu tot ce aveau înaintașii. Așa am cunoscut eu viața de țară până am plecat de-acasă, la 18 ani. Am avut și noi gospodărie, deși nu bogată, dar frumoasă - pentru că era a noastră - și așa au rămas în ea doi frați mai mici cu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cutremura catedra, apoi împăturea ușor toată pânza asta decolorată și-o îndesa iarăși în buzunarul pantalonilor. Știam de la seriile de dinaintea noastră fiindcă de cele mai multe ori, când un profesor vine prima oară în fața unor elevi sau studenți, aceștia îi știu de la înaintașii lor calitățile și metehnele și așteaptă să simtă pe propria piele și foloasele, și ponoasele că titularul cursului nostru, Grigore Moscovici, are să ne țină în ultima oră o prelegere despre viitoarea noastră profesie, cum ar trebui să ne străduim să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
toate acestea profesorul este ancorat, preocupat, implicat direct, învățându-l pe copil să viseze, să acumuleze, să creeze, să acționeze cinstit și necontenit, încrezător și cutezător, încât să îmbogățească, să sporească tezaurul de valori materiale și spirituale, averea și experiența înaintașilor. Și fiecare copil, pe care-l instruim devine un om pe care-l formăm și-l câștigăm pentru prezent și pentru viitor. Căci viitorul se proiectează și se formează la catedră, de către profesor singurul care învață mereu, învățând pe alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe care-l instruim devine un om pe care-l formăm și-l câștigăm pentru prezent și pentru viitor. Căci viitorul se proiectează și se formează la catedră, de către profesor singurul care învață mereu, învățând pe alții, învățând deopotrivă de la înaintași, de la prieteni, dar și de la vrăjmași. Și numai învățând necontenit, poate să-i învețe pe alții...! Vorbea rar, cu spor, convingător, modelându-și glasul și, uneori, coborându-și privirea din acel punct imaginar și bizar din mijlocul tavanului, care părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
până la Stalingrad, unde căzuseră unele rude și consăteni, ci până-n fundul Siberiei, să văd sfărâmat și lichidat acest lagăr totalitar și barbar, mincinos și monstruos; să răzbun umilințele și suferințele generației noastre din Basarabia și nordul Bucovinei și-ale tuturor înaintașilor din anii atâtor repetate și blestemate șiruri de ocupații ruse vremelnice de după 1711. A doua: dintr-o dată puteam gândi și vorbi cu glas tare, despre tot ce provenea importat, impus, forțat ori acceptat de la Moscova. Iar acest fapt însemna pur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
anul 1620. Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai dinastiei Vasa, regele Gustav al II-lea Adolf (1611-1632), acel geniu militar, care pentru acțiunile militare temerare, încununate de mari succese a fost supranumit "Leul Nordului", a voit să cinstească numele înaintașului său și în acest scop a poruncit să se construiască un vas extraordinar, care să primească numele fondatorului acestei familii Vasa. Motivația era justificată. Gustav Vasa (1523-1560) era conducătorul care a reușit să scoată Suedia de sub dependența daneză din Uniunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Artur Gorovei, Aurel Diaconovici, Vasile Ciurea voiau ca prin muzeul ce-l preconizau să demonstreze generației prezente și urmașilor "importanța ce poate s-o aibă și județul Suceava în dezvoltarea culturală a țării". Acest muzeu se voia un testament al înaintașilor, un îndemn și un confesor lăsat de înaintași pentru urmași. Dintre cei trei, Vasile Ciurea om extrem de pasionat, profesor titrat și inspirat, solicitat de guvern să ocupe o catedră universitară la Cluj, post pe care l-a refuzat cuviincios, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prin muzeul ce-l preconizau să demonstreze generației prezente și urmașilor "importanța ce poate s-o aibă și județul Suceava în dezvoltarea culturală a țării". Acest muzeu se voia un testament al înaintașilor, un îndemn și un confesor lăsat de înaintași pentru urmași. Dintre cei trei, Vasile Ciurea om extrem de pasionat, profesor titrat și inspirat, solicitat de guvern să ocupe o catedră universitară la Cluj, post pe care l-a refuzat cuviincios, dar a acceptat să devină ales al obștii ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]