5,249 matches
-
cetățenii și diriguitorii ei ar trebui să fie pentru. Pentru spiritul în formare al copiilor noștri, al acestor pro-Genituri. Realizarea umană are întodeauna un caracter precar, dar ne place tare mult să ne autoamăgim că sîntem capabili de construcții și înfăptuiri mărețe, care să dureze o veșnicie. De durat, nu poate dura astfel decît spiritul. Oricărui absolvent de liceu trebuie să i se ateste valoarea competențelor dobîndite în perioada anilor de studiu, apoGeul curricular, el trebuind să facă dovada că și-
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
că fiecare dintre noi are ceva de dăruit, fiecare reprezintă o piatră de temelie În educația acestor copii, fiecare este o prezență vie, imposibil de Înlocuit. A fi conștient de această misiune și a te dărui total și dezinteresat pentru Înfăptuirea ei Înseamnă a fi un adevărat pedagog și mai ales un adevărat om, om care a descoperit În munca lui un adevăr simplu, dar esențial: Scopul educativ principal În activitatea cu elevii deficienți de auz este formarea unei modalități de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
obiectivelor, a criteriilor de evaluare și a scalei de valori personale, realizate în funcție de necesitățile individuale și condițiile reale de mediu; 3. Ameliorarea și reconsiderarea permanentă a manierelor de abordare a problemelor apărute și de soluționare adecvată a acestora; 4. Urmărirea înfăptuirii unor programe specifice de întărire a rezistenței organismului și a sănătății în general, fizice și psihice, la factorii de stress în continuă schimbare și modificare a intensităților de acțiune; 5. Solicitarea ajutorului în orice moment se consideră benefică o astfel
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
trebuie să fie deschise, să aibă sens, să nu aibă răspunsuri predeterminate și îndeosebi trebuie să fie întrebări care să nu reclame o expunere a faptelor. Întrebarea operațională provoacă conduita creatoare. O condiție principală ce trebuie realizată la lecție pentru înfăptuirea cerințelor creativității e instaurarea unui climat favorabil unei conlucrări fructuoase între profesori și elevi (banalitate afectiv - pozitivă, de exigență, înțelegere, de responsabilitate). Nu mai puțin importantă este stimularea efortului personal al elevului și stimularea tendinței acestuia de a duce o
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
care pentru Hristos au părăsit familie, avere, voie proprie și s-au nevoit cu trăirea unei vieți de înaltă spiritualitate. „A fi flămând și însetat de dreptate” mai înseamnă și a dori și a ne strădui din toate puterile pentru înfăptuirea dreptății ca virtute socială, atât pentru noi, cât și pentru semenii noștri. Iar când, din pricina smereniei, sărăciei, neîndemânării noastre, suntem nedreptățiți în această viață, să nu ne descurajăm, ci să avem nădejde tare ca vom primi dreptatea noastră, dacă nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
eului. Un rol important în constelația factorilor de personalitate îi dețin cei caracteriali. În acest sens pot fi menționate trăsături ca: tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, perseverența, sociabilitatea, meticulozitatea, ambiția. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru înfăptuirea actului creator. Este nevoie de motivație, dorință, aspirație creatoare. Creatorii sunt animați de sentimentele trainice, adevărate pasiuni determinate de o anumită atitudine inovatoare care duce la un mod aparte de a privi ambianța, fenomenele, aparatele, oamenii. Succesele cauzează emoții puternice
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
până azi, din țară. Are trei hamuri: Întâmpinarea Domnului (2 febrâuarie), Sfântul Gheorghe (23 aprilie) și Cuvioasa Parascheva (14 octombrie). Începerea lucrărilor de construcție este legată de domnia lui Ion (Ioniță) Sturza, dar este considerată ca fiind cea mai importantă înfăptuire a marelui mitropolit și cărturar Veniamin Costachi, întrucât Ioniță Sturza a fost scos din scaunul domnesc în anul 1828, chiar, înainte de a se pune piatra fundamentală. De altfel, și inițiativa a fost tot a mitropolitului. Pe acest loc, exista în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
spune că exercițiul fizic reprezintă: acțiunea motrică voluntară, deliberat concepută și sistematic repetată, în cadrul unui proces educațional, organizat sau nu, în scopul realizării unor obiective specifice. În altă accepțiune, același autor, consideră exercițiul fizic ca fiind un: instrument didactic în vederea înfăptuirii sistematice a obiectivelor educației fizice și sportului. După părerea autorilor Ghenadi. V, Grapă F. și Balint Gh. (2002), conceptul de „exercițiu fizic” și-a modificat sensul și conținutul în ultimii ani, devenind o activitate foarte complexă, uneori ieșind din sfera
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
