3,440 matches
-
să-l ocrotească și să-i hărăzească binecuvântarea ca sub Domnia lui să se întărească și să sporească România clădită cu atâtea jertfe. Fac apel la toți bunii și cinstiții cetățeni ai Țării să ajute din toate puterile lor ca să înlesnească liniștita propășire a statului”. Regele își exprima speranța că fiul său, Carol, va „înlesni prin tot ce atârnă încă de dânsul ca România în timpul fiului său Mihai și a urmașilor Săi să se poată dezvolta și propăși în liniște și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
întărească și să sporească România clădită cu atâtea jertfe. Fac apel la toți bunii și cinstiții cetățeni ai Țării să ajute din toate puterile lor ca să înlesnească liniștita propășire a statului”. Regele își exprima speranța că fiul său, Carol, va „înlesni prin tot ce atârnă încă de dânsul ca România în timpul fiului său Mihai și a urmașilor Săi să se poată dezvolta și propăși în liniște și cu spor <...> Trebuie ca fiul meu Carol să caute astfel să impună oricăror rătăciți
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sa, într-o împăcare Carol-Elena. Marți, 15 iulie. La Vălenii de Munte se pune piatra fundamentală a palatului moștenitorului tronului. La solemnitate urmau să participe regele Carol, Principesa Elena, oameni politici. Acțiunea fusese inițiată de N. Iorga, care voia să înlesnească prezența lui Mihai la cursurile de vară ale Universității Populare și la acțiunile organizate de Liga Culturală în Văleni. 17 iulie. Principesa Elena și Voievodul Mihai se aflau la Sinaia, reședința lor de vară. Sâmbătă, 19 iulie. La Curtea de Argeș are
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Irina și Costache Malaxa, de vreme ce părinții erau la pocher, Minuko Filitti, în replică, la invitația lui Mihai din 4 ianuarie, poate și Gicuța. La sfârșitul sindrofiei, Mihai declară tatălui său ca „a petrecut foarte bine”. Toate aceste petreceri au fost înlesnite de vacanța școlară a lui Mihai și colegilor săi. Luni, 8 ianuarie. Pe la ora 1630, Carol al II-lea pleacă la vânătoare la Chișinău-Criș, „cu echipa cea bună”: Mihai, Anton Mocsonyi, G. Plagino, G. Manu, senator și general adjutant, G.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
La auzul cuvântului „armonie”, Emiko mi-a zis că am atins esența aranjării florilor. I-am mărturisit că m-am documentat asupra acestui subiect, dar n-am înțeles în ce constă tehnica superbelor aranjamente florale. O demonstrație pe viu miar înlesni înțelegerea, dacă domnia sa va avea bunăvoința și dispoziția s-o facă. În acest timp am sorbit din cafea, gândind să nu fi împins îndrăzneala mult prea departe. Ești pregătită, vrei să-ți arăt acum? Da, vreau! I-am răspuns, cât
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
noi îi spunem „Mamy-chan”, ne-a invitat la nuntă. A fost o mare onoare de a participa la o nuntă tradițională, dar și o oportunitate de a asista, în direct, la tradiție. Am fost prezentă la desfășurarea nunții, ceea ce îmi înlesnește descrierea în amănunt, a Ceremonialului unei nunți japoneze. Mirii se cunoșteau din facultate, așa că n-a mai fost nevoie de o „pețitoare”(„nakodo”) care să le intermedieze întâlnirea. Când tinerii au hotărât să-și unească destinele, și-au anunțat familiile
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
1997 când eu aveam deja 46 de ani... În mod deosebit, ca poet, m-a format Tudor Arghezi între 1959-1965 pe când îmi petreceam vacanțele la București și-l vizitam întotdeauna cu câte un nou caiețel de poezii. El mi-a înlesnit și prima publicare în "Luminița" cu o imitare stângace și grosolană a poeziei "Zdreanță" (titlul "poeziei" mele era "Firuleț...). În 1977 am avut ocazia să-l fi cunoscut prin Vasile Copilu-Cheatră pe Salvator Dali care mi-a marcat în mod
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu revelația; deși rămas în urmă arheul punctează totuși ficțiunea acestor moderni complicați, posedați, cu toții, de persistența originarului. "Noi scria Eliade ne aflăm realmente la mijloc, Între două culturi, Orientul și Occidentul, noi putem înălța un fel de pot, putem înlesni comunicarea valorilor dintre Orient și Occident "à travers des siècles"". În cadru sud-est european, venim cu o particulară deschidere spre natură și cosmos, cu o filozofie Practică proprie, adecvată condițiilor istorice, spațiului acesta care, deși "în calea răutăților", încântă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Suceava, a colaborat cu ofițerul politic și cu colonelul Nemeș, oferindu-le informații despre atitudinea celor închiși, și că dorește să facă același lucru și în Pitești. Neștiind ce să facă, Dumitrescu i-a promis lui Țurcanu că îi va înlesni comunicarea cu un reprezentant al Securității Pitești. Pe 15 mai 1949, Țurcanu s-a întâlnit cu colonelul Mihail Nedelcu și se pare că a reușit să îl convingă pe acesta că poate fi util Securității, întrucât Nedelcu i-a cerut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1, lit. C din Decretul 199/1950), iar pentru Octavian Zbranca cea de crimă de înaltă trădare (art. 86, al. ultim), deoarece s-a înrolat în armata lui Horia Sima cu scopul de a lupta 'împotriva statului român și a înlesni ocupația străină asupra teritoriului patriei noastre' (sic!). Martorii propuși de procuratură au fost, cu toții, victime ale torturilor: Gheorghe Paraschiv, Sabin Varan, (pr.) Papken Keropeian, Mihai Jianu, Constantin Pilat, Gheorghe P. Neagu, Alexandru Matei, Constantin T. Vaman, Constantin N. Barbă, DezmØri
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Bardizag (Armenia bizantină), a fost hirotonit preot pe 13 septembrie 1936, devenind părintele Papken Keropeian. A fost preot paroh în Focșani, Bălți și Constanța, însă a fost caterisit din cauza arestării, pe motive politice. Condamnat la 7 ani de detenție pentru că înlesnise fuga unui armean în Turcia și pentru că i s-au găsit la percheziție cocoșei de aur, a fost schingiuit cu un sadism ieșit din comun. La începutul lui 1951 a fost bătut în camera 104 din Gherla, iar Cornel Popovici
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu titlul: „Banda Teodorovici” „Luptătorul” capturată de poliție” din numărul 2 al săptămânalului, unde citim: „Luptătorul”, oficiosul lui Teodorovici, își îndreptase atacurile împotriva unității noastre naționale, iar pe de altă parte căuta să învrăjbească populația, denigrând autoritățile, desigur pentru a înlesni operațiile lui Teodorovici. Acest ingenios bandit prinsese rădăcini în Cernăuți și pentru izbânda ideilor sale își organizase ziarul „Luptătorul” unde grupase oameni de teapa sa spre a face apologia banditismului și școalei crimei... ...După prinderea faimosului asasin Teodorovici și a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cele ale Senatului imperial de la Viena” cerea „dispensarea de la însărcinarea de redactor primar al Candelei, punând-o în mâinile venerabilității Sale părinte paroh și protopresbiter Artemiu Berariu” - și exprima călduroase mulțumiri „onorabililor colaboratori” care l-au sprijinit și i-au înlesnit rezultatele. * Candela din decembrie 1906 (Anul XXV) apare ca foaie bisericească literară redactată cu concursul a mai multor preoți din archidiecesa Bucovinei, prim-redactor și responsabil pentru textul român este prof. dr. Emilian Voiutschi, iar redactor al doilea, responsabil pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țara noastră.” „Foaea este chemată a servi Soțietății în Bucovina de organ, de expresie a lucrurilor, a stăruințelor și a cugetărilor ei, de a conlucra la reînvierea noastră spirituală, a întruni inteligențele din țară și de peste meleagurile ei spre a înlesni pe osebite căi ale literaturii, împlinirea scopului Soțietății: a deștepta simțămintele amorțite...” Revista își propunea să cultive interesul pentru literatura națională, pentru limba vie și frumoasă a poporului, să promoveze talentele, să practice o critică nepărtinitoare. În primele numere s-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
madgeari transformând ideea purificării prin distrugere într-o simplă acțiune ce se cotează la bursa politică. Am crezut în frumusețea jertfei noastre făcută cu tot elanul, pentru neamul acesta din care facem parte, și a trebuit să suportăm insultă... Am înlesnit dărâmarea latifundiarilor pentru a întrona domnia finanței și a paiaței simbriașe ei - demagogia democratică. Am crezut într-o lume nouă și a venit într-adevăr una oribilă, a cărei sensibilitate s-a coborât în pântece. Înfloresc lăcașurile de noapte, bodegile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revista, cine? - cei de la Editura Ramuri, care își pun amprenta pe coperta editoriatei: LITO RAMURI, Craiova, dându-le posibilitatea reapariției regulate a reviste „care bravează ipocriziile democrației, care este dușmană neîmpăcată a omului politic, sinteză de ignoranță și incorectitudine”, Ramuri înlesnindu-i „o nouă luptă pe care o începe”... „Începem” concluziona preambulul: „Semănăm uri ca să culegem bucuria adevărului spus fără nici o reticiență.” Așa că, de la 20 octombrie 1923, cu subtitlul schimbat în”revistă politicosocială”, Hiena, cu reședința în București, strada Izvor nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru că voim să popularizăm în masele poporului nostru ideile sănătoase, dătătoare de viață mai bună, câștigată prin muncă luminată” - spune redacția în Cuvântul de început, explicânduse: „Ce voim. A sprijini agricultura în trecerea ei de la extensiv la intensiv, a-i înlesni desfacerea ușoară a produselor, a-i organiza creditul ieftin și a o educa spre economii, iată un vast program pentru realizarea grabnică, căreia trebuie să ne unim eforturile cu toții.” În „Sfaturi și îndrumări”, Ion I. Nistor, pe lângă sporirea producției agricole
