4,029 matches
-
să fie semnificative pentru sistem, și să-l prezinte pe acesta într-un timp foarte scurt, pentru a nu irita spectatorul, care e interesat de meci, și nu de sponsorul unei echipe sau al unei competiții. G) Sponsorizări în cadrul marilor întreceri sportive. Marile întreceri sportive, cum ar fi olimpiadele, campionatele europene, campionatele mondiale, etc, coagulează în jurul lor un număr foarte mare de spectatori și telespectatori. Sînt evenimente care dau ocazia oricărui sistem să-și dezvolte și să-și întărească imaginea. Cu
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pentru sistem, și să-l prezinte pe acesta într-un timp foarte scurt, pentru a nu irita spectatorul, care e interesat de meci, și nu de sponsorul unei echipe sau al unei competiții. G) Sponsorizări în cadrul marilor întreceri sportive. Marile întreceri sportive, cum ar fi olimpiadele, campionatele europene, campionatele mondiale, etc, coagulează în jurul lor un număr foarte mare de spectatori și telespectatori. Sînt evenimente care dau ocazia oricărui sistem să-și dezvolte și să-și întărească imaginea. Cu ocazia unor astfel
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
atâtea altele, precum Cijîk-pijîk, gde tî bîl? Na fantane vodku pil... Și basarabencele ceva mai în vârstă chiar își imaginau piața publică din centrul orășelului patriarhal, pe vremea când Țarul încă nu fusese izgonit, unde bețivul tradițional se lua la întrecere cu scatiul într-ale băutului, amator și el de vodcă, și lumea ieșită în stradă o ținea într-un cântat și o veselie, cu pupături fierbinți și îmbrățișări amicale. 1 Doamna Cherteșan Tudosia se referise într-o lecție la cuvântul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
adjuvanții acestora, ordine acceptată de un public de suporteri, care cunoaște regulile (joc, spațiu, timp special, cu posibilitatea reluării competiției, cu regulamente despre probe diverse privitoare la abilități motrice realizate în competiția estetică), -sistemul sportiv se constituie dominant, ca o întrecere imediată, competiție cu o morală specifică, bazată pe fairplay, concurs aprobat de sportivi, suporteri și oficialii, care stabilesc ierarhia pozitivă sau negativă, -din competiție rezultă un învingător și un învins, sportiv ori echipă, care va participa și la altă etapă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de experiențe ca aceea a viselor, a transei și a morții. Specific jocului sportiv devine, cel puțin ca ideal, comportamentul corect, altul decât în conflictul uman luptă individuală, război devenită competiție cu fairplay. Fairplay semnifică în sport îmbinarea dintre o întrecere umanistă și una războinică, în care intervin, unele elemente noi: necesitatea unul dublu privitor: sportiv tânăr și sportiv matur față de un public avizat cere, Campionatul Mondial de Snooker, 2010 -originalitate și în același timp o notă de umor cu privire la noua
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
timp de cinci zile, odată la patru ani, pe timp de pace: proba de alergare, stadion, diaulos, dolicos, probe de aruncare, pentatlon, aruncarea discului, a suliței, săritura în lungime, luptele și cursele, pugme, pale, pankration, hoplitodromos. Au fost adăugate și întreceri ecvestre cu un cal și patru cai. Cursa de maraton a fost adăugată în 1986, odată cu forma modernă, iar Olimpiada de iarnă a fost inaugurată în 1926 la Chamonix, în Franța. În sport, există, social mereu alte probe, apărute prin
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de iarnă, 2010) și prin lauda adusă corpului frumos. Pe lângă trup, personalitatea strămoșilor se manifestă în sufletul oricărui individ, raporturile fiind evidențiate în ritualul sportiv. Ceremoniile serbărilor religioase sunt probe de rezistență sportivă la echilibru, la poziții, posturi și la întreceri, ce preamăresc ființele supranaturale. Fiecare individ posedă ceva din forța sacră a divinității, sufletul reprezintă cheia de boltă a personalități ajutată de voință, sufletul locuiește într-un corp. Sportivii încearcă prin trupuri să răspundă la întrebări esențiale: Ce corpuri au
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este precizată în textele de laudă ale sportivității: ”Henri Rang, a câștigat Medalia de argint la Olimpiada de la Berlin, 1936. Călărețul Henri Rang a participat ca reprezentant al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din anul 1936. La startul întrecerilor ecvestre de sărituri peste obstacole s-au aflat 54 de concurenți din 18 țări. Pentru desemnarea campionului olimpic s-a organizat o întrecere de baraj desfășurată în ultima zi a Jocurilor Olimpice de la Berlin. La data de 16 august 1936, cei
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a participat ca reprezentant al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din anul 1936. La startul întrecerilor ecvestre de sărituri peste obstacole s-au aflat 54 de concurenți din 18 țări. Pentru desemnarea campionului olimpic s-a organizat o întrecere de baraj desfășurată în ultima zi a Jocurilor Olimpice de la Berlin. La data de 16 august 1936, cei doi concurenții aflați la egalitate - germanul Kurt Hasse cu calul Tora și românul Henri Rang cu calul Delfis - au parcurs un nou traseu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
