7,523 matches
-
căi înaripați Prin neaua albă visând de-un an să zboare. Prin aer alb e zvon de zurgalăi Sculatu-s-au din somnul lor piticii Cu sânii se întrec pe munți și vai În goană mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașina se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul, de Crăciun, e bun și îi răsfăța. Bătrânii din șistare toarnă lapte Și mult a curs și tot
IARNĂ IN APUSENI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350963_a_352292]
-
ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând și se zbat lăcrimând Peste noaptea în care rugăciunea e vie. Clopotele își scutură praful și rugina Sub privirile orașului
ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR (A OPTA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350996_a_352325]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CÂND ZÂMBEȘTI ATUNCI EU ȘTIU Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când zâmbești atunci eu știu Că-nflorește liliacul Și nu-mi pasă că-i târziu Să-i găsesc durerii leacul. Mă cuprinde-o amețeală, Mă furnică dulce pielea, Te văd toată în beteală Și-atunci uit de toate celea. Uit de visuri de mărire Și de păsurile
CÂND ZÂMBEŞTI ATUNCI EU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351043_a_352372]
-
nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Se deschide ca o carte Anul Nou Se deschide Noul An ca o carte nouă, Miroase a speranță și cerneală albastră, Cuvintele ca picăturile de rouă Înfloresc precum mușcata din glastră. Stau cu tine alături și visăm cuvinte, Mă înlănțuie speranța orelor târzii Când verbele urcă-n rugăciuni și sfinte momente așează-n pagini poezii. E o carte de poeme Noul AN Coperțile-i sunt cu desene
SE DESCHIDE CA O CARTE ANUL NOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351084_a_352413]
-
din toate încheieturile ci noile personaje proaspăt apărute în peisajul inutilizabil până acum resturile băncilor care odinioară odihneau tremurul nesigur al ultimelor trupuri plămădite din bunul înțeles al iubitorilor de bârfe la un joc de table defenestrat la fiecare remizare înfloriseră dar nu acel înflorit din carnea tare a fierului uitat de culoare mai degrabă o metamorfozare a trecutului orașului încărcat full cu inventați pe metru pătrat practic din fiecare rest metalic crescuse câte o lună mai mică mai mare rotundă
PĂDUREA MEA DE LUNĂ PLINĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351070_a_352399]
-
noile personaje proaspăt apărute în peisajul inutilizabil până acum resturile băncilor care odinioară odihneau tremurul nesigur al ultimelor trupuri plămădite din bunul înțeles al iubitorilor de bârfe la un joc de table defenestrat la fiecare remizare înfloriseră dar nu acel înflorit din carnea tare a fierului uitat de culoare mai degrabă o metamorfozare a trecutului orașului încărcat full cu inventați pe metru pătrat practic din fiecare rest metalic crescuse câte o lună mai mică mai mare rotundă sau pătrată până la limita
PĂDUREA MEA DE LUNĂ PLINĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351070_a_352399]
-
am ascuns într-un gram de rugină, derutez torentele pornite să-mi îmbrace chipul în vernisaj de tăceri, m-am rezemat de polul umbrelor să număr speranțele înghesuite într-o ceașcă de cafea (cafeaua pe care ai băut-o când înfloreau cireșii pe malul tristeții!) Am îmbrăcat rochia pe care mi-ai dăruit-o când adormiseră ploile în brațele tale, e sălbatică și nu-și dezlipește trena din tabloul îmbrățișării, singurul rămas nears în incendiul care va fi avut loc într-
POSTFAŢĂ DE GÂNDURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351089_a_352418]
-
chip figurat, trecutul ființei, al spiritului, al culturii, este însăși Învierea: "tot astfel, din două bucăți de piatră,/ una dezgropată sau singură ieșită prin nisip/ și alta bine ascunsă în umbra aceasta,/ să facă o singură bucată/ pe care să înflorească tendoane și carne/ la chemarea Sa". Astfel, spiritul trecutului se întoarce în urmă, cu avlavie, cu credință și cu înțelepciunea înțeleptului a datului dătător de destin: "Dar cum să ajungi pe pod/ dacă între șanțuri nu-i nici o trecere?/ Nici
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
unul din celălalt până la inconștiență deși singura realitate palpabilă sunt femeile din puținul oglinzii unde îmi ascund orele mele de singurătate acum nu am timp de citit la dracu dar nu am timp nici de marșul prin câmpul cu noduri înflorite până în buzele ferestrelor unde îți locuiești trupul sărbătorile astea nenorocite îmi obosesc ochii de la atâta uitat în mine și ție îți trebuie solitudine femeie proastă cu zâmbetul plâns în mijlocul chipului ca o agățare de un cotidian dezvirginat de o mie
