3,274 matches
-
Georges I. Brătianu, La politique exterieure de la Roumanie, București, 1937, pp. 47-53. 843 Ion Calafeteanu, Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, pp. 13, 14, 16; Petre Otu, Aurel Pentelescu, op. cit., pp. 20, 21; Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, p. 27; Rebecca Haynes, op. cit., p. 28; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 305; Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, op. cit., pp. 357359. 844 Ioan Scurtu, "Câteva
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, p. 27; Rebecca Haynes, op. cit., p. 28; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 305; Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, op. cit., pp. 357359. 844 Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, pp. 28, 29. 845 Georges I. Bratianu, La politique exterieure de la Roumanie, București, 1937, pp. 71-94; Gh. Brătianu răspundea, astfel, obiecțiilor lui N. Titulescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
milioane de dolari, scrie Kirkpatrick. În martie 2005, Viacom a pus pe masă 75 de milioane - Zuckerberg ar fi încasat, numai el, 35 de milioane, pentru circa un an de muncă la site. CEO-ul de 21 de ani avea întrevederi nu doar cu executivii de la Viacom, ci și cu cei de la Time Warner și News Corp. În februarie 2006, Viacom a făcut o nouă ofertă, care mergea până la 1,5 miliarde de dolari în anumite condiții, iar apoi s-a
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
alte gazete de pe malul Senei de ce se întâmpla acolo, în lumea depărtată, mie mai aproape. Ce profet ar fi cutezat să-mi șoptească la ureche atunci: mai curând decât îți închipui, vei fi și tu unul dintre ei!? Probabil că întrevederea mea cu directorul școlii mi-a atras atenția și m-a făcut curios asupra legionarilor ca atare. Tatăl meu, care n-avea preocupări politice propriu-zise, adică pragmatice, și nici nu manifesta opinii în acest sens (în general, nu-l pasionau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
când a răsunat de undeva glasul bătrânului: „Cine-a venit, Bubule?“ - „Te caută băiatul domnului Negoițescu“ - „Adă-l încoace“. N-a fost nevoie să mă conducă nimeni, căci am și luat-o de zor pe urmele glasului, cu sufletul ușurat. Întrevederea cu Dăianu-tatăl n-a însemnat nimic, însă, povestind revoltat mătușii mele, pe care m-am grăbit s-o vizitez în aceeași după-amiază, modul cum s-a comportat cu mine consulul, ea a început să râdă, amuzată: „Păi Bubu a vrut
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lubrice și tonul trufaș al unei târfe regești. În ziua în care Doamna Roland urma să apară la tribunal, Clavières m-a însărcinat cu un comision pentru ea. Eu încercam să-l refuz; Clavières a insistat, ară tându-mi că o întrevedere între ea și el într-un asemenea moment putea să le dăuneze amândurora. Am cedat; am pândit momentul când urma să iasă din camera ei și m-am alăturat ei în timp ce trecea. Ea aștepta la gratiile porții să fie chemată
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și nu se îndoia că nu-i era dat ni mănui să scape de puterea vorbelor sale. Orice dușman pe care îl putea atinge cu această armă i se părea supus unui farmec irezistibil. De aceea căuta mereu să aibă întrevederi cu principi, cu toți oamenii care erau sau puteau fi considerați la putere, socotindu-i dinainte cuceriți de el. Conversația lui nu era lipsită de farmec, acțiunea lui asupra ta nu era nici odată mai puternică decât atunci când intimitatea cea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cunoscută. Mai mult, impulsionate de nevoile productive și gospodărești curente, acolo puteau fi descoperite noi raporturi de cauzalitate. A fost un mod de gândire care a corespuns noilor vremuri, condițiilor sociale de atunci, mod în care a fost creată posibilitatea întrevederii unui plan geometric al lucrurilor. S-a evidențiat perspectiva unei noi cauzalități, a unui nou mod de a fi formalizate anumite legături dintre lucruri și fenomene, dinamica dintre ele. A fost edificată o nouă viziune asupra fenomenelor naturale, dar și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care fusese lichidată în primii ani ai regimului. Un băiat care mă cunoștea, Ionică Varlaam, mă zărise la ferestruica celulei mele. Fără îndoială că era unul dintre cei care erau torturați în noaptea aceea. A doua zi, am avut prima întrevedere cu maiorul Ionescu, anchetatorul, care mi-a cerut să scriu o lungă declarație detaliată în care a trebuit să descriu excursia noastră pe malurile Dunării; căci așa am prezentat-o: ca o plimbare al cărei scop îmi era necunoscut! Maiorul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ținut trei zile la Direcția Generală a Miliției, probabil pentru ca frica să-și facă efectul asupra mea. Am fost interogată de mai multe ori de maior în biroul lui care dădea spre stradă, la unul din etajele inferioare. La fiecare întrevedere, trebuia să reîncep penibila mea povestire. Cu ocazia asta, am cunoscut-o pe Virginica, milițianca prezentă în permanență la interogatorii. Era ea oare cu adevărat secretara maiorului Ionescu? O să-mi amintesc veșnic de ochii ei verzi de țigancă care mă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
secolului al XVIII-lea. În războiul de 40 de ani care începe în 1519, prima fază este favorabilă împăratului. El și-a asigurat sprijinul lui Henric al VIII-lea, pe care Francisc I l-a indispus cu fastul său la întrevederea de la Camp du Drap d'or. După ce trupele imperiale i-au alungat pe francezi din ducatul milanez, Francisc I face trei încercări succesive pentru a-l recupera. Cu ocazia ultimei, el este bătut și făcut prizonier în fața Paviei, la 24
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de demnitate, precum și complianța față de recomandările medicului curant. Soluțiile ar fi alocarea unui timp adecvat pentru comunicare, verificarea informațiilor acumulate, precum și utilizarea de notificări în scris. Recomandări pentru o bună comunicare medic-pacient vârstnic În primul rând, în general la prima întrevedere - dar pentru vârstnici este valabil pentru orice consultație - trebuie stabilită o conexiune psiho emoțională și fizică cu pacientul. Timpul alocat discuțiilor și explicațiilor ar trebui să fie mai lung decât la pacienții tineri, întrucât dorința de informare a vârstnicilor poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
Republica Moldova. În afară de structurile menționate mai sus, a fost instituit Comitetul Parlamentar de Cooperare pentru promovarea dialogului politic la nivel parlamentar. În martie 1999 avea loc vizita primului- ministrului al Republicii Moldova, Ion Sturza la Bruxelles. În cadrul vizitei Ion Sturza a avut întrevederi cu membrul Comisiei Europene Hans Van Den Broek și alte persoane oficiale. În cursul convorbirilor primul ministru moldovean a informat pe oficialii europeni de faptul că unul dintre pilonii Programului de activitate a Guvernului îl constituia obiectivul de integrare graduală
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
declarațiile și documentele vremii, dar și în întâlnirile cu diplomații români aflați la Paris cu misiunea de a obține recunoașterea dublei alegeri. Trimisul special al românilor pentru a obține bunăvoința în acest sens a fost Vasile Alecsandri care a avut întrevederi cu ministrul de externe al Franței, contele Walewski, și cu împăratul Napoleon al III-lea, acesta din urmă promițând sprijin politic pentru recunoașterea dublei alegeri. Oamenii politici și ziariștii din Franța au recunoșteau că evenimