85,475 matches
-
făcea nici un efort pentru a-și transforma cursul în ceva cît de cît amuzant. Dar tocmai acest lucru îi crea o anume popularitate. Va fi fost miracolul acelor vremi întoarse pe dos, ori poate că pur și simplu așa ceva se întîmplă oricând și oriunde: fapt e că se bucura de simpatie printre studenți tocmai pentru că nu părea să facă nimic ca să o caute. Trecea în revistă, imperturbabil, transformările fonetice, cu o voce monotonă și cu aerul că o asemenea ocupație e
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
Nu știu, era întuneric), la ieșire, pe un coridor îngust și întunecat - căpătase și o răceală la plămâni - trei supraveghetoare au sărit pe ea, au călcat-o icnind în picioare. La dispensar nici nu și-a mai revenit. Asta se întâmpla în ziua în care eu trecusem pe la tine (se referea la mine) și-ți lăsasem biletul". Cea de-a treia fată din grupul de prietene deținute era Andra. Total diferită de celelalte două. Andra a venit la mine îmbrăcată, "ca
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
uriașă. Nu cred deci în schimbările realității petrecute sub impactul literaturii. Dacă totuși, prin ceea ce faci, vrei să produci o schimbare, atunci e mai bine să devii jurnalist, bancher, boxer... Literatura e menită să păstreze, să conserve, Auflewahren...așa ceva se întâmplă prin mijlocirea amintirilor (...) Or, așa ceva este fundamental diferit de jurnalism. Jurnalismul nu poate face mare lucru cu amintirile." Convorbiri elitare Acest al doilea volum de interviuri excepționale luate de această dată de criticul Ion Pop vine să completeze perfect cartea
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
snobii de azi punctează șarmant causeriile lui Ricoeur. De pildă: "e vorba despre un univers de gândire care mi-e destul de străin (deconstrucționismul derridean, n.n.) Nu e ostilitate, nici simpatie, sunt într-o stare neutră, căci nu înțeleg ce se întâmplă acolo". Ricoeur simpatizează cu un Derrida post-deconstructivist, și poate acest gen de opinii ne pot feri de febrele metodologice datate deja. Alte chestiuni esențiale pentru Ricoeur sunt fundamentarea etică a învățământului, precum și, nota bene, nevoia ca relațiile subiective și intersubiective
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
mama mă lăsa cu bunica. Plîngeam cînd bunica mă lăsa la școală. Am plîns cînd tatăl meu a părăsit țara - și pe noi - definitiv. Am plîns cînd a murit Stalin. Plîngeam ori de cîte ori plîngea mama. Și asta se întîmpla des. Lacrimile ei erau deopotrivă specifice și generice. Erau specifice cînd era părăsită de vreun bărbat. Erau generice cînd plîngea pentru că viața și lumea erau de nesuportat. Iar cîteodată nu plîngea nici specific, nici generic, ci mult mai puternic, ca
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
plîng n-am să mă opresc niciodată. Pentru nici un motiv, particular, sau chiar generic. Ci doar pentru motivul acela animal care duce în rîul de lacrimi. În basmele populare românești lacrimile tinerelor fete se prefac în flori. Dar ce se întîmplă cu lacrimile bătrînilor poeți? Ele se prefac în ținte ascuțite, în stîlpi ruginiți, în cîrlige de pescuit, sulițe, sîrme ghimpate: Lacrimile lor sînt amare! Nu lăsați poeții să plîngă!