CÂMPUL CU NODURI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351150_a_352479]
-
viață amară! Nici iarba nu crește, Soarele ne ocolește, Salariul descrește, Nevasta pufnește Criza dospește, Viața lu’ pește! Mai aprind o țigară. Arunc o privire afară: Asta-i bună! A-nceput să cearnă Ploaie măruntă de iarnă! De-abia au înflorit cireșii, Își scutură floarea caișii. Văd trei boschetari cum se-ndoaie, Scurmând obosiți, prin gunoaie, După o coajă uscată de pâine. Lângă ei așteaptă și-un câine. Mai aprind o țigară... O arunc pe fereastră afară. O vede și fuge
E PREA DEPARTE PĂMÂNTUL DE CER! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351156_a_352485]
-
toate energiile,prin talent, experiență și competență, lumina actului de cultură se revarsă binefăcătoare peste noi.”(pag.22). Cartea”Un teatru cât o inimă”este o dovadă în plus că acolo unde este cultivată prietenia între oamneii de valoare,cultura înflorește,iar actul creator dă roade,în cei zece ani de teatru care ne sunt prezentați în această carte și în care la conducerea teatrului “Ion D.Sîrbu”din Petroșani s-a aflat scriitorul Dumitru Velea, acest teatru a fost onorat
DESPRE TEATRU CU PANA SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351144_a_352473]
-
din oglindă : zâmbetul tău, rotund și plin ca miezul unei toamne aurii, privirea, adâncită într-o zare știută doar de tine, mâinile, aripi obosite, abandonând... o lacrimă curgând, ca stelele-n fântâni și aerul, cântând sub pasul tău În mijlocul câmpului înflorește un mac... un zâmbet, o privire, o lacrimă. O viață.... a ta, a mea, a lui, a tuturor... Referință Bibliografică: Roiuri de stele în fântâni / Anca Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi
ROIURI DE STELE ÎN FÂNTÂNI de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351203_a_352532]
-
cerul minții Pădurea-i frumoasă, tristețea vine-n pripa Acasă așteaptă înduioșați părinții. Frunze vestejite se-așază-n drum pe tăceri Cărările luminii sunt mai reci și scurte O brumă stinge flori și cântecul la greieri Țăranii discuta politică prin curte. A înflorit un măr, e semn de toamnă lungă Neliniștile iernii au prins un contur șters Aducă toamnă roade-n hambare și-n pungă Și toate se vor duce, la fel ca noi, din mers. Referință Bibliografica: Toamnă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluente
TOAMNA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351208_a_352537]
-
DESCHISE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ai vrea să-ndrepți ceva cînd e prea tîrziu și cu toate acestea, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat sînt dimineți care înfloresc andante pe urmele frumuseții cu plete lungi răsfirate pînă la cele mai mici detalii mai ales gîtul lebedei lui Lohengrin în surîsul fragil al unei plante smulse din pămînt toamna, stelele, vara și ploaia rînduri-rînduri, lumea și lucrurile umbre din
IMPROVIZAŢIE CU UŞI DESCHISE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351234_a_352563]
-
sau alte chenare din gama chiliilor neterminate peste care au urcat iriși somnoroși, de-o eleganță aparte. Se aprinseseră toate crengile deodată și porniseră agale, spre talazuri. M-am ferit din calea lor și am făcut o plecăciune. Lângă mine înflorea un alun îndrăgostit. L-am sărutat pe ultima frunză perforată de sete. Câteva cascade își dezbrăcaseră straiele pe sufletul codrului pe care-l patrona ploaia noastră. Unele-mi aparținuseră într-o grădină suspendată, altele erau ale tale, din puf de
PLOAIE CU MAJUSCULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351226_a_352555]
-
de familiaritatea uimitoare cu moartea”. Dacă sentimentul plenar al naturii îl însoțește pe bătrânul Eguchi, personajul principal din Frumoasele adormite, atât în amintire și în vis (aflat în luna de miere, el “găsise o floare ca o dalie roșie care înflorise mare în fața casei”, iar la Kyoto admirase “cameliile în plină floare”), cât și în stare de trezie (întins în pat lângă trupurile fetelor adormite, Eguchi aude zgomotul valurilor din apropiere ca venind de departe), în romanul Vuietul muntelui natura este
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
trezie (întins în pat lângă trupurile fetelor adormite, Eguchi aude zgomotul valurilor din apropiere ca venind de departe), în romanul Vuietul muntelui natura este o însoțitoare permanentă, cel puțin pentru bătrânul Ogata Shingo, prin florile de cireș (“Shingo contempla cireșii înfloriți din grădină”), prin crinii negri pe care Kikuko, nora lui Shingo, îi aranjează în vază, prin copacul din vechiul parc imperial “spre care Shingo se simți atras”, prin murmurul valurilor și conturul arborilor care “desenau în aer mici munți” în