toți spectatorii sau asigurare a intervenției oportune în caz de necesitate; ș) să aducă la cunoștința spectatorilor, la începutul jocului sportiv precum și în pauzele de joc sau ori de câte ori este nevoie, prin mijloace de comunicare, obligațiile care revin spectatorilor pe timpul desfășurării întrecerii sportive, principiile spiritului de fair-play, ale ordinii și disciplinei, precum și mesajele transmise de forțele de ordine; t) să asigure bariere și împrejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri și a terenului de joc, realizate prin construcții rezistente, urmărind refacerea acestora
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
marșului, aruncarea suliței, a luptei corp la corp, a acțiunii sincronizate în exercițiu fizic îmbracă astăzi mai puțin caracterul de gimnastică terapeutică, cât devine un fenomen de graniță, dependent de procesul publicului, care aduce abundent în perioada liberă, jocuri, dansuri, întreceri ce contracarează psihic efectele muncii, dar care prin caracterul distractiv, introduc forma de aparentă gratuitate și profundă muncă economică. O altă formă specială a ritmului sportiv o reprezintă semnalele sonore, vizuale, zgomotele, răsuflarea, mirosul de la antrenamente, muzica specială în timpul odihnei
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
propriul creier, care procesează impulsurile coechipierilor, adversarilor și suporterilor, întrucât contează și forma și mintea unui jucător de baschet, dar mai mult echipa sa. Aici intervine și forța socială și aceea economică, nu trebuie neglijată forța fizică . Încrâncenarea de la marile întreceri sportive oferă imagini de o spectaculozitate aparte, care dau de multe ori o perspectivă artistică asupra fenomenului studiat și surprins. În fotbalul american sportivii se luptă de le sar "capacele". Fie că e vorba de sporturi de iarnă, de vară
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
francezi, în timp ce rușii au optat pentru medalia de aur la programul de perechi. Starea de joc ocupă un spațiu sacru al cultului consacrat, de obicei de o sărbătoare în cinstea unui zeu, cu limită superioară și inferioară, probabil la origine întrecerea sportivă a fost o formă de a imita viața zeilor. Problema imaginarului, similară în religie și în organizarea sportivă socială ajută la formarea unor opinii referitoare la succesul estetic al corpului în competiție, ca luptă între inși pentru partener, teritoriu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportivă a fost o formă de a imita viața zeilor. Problema imaginarului, similară în religie și în organizarea sportivă socială ajută la formarea unor opinii referitoare la succesul estetic al corpului în competiție, ca luptă între inși pentru partener, teritoriu, întrecere a națiunii în război și selecție socială pentru existență, ori ca o competiție sportivă. Atașamentul față de un concurs sportiv se bazează pe vibrația nevoii de victorie, care conduce și sportivul în competiție, doar că un grup de spectatori depinde de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
convingeri, idei etc. comune, de obicei cu scop competițional, artistic sau instructiv-educativ. Organizarea socială a corpului sportivului apare clar definită în regulamentele afișate, care definesc rolul publicului și al spațiilor speciale: de joc/arenă și al tribunelor: a) competiție sportivă - întrecere sportivă organizată pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenți independenți, pe baza unui regulament și a unui program având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final; b) joc sportiv - întrecere sportivă de echipă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a) competiție sportivă - întrecere sportivă organizată pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenți independenți, pe baza unui regulament și a unui program având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final; b) joc sportiv - întrecere sportivă de echipă, desfășurată în cadrul sau în afara unei competiții sportive, care poate avea caracter oficial sau amical, intern ori internațional, și se dispută pe baza unui regulament, având drept scop stabilirea unui învingător; c) organizator de competiții sportive - structură sportivă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportivă legal constituită și recunoscută oficial, care are dreptul de a organiza competiții sportive; d) organizator de jocuri sportive - structură sportivă legal constituită și recunoscută oficial, care organizează jocuri sportive, desfășurate fie în cadrul unei competiții sportive, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical; e) oficial - persoana care reprezintă o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federațiilor, ligilor, asociațiilor județene și cluburilor, acreditați sau, după caz, autorizați în funcțiile ori pozițiile