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
tîrziu, el îi trimite versurile "scrise în deznădejde, lîngă Neapole" de Shelley, subliniindu-i de trei ori, cu roșu, strofa a patra, unde poetul apare că și "copil obosit". Tocmai lui Cioran, care nu-l suporta pe Goethe, i se întîmplă, în amurg, să trăiască o poveste de dragoste de tip goethean. Chiar dacă el e mai curînd un Werther bătrîn, supraviețuitor al tentațiilor suicidare. Cum nici Friedgard nu e Ulrike, ci Bettina lui Cioran, trecută însă prin estetică lui Lenz și
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
ales de păcate pe care nici o religie nu le poate absolvi, cu ele umblam toată noaptea pe străzi, din pantelimon în vatra luminoasă și retur, atingeam momfa pe la margine, credeam că după trei dimineața spaima va ceda, și uneori se întâmpla și asta, dar rar. cel mai adesea dârdâiam până la ziuă; mă întorceam acasă numai când groaza obosea atât de mult încât îmi lăsa în pace pielea metodistă, oasele ortodoxe și carnea catolică, știind prea bine că nici una dintre ele nu
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
vedere că, biologic și moral vorbind, mă simt îndestulat din toate punctele de vedere, inclusiv al salariului. Ieri m-am privit în oglindă și am văzut primele fire de păr alb. Mi s-a părut absolut normal să mi se întâmple și acest lucru, deși, poate, alții și-ar fi dorit un început de chelie, tufe de păr argintiu la tâmple, privire de om deștept, vorba cumpătată etc. Nuuu, la mine nu se găsește nimic din toate acestea și dacă nu
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
dau de dicționar să văd ce e aia bașolzi!... Da' mi-a sunat bine ideea... Nu am intrat în amănunte vulgare, deși îmi stăteau pe limbă, vorba bravului soldat sovietic Alioșa. Eram gata-gata să înjur urât, fiindcă mi se mai întâmplase să sune copii la ușă și să fugă. Copii, vlăjgani... Și deschid. Eroare? Punerea mâinii lui Dumnezeu pe capul meu semichel și semănând cu o pară mălăiață căzută pe-o lespede de piatră? Scenariu regizat de vreun pui de Scaraoschi
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
ajuta într-o problemă extrem de delicată... "I-o fi plecat soțul să împlânte steagul pe Everest și nu și-a găsit alt consolator?", m-am întrebat cu speranță. Speram din tot sufletul că Dumnezeu nu dormea și știa ce se întâmpla la ora aceea din noapte la ușa din PFL a apartamentului meu și, din compasiune pentru fiul său sub formă de oaie ce-i drept cam rătăcită de turmă, care sunt eu, avea s-o leșine pe musafiră și-i
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
Epaminonda Bucevschi sau Mihail Iorca se rețin, ci omul care își poartă mortul cu el; și nu orașul e referentul, ci pensiunea unde personajul trăiește teribila prezență prin absență a "mortului", adică a eroului civilizator din locul unde nu se întîmplă nimic și colecția de reptile conservate a lui Engster Grațian, un panopticum scufundat în tăcere, ca semn al realului pe care și-l asumă personajul și ca simbol al unei umanități înghețate, conservată în stadiul primar al evoluției sale. Apoi
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
smuls-o din mână și i-a altoit, după care i-a luat de guler și i-a dat afară. Foarte tare! Cei doi nu au fost identificați încă de poliție. Să fiu sinceră, nici nu cred că se va întâmpla prea curând. După o tentativă de tâlhărie parcă-ți vine să mai ieși în lume, dar după ce te-a bătut o femeie cu ranga ta, un singur lucru îți mai mai poate reda curajul de a ieși de sub pat: o
Bătaie cu ranga clientului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21140_a_22465]
-
Simona Tache Uraa! S-a rezolvat problema divorțurilor. Pentru început, la Brașov, dar sunt convinsă că se va extinde soluția la nivelul întregii Românii, poate chiar la nivelul întregului glob. S-a întâmplat așa: Primăria Capitalei a elaborat un proiect de “înverzire”, conform căruia nimeni nu se va mai căsători și nu va mai înmatricula o mașină fără să planteze, în prealabil, un pom, iar primarului Brașovului, George Scripcaru, i-a plăcut așa
Daca azi plantezi un pom, nu mai divortezi de-un om! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21183_a_22508]
-
să-și facă niște cumpărături. Pe drum, asistă la accidentarea gravă a unui cățel de către un coleg de trafic. Coboară, adună victima de pe carosabil și fuge cu ea la veterinar. Acolo, are loc următorul dialog suprarealist. Doctorița: Ce s-a întâmplat? A.: A fost lovit de o mașină. Doctorița (după câteva tentative ratate de a face mai ușoară suferința animalului): Nu mai putem face nimic. Doar să-i scurtăm suferința. Sunteți de acord? A.: Dacă nu se poate altfel... (cățelul se
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
RON, “la comun”... A doua, ar fi să săpați o groapă, dar nici asta nu se poate, că e pământul înghețat... Nu știu ce să vă zic... A.: ... OK. Mulțumesc frumos, la revedere. Doctorița: La revedere. La mulți ani! Ce s-a întâmplat după nici nu mai contează foarte mult, dar o să vă zic: după ce a stat, o vreme, în portbagaj, printre sacoșe cu morcovi, punga cu mortul a ajuns într-un tomberon de pe un maidan cu tomberoane. Ca să nu fie prinsă de