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
săptămânală pentru consolidarea politică și culturală a tuturor cetățenilor bucovineni, apare la Cernăuți la 6 noiembrie 1919, în 16 pagini, cu același text în românește și nemțește, având ideea fericită de a da pe ultimele două pagini dialoguri româno-germane care înlesnesc deprinderea limbei românești. Din articolul programatic al revistei reținem: „Poporul românesc, blândul și bunul popor românesc, a lăsat să se mai știe că România Mare va fi pentru toți cetățenii ei, fără deosebire de naționalitate și credință religioasă, o patrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
religioase? Așadar aici își văd șansa un anumit tip de apologeți. Dacă asiaticii, în fapt complet necunoscători ai problemelor cercetării religioase, aceasta fiind o invenție occidentală, se cramponează de propria lor religie cu îndărătnicie și fără nuanțe, de ce să nu înlesnim contactele prin concesii diplomatice? Rețeta ne-a dat-o de curând profesorul Carl-Martin Edsman, în Finsk Tidskrift. Conținutul afirmațiilor sale limitate poate fi rezumat, fără riscul simplificării, prin sloganul: „Fundamentaliști din toate religiile, uniți-vă!”. Dacă renunțăm la studiul critic
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de transformare sufletească a lor, de făurire a conștiinței omului nou, constructor și fiu al epocii socialiste, liber și stăpîn pe soarta sa. Pentru realizarea acestor opere, Uniunea Scriitorilor este datoare să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a înlesni scriitorilor cunoașterea nemijlocită și profundă a vieții, a realităților noi, socialiste, participarea lor la viața obștească a țării, la frămîntările de zi cu zi ale poporului, la durerile și bucuriile lui, la lupta pentru îndeplinirea minunatelor sale năzuințe spre o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
obștească a țării, la frămîntările de zi cu zi ale poporului, la durerile și bucuriile lui, la lupta pentru îndeplinirea minunatelor sale năzuințe spre o viață mai bună și mai fericită. Printr-o susținută muncă ideologică, Uniunea Scriitorilor trebuie să înlesnească membrilor săi cunoașterea acelei minunate busole care este marxism-leninismul, concepția despre viață și lume a partidului clasei muncitoare materialismului dialectic și istoric, teoria literară și estetica marxist-leninistă, politica regimului democrat-popular din patria noastră". Și se continuă cu aceeași limbă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
anarhismul" și orice alt "comportament deviant". Dezavuarea Legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza căreia se putea desface contractul de muncă pentru "abateri de la etica și echitatea socialistă""; propune, în continuare, operarea unor modificări legislative pentru a fi înlesnită procedura de acordare a cetățeniei române celor cărora le-a fost retrasă de statul totalitar precum în cazul binecunoscut al scriitorului Paul Goma; modificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ de accesare a arhivelor legate de regimul dictatorial, nu mai puțin în ce privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
L.H.L.). Vasile Paraschiv, în semn de protest față de abuzurile și nedreptățile regimului, se retrage din noiembrie 1968 din partid. Drept urmare, va fi internat la Spitalul de Psihiatrie din Urlați. "Decretul 25 emis de Consiliul de Stat, sub semnătura lui Ceaușescu, înlesnea internarea psihiatrică de urgență a opozanților. Și psihiatria făcea parte din sistem, devenise un auxiliar al poliției politice. Acest decret și efectele lui erau cunoscute la Spitalul de Neurologie și Psihiatrie "Gheorghe Marinescu" din capitală" (L.H.L.). În 1971, se alătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dela facerea lumii (!?). Mihai Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”9.II.1983”> Stimate D-le Eugen Dimitriu, Felicitându-vă pentru interesanta recenzie ce ați făcut volumului Liceul pedagogic „Vasile Lupu” din Iași (subl.n.) , vă rog Înlesniți-mi să intru În posesia următoarelor informații: Cine-i sculptorul care a turnat În bronz bustul marelui folclorist S.Fl. Marian pe str. Mihai Viteazul? Anul? Cine-i sculptorul care a turnat În bronz bustul compozitorului Ciprian Porumbescu? Anul? (Ambele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lupta cât m-or ajuta puterile - sănătatea care șubrezește la 82 de ani. Văzând acolo, jos, În partea dreaptă a paginii IV „Pagini bucovinene” că reprezinți secretariatul revistei - mâna dreaptă a redacției, m-am hotărât să-ți fac rugămintea ca să Înlesnești publicarea alăturatului articol „Pe urmele lui Creangă - la Fălticeni”. E Îndreptățită Întocmirea și publicarea lui. Citește ce-am scris și cum am scris și de-i găsi vreo nepotrivire - Îndreapt-o, adăugând câte o floricică literară acolo unde s-ar prinde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]