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
translație estetică și în competiție, sunt binecunoscute de către membrii unui grup, de către membrii asistând la o competiție, de către membrii unei clase ori ai unei culturi (emblema conflict, succes, insucces, luptă, început, sfârșit, bărbat, femeie, sportiv, non-sportiv). Procesul social sportiv pregătește întrecerea și spectacolul pentru performanța sportivului față de el însuși, pentru efortul de antrenament continuu al sportivului, pentru activitatea de suferință extremă a sportivului, pentru o valoare etalon în disputa sportivului cu el însuși, în căutarea entuziasmului spectatorului. Spectatorul, coparticipant la competiție
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
competiție în stadioane, dă naștere analizei spațiului de desfășurare a probelor sportive, care presupun coordonate spațiale/environment: -natural - arbori, pietre, ape dealuri și -artificial - sare, var, nisip; -un spațiu de luptă cu scoaterea jucătorului în afara spațiului sacru al arenei de întrecere, -cu un scenariu, regulament în care apar sportivi, arbitri, antrenori, organizatori, similari cu zeul, preoții, sfinții și credincioșii, acestea cer o pregătire inițiatică, de aceea regulamentele sunt afișate și cunoscute, -un spațiu al ceremoniei stadionul, al sacrificiului sportiv și al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
elementelor de joc, ori a celor estetice, sportul rămâne un fenomen cultural, raporta la natural, o formă a acțiunii și ierarhizării puterii sociale și politice prin intermediul motricității competitive. permanența arcului și a spadei, a discului sau a suliței și a întrecerilor cu care. La acest nivel, noțiunea de societate sportivă este copios exploatată de mecanismele societății de consum care, prin intermediul elitelor sportive mondene, stimulează și orientează în folosul propriu orientările stilistice de masă și desele schimbări de direcție ale acestora în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fizică pornește de la trecerea societății românești de la rural spre urban, adică pe transferul unui grup de indivizi din sat spre oraș; -la sate, flăcăii și fetele erau inițiați în muncă și sărbătoare (prin alegerea partenerului sexual prin luptă, dans), -în întrecere cu alte sate (de unde se preia, uneori partenerul) se ajunge la un grup mai mare, ce include alte sate, orășeni au alte legi. Generalizarea învățământului de educație fizică pornește de la înmulțirea tinerilor, care au timp liber să discute și să
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
educație fizică pornește de la înmulțirea tinerilor, care au timp liber să discute și să călătorească și -au nevoie de mai mulți Tați/Antrenori/Inițiatori/ Călăuze în muncă/mai puțină și sărbători/mai multe (pentru alegerea partenerului sexual prin avere), -în întrecere sportivă cu alte state (de unde se preia, deseori partenerul) dintr-un grup mai mare, ce include alte națiuni. Există forme posibile de reacție la insatisfacția resimțită într-o organizare socială sportivă: evadarea sportivului (exit), protestul sportivului (voice) și fidelitatea sportivului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
neplăcere. Corpul stă sub semnul unor calități anatomice de pornire, transformate în antrenament prin voință și curaj, siguranță de sine și fairplay. Relația dură din competiție exclude forța din conflictul războinic, jocul semnificând reluarea posibilă a competiției, conflictul a devenit întrecere, spectacol. Contactul tactil între sportivi a devenit adesea unul digital și farmecul luptei corp la corp se transmite prin imagini, dar sigur o competiție depinde de controlul timpului dilatat sau nu prin imagine și cere un control spațial (în mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mai mișcam: ne făceam că visăm (...) -, sinele încercând investigarea unui univers proteic, în care prefacerea pare metodă de lucru și mod de existență totodată: MARE MOLEȘEALĂ, fă, azi... da... me-ta-morfo-ză..., / îmi vine în gând (așa, un cuvânt...)... a, hai / la întrecere... gara: eu / mă prefac în leu și tu în / carte... ba, invers! și cine se transformă în... O mișcare regresivă a gândului, a sufletului exprimă dorința atavică, însă utopică, de cantonare - la propriu și la figurat, cantonul fiind un loc
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fie respectat și admirat; și este sigur că în Italia nu lipsește materia gata să primească orice formă. Într-adevăr, însușirile se arată a fi mari în membre, atunci când ele nu lipsesc în capete. Priviți luptele și ciocnirile războinice în întrecerile care au loc între ostași anume aleși, și veți vedea că italienii sunt cu mult superiori celorlalți prin forță, prin pricepere și prin inteligență. Dar, de îndată ce este vorba de armate, însușirile acestea nu se arată. Și totul vine din slăbiciunea
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]