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
Simona Tache Ce întâmplă dacă vi se scoate, din greșeală, apendicele în locul unui ochi? Depinde de cât ați fi câștigat în următorii 20 de ani cu ajutorul lor. Dar daca, vi se mută 15 cm de colon, în locul creierului mic? Depinde de cât ați fi
Ia pancreas tanar, neamule! Il dau ieftin! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21182_a_22507]
-
de la grupa mică” sau “cel mai roz fund de bebelușă din maternitate”. Periodic, celebritățile de la Hollywood sunt dezmembrate până la ultimul dinte, din ele construindu-se apoi prototipul virtual al “celei mai cu adevărat frumoase femei din lume”. La fel se întâmplă și la noi. “Cea mai cea mai cea mai cea mai frumoasă femeie din România” poate să fie, la orice oră, în funcție de votul publicului, alcătuită din: urechile Biancăi Drăgușanu, unghiile de la picioare ale Danielei Crudu, coatele Mihaelei Rădulescu, măselele de
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]
-
integrează în minciuna lor, o trăiesc cu pasiune, cu voluptate, cu lacrimi în ochi. Cel mai adesea, deși mai crudă și mai dramatică, viața din minciuna unei femei e mai frumoasă decât cea din realitatea ei. Cel puțin așa se întâmplă, atunci când și una și cealaltă sunt scrise de Ulițkaia. Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara S-a născut în 1912, în comuna Domnești din județul Argeș și a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu din Munții Făgărașului, fiind arestată și
Vacanța perfectă cu cărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21189_a_22514]
-
Cu toate astea, nu se poate abține să te pupe-n fund. Nu ratează nici o ocazie să te laude și să îți spună cât de minunat ești și o face în cel mai bălos stil cu putiință. Atunci când ți se întâmplă, îl compătimești sincer, în gând, pe Nicolae Ceaușescu. Comentatorul isteric. E foarte nervos și agitat pe tema despre care ai scris, așa că aproape nici nu mai pierde timpul să citească sau să înțeleagă ce ai vrut să spui. Citește titlul
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
cu răul ăla îngrozitor pe care-l provoacă alcoolul și care transformă consumatorii în babe evlavioase, înălțătoare de rugi incontinente pentru dispariția suferinței și de promisiuni fierbinți că n-o să-și mai pună vreodată-n cap. Mie mi s-a întîmplat o singură dată nasol și mi-a ajuns. Eram studentă în anul I și, ca orice studentă în anul I cu un instinct de conservare sănătos, mă ascundeam de niște cursuri plictisitoare, în garsoniera unei colege de grupă. În garsonieră
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
am chinuit? Nu reușeam să fac coca aia să nu mai fie înfiorător de megaultrasuperlipicioasă. De ce a fost dezastruos rezultatul? Fiindcă, odată fierte, găluștele aveau un gust oribil și arătau ca o clisă necomestibilă, beah... Motivul pentru care s-au întâmplat toate astea? Am lucrat cu făină integrală, în loc de făină albă. Asta cred eu, dacă nu e așa, rog experții să mă contrazică. Iată și imagini extrem de sugestive de la locul și momentul dezastrului: Despre alte succese în domeniu: aici și aici
Cum n-am făcut găluşte cu prune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21236_a_22561]
-
adică, vă dau și bani pe ea, fiindcă nu mai pot să trăiesc așa. Acum două ore, m-am apucat să fac niște legume la cuptor. De fiecare dată când l-am deschis, în scopul de a verifica ce se întâmplă, m-am fript! Și l-am deschis de vreo 10 ori!! Acum vreo două săptămâni, mi-a sărit pe fata ulei dintr-o tavă! Pe fata! Noroc că n-a sărit mult și noroc cu internetul, de unde am aflat ca
Cum gatesti fara sa-ti dai foc? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21251_a_22576]
-
Simona Tache Săptămâna trecută, un mare eveniment a marcat din nou blocul din Drumul Găzarului, unde sunt eu Președinte al Poporului de Scară. Mă rog, s-a întâmplat oarecum fără știrea mea, dar nu mai contează, importante sunt rezultatele. Va să zică, în timp ce eu nu eram atent, fiind ocupat să mai strâng în gură niște scuipinol, pentru dușmani, premierul Moc a inaugurat 10 milimetri de autostradă. Serios, nu vă mint
Poa’ să ningă, poa’ să plouă, avem milimetri de autostradă nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21269_a_22594]
-
Simona Tache Se-ncheie anul 2010 și aici, la noi, în blocul din Drumul Găzarului, unde sunt eu Președinte al Poporului de Scară. Consider acum, la ceas de bilanț, că am avut un an bun, în care s-au întâmplat numai lucruri bune, adică numai ce am vrut eu, și aș vrea ca tot așa să fie și în 2011. De fapt, aș vrea să fie chiar mai bine, prin urmare, în ianuarie, imediat ce îmi trece mahmureala, o să fac două
La mulţi ani, să trăiţi cum vreau eu! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21268_a_22593]