trebuie specificat faptul că problema libertății trebuie privită pe două planuri: ca libertate interioară, dobândită prin supremația rațiunii asupra biologicului, a voinței puternice de a decide direcția de acțiune și de creație a personalității; ca libertate exterioară reală, constând în înfăptuirea și întruparea idealurilor și aspirațiilor care iau forma scopurilor realizate concret într-un bun cultural ce devine purtător material al valorii. Libertatea semnifică, astfel, raportul intim dintre material și spiritual, dintre natural și social, dintre necesar și întâmplător. Libertatea de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lui. Libertatea este o alegere efectuată în urma unei cunoașteri profunde a lumii și a eului, o deliberare adâncă și responsabilă, decizie , ce se înfăptuiește printr-o acțiune concretă, care pune personalitatea în relație cu ceilalți și, în funcție de aceștia, are loc înfăptuirea. Aceasta este o acțiune orientată spre binele colectivității, responsabilă, deoarece personalitatea creatoare pune mai presus de interesele sale pe cele ale celorlalți. Așadar, libertatea se corelează cu responsabilitatea, cu sentimentul răspunderii față de colectivitate și, în cele din urmă, față de națiune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
o facultate originară, aparținând în mod egal tuturor oamenilor, ci ca un privilegiu a aceluia care s-a eliberat de constrângeri exterioare și de servituți interioare ( ignoranță, pasiune oarbă, impulsuri instinctive, prejudecăți) putând realiza nestânjenit, deci liber, tendința conștientă către înfăptuirea scopurilor asumate. Dar , întrucât aceste scopuri nu reprezintă rezultatul capriciului subiectivist sau bunului plac al omului, ci apar din condiții obiective ale vieții omul, libertatea de acțiune în realizarea scopurilor - nestânjenită de necesitate - depinde de măsura în care necesitatea a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
trebuie specificat faptul că problema libertății trebuie privită pe două planuri: ca libertate interioară, dobândită prin supremația rațiunii asupra biologicului, a voinței puternice de a decide direcția de acțiune și de creație a personalității; ca libertate exterioară, reală, constând în înfăptuirea și întruparea idealurilor și aspirațiilor care iau forma scopurilor realizate concret într un bun cultural ce devine purtător material al valorii. Libertatea semnifică, astfel, raportul intim dintre material și spiritual, dintre material și social, dintre necesar și întâmplător. Libertatea de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lui. Libertatea este o alegere efectuată în urma unei cunoașteri profunde a lumii și a eului, o deliberarea adâncă și responsabilă, decizie, ce se înfăptuiește printr-o acțiune concretă care pune personalitatea în relație cu ceilalți și în funcție de aceștia, are loc înfăptuirea. Aceasta este o acțiune orientată spre binele colectivității, responsabilă, deoarece personalitatea creatoare pune mai presus de interesele sale pe cele ale celorlalți. Așadar, libertatea se corelează cu responsabilitatea, cu sentimentul răspunderii față de colectivitate și, în cele din urmă, față de națiune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane de o mare importanță istorică 15. 1.3. Antichitatea târzie Opera de artă vine pe fundalul unei activități de creație (fantezie, studiu, înfăptuire) și se înfățișează ca un produs spiritual finit. Și de ce finit? Pentru că practic nimic nu i se mai poate adăuga. Spiritualul finit este finit în compo‑ ziție, dar fiind spiritual, este nelimitat în abordări. Viața operei de artă începe ca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
că fiecare dintre noi are ceva de dăruit, fiecare reprezintă o piatră de temelie în educația acestor copii, fiecare este o prezență vie, imposibil de înlocuit. A fi conștient de această misiune și a te dărui total și dezinteresat pentru înfăptuirea ei înseamnă a fi un adevărat pedagog și mai ales un adevărat om, om care a descoperit în munca lui un adevăr simplu, dar esențial: Dacă există lumină în suflet, Omul va fi frumos. Dacă există frumusețe în om, Este
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
ai corpului didactic dădeau glas voinței lor nestrămutate de făurire a statului național unitar român. Idealul pe care școala românească și devotații ei slujitori l-au urmărit neîncetat cu o pilduitoare energie și dăruire Își afla astfel deplina și ireversibila Înfăptuire prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918. Se cuvine să aducem prinosul de recunoștință acelora care și-au Închinat puterea de muncă, năzuința și strădania Împlinirii dezideratului secular al românilor: unitatea națională.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Spaia, Italia. Cu toate că a avut un program destul de bine alcătuit, cu obiective precise în anii următori, Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România a avut numai șase ani de existență. În programul acestui partid, pe primul plan se situa necesitatea înfăptuirii unei naționalizări a proprietății private și desființarea societății capitaliste. Cu toate că s-a incercat adaptarea principiilor marxiste la condițiile României, Programul s-a dovedit utopic, lipsit de un spirit practic. În cadrul Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România au activat elemente