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
drept florilegiu al întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc în hărnicie. Țăranii au fost de veacuri sărmani Și le-au înflorit mâinile pe sapă; În silozuri strâns-au pâinea cea bună, Din cișmele au sorbit, zilnic, apă. Copiii și i-au luat cu ei la câmp, I-au învățat să bea apă din ulcior, Iar când vremea-i bună, s-au
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
bună ați născut Și-n tipar văzu lumina Mare „Dor de Bucovina”! De pe-al Oltului meleag Veni Malciu pe drumeag În suflet cu omenia, Adâncind prietenia. La toți carte-a oferit Precum dânsul și-a dorit, Căci în ea-nflori grădina Dorului de Bucovina. Prieten drag, îți mulțumesc! Și volumul recitesc. Precum Arghezi-acum rostesc Carte frumoasă, te iubesc! Pe autor îl prețuiesc Și prin versu-mi îl cinstesc! Cu cele mai alese sentimente prietenești, vă urez sănătate, cu bucuria unor noi
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
HINAMATSURI” (SĂRBĂTOAREA FETIȚELOR) - 3 MARTIE. Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 792 din 02 martie 2013 Toate Articolele Autorului Este un festival tradițional numit și “Nomo nu sekku”, adică festivalul piersicuțelor. Sunt soiuri de piersici sau pruni („ume”) care înfloresc încă din ianuarie. Piersicul este considerat un copac magic care alungă demonii, simbolizând puterea și regenerarea. Această sărbătoare are loc în cea de-a treia zi a lunii a treia. Părinții cu fetițe în vârstă de trei ani, merg la
3 MARTIE. de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345557_a_346886]
-
era un copăcel timid cu câteva floricele roz pe ramurile-i subțiri. M-am apropiat de pomișori și le-am spus: - Bună ziua, cum de nu v-am zărit dimineață când am trecut pe lângă voi?! - Nu ne-ai văzut pentru că nu înflorisem încă. Am înflorit abia acum câteva clipe. Vântul ne-a ajutat. Și soarele... - Chiar de părem că dormim, inima noastră este vie. Noi vedem tot ceea ce se întâmplă în parc. Te-am văzut adeseori, trecând tăcută pe lângă noi. De câteva
DARUL DE MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345570_a_346899]
-
timid cu câteva floricele roz pe ramurile-i subțiri. M-am apropiat de pomișori și le-am spus: - Bună ziua, cum de nu v-am zărit dimineață când am trecut pe lângă voi?! - Nu ne-ai văzut pentru că nu înflorisem încă. Am înflorit abia acum câteva clipe. Vântul ne-a ajutat. Și soarele... - Chiar de părem că dormim, inima noastră este vie. Noi vedem tot ceea ce se întâmplă în parc. Te-am văzut adeseori, trecând tăcută pe lângă noi. De câteva ori ne-ai
DARUL DE MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345570_a_346899]
-
ne-ai mângâiat ramurile deși erai tristă. Ți-am văzut melancolia din priviri când ai trecut, dis-de-dimineață, îngândurată pe alee. Ca să te înveselim ne-am grăbit să-ți spunem că vine Primăvara, suntem primii copăcei înfloriți. De mâine, copacii vor înflori de dorul pământului și de dorul curcubeului răsfrânt în roua de pe flori, pasările se vor întoarce din dorul văzduhului de păsări și fiecare floare ce răsare dar și fiecare pasăre ce se întoarce o va face pentru fiecare dintre noi
DARUL DE MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345570_a_346899]
-
în roua de pe flori, pasările se vor întoarce din dorul văzduhului de păsări și fiecare floare ce răsare dar și fiecare pasăre ce se întoarce o va face pentru fiecare dintre noi; atunci, poate că și în inima ta va înflori Primăvara. - Parfumul florilor noastre e mărțișorul pe care ți-l oferim în primăvara asta. Este darul nostru de mărțișor! Să-l porți sănătoasă, dragă “floare”! Referință Bibliografică: Darul de mărțișor / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 792, Anul
DARUL DE MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345570_a_346899]
-
mi i-a risipit pe cărări, în iarba deasă dar și în coroanele copacilor. Aștept de mult venirea berzelor, căutând cu înfrigurare urma zborului lor pe bolta cerească. Prin geamul întredeschis, pătrund miresmele primăverii... În văpaia lunii, un arbore bătrân înflorește și el. Printre frunze și flori mă salută: - Bună dimineața, femeie! - Deschide-ți fereastra inimii și lasă drum liber primăverii învăluită în miresmele florilor, primele raze de soare să-ți alinte privirile, iar vântul, ușor de martie, să-ți aducă
MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345553_a_346882]