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
economia românească. În aceste sens, putem să spunem că muncitorii români înceă să se organizeze și să pregătească terenul pentru creearea unui partid comunist, pe fundalul celui existent încă din 1910 și cunoscut sub numele de Partidul Socialist din România. Înfăptuirea unității statale românești va fi benefică pentru mișcarea muncitorească, mai ales că mulți socialiști doreau să aibă o imagine cât mai bună în societate. Unii dintre ei vor ocupa locuri în Parlamentul României Mari. La sfârșitul anului 1919, o parte
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
și al unei incertitudini la care ființa nu răspunde printr-un gest sau o acțiune fatală, prescrise în cauzalitatea universală, ci prin ceva personal, ce poartă marca rațiunii. Teoria liberului arbitru la Aristotel explică intervenția rațiunii și a voinței în înfăptuirea binelui și a răului. De vreme ce nu există un determinism fatal, pentru că necesarul reclamă o anumită acțiune, omul obține o libertate spirituală de natură rațională: totius libertatis radix est in ratione constituta, preciza Sfântul Toma d'Aquino, confirmând și continuând convingerea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al XIX-lea (la Elizabeth Gaskell, la Charles Kingsley și la Charlotte Bronte), mult timp după ce simptomele acestei revoluții au fost cât se poate de clare pentru economiști și sociologi. Trebuie să admitem că situația socială pare să determine posibilitatea înfăptuirii anumitor valori estetice, dar nu determină valorile însele. Putem stabili, în linii generale, ce forme de artă sunt imposibile și ce forme sunt posibile într-o societate dată, dar nu putem prezice că aceste forme de artă vor apărea efectiv
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
individual - jocuri didactice - jocuri logico-matematice. Privite ca modalități eficiente de organizare și desfășurare a muncii instructiv-educative, lecțiile se grupează în mai multe categorii, numite tradițional tipuri. De obicei, prin tip de lecție se înțelege un anumit mod de construire și înfăptuire a lecției, determinat cu deosebire de obiectivul fundamental urmărit. Se poate spune că el reprezintă o abstractizare și o generalizare a unor elemente comune mai multor lecții. Altfel spus, tipul de lecție este o categorie constituită ca unitate de structură
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
propagandă culturală în mediul rural și bogată activitate publicistica, Dimitrie Gusti a înființat în capitală, împreună cu Victor Ion Popa și H. H. Stahl, Muzeul satului și al țăranului român. Această realizare de excepție este consemnata medalistic, după șase decenii de la înfăptuire, în anul 1996. În zona centrală a aversului (fig. 100av), mărginita de bandă circulară cu inscripția MUZEUL SATULUI BUCUREȘTI - ROMÂNIA / FONDAT ÎN ANUL 1936, sunt profilate, stilizat, pe un disc simbol ce intră parțial în câmpul medaliei, edificii ale satului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
era o țară europeană, o insulă europeană în marea slavă și că Transilvania era stânca cea mai tare a insulei". Ambițiile naționale ale României în privința Transilvaniei, au fost folosite de politica sovietică în războiul împotriva Germaniei; ele șiau găsit o înfăptuire târzie, dar, până la urmă, iluzorie, întrucât, până la urmă s-a pus capăt, în toamna anului 1944, nu numai istoriei relațiilor româno-germane, ci și istoriei României ca stat independent. Locul echilibrului precar între Germania , Rusia și Marea Britanie în Europa de sud-estechilibru
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
o va urma toată perioada guvernării: Nordul Transilvaniei și toate celelalte teritorii românești pierdute în 1940 trebuiau readuse în trupul țării. Și, în lupta pe care a dus-o pentru refacerea României Mari, a avut alături întregul popor român. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, s-a pronunțat, de asemenea, regele Mihai. Tot în acest sens, au acționat și partidele politice. Singurii care s-au opus au fost comuniștii. Ion Antonescu a reprezentat, astfel, voința întregii națiunii române. De aceea, a-l eticheta
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
să fie retrocedarea Transilvaniei de nord-vest către România. Nimic mai fals. În fapt, Hitler nu dorea implicarea armatei române în cadrul operațiunii „Margareta F , ceea ce conta era promisiunea participării României, argument cu care maghiarii puteau fi modelați în conformitate cu interesele germane . După înfăptuirea acestei operațiuni, la 19 martie 1944, Hitler l-a convocat pe mareșalul Antonescu, la Klessheim, unde i-a adus la cunoștință, la 23 martie 1944, că „Germania nu consideră necesar să mai funcționeze, în continuare, ca semnatară a arbitrajului de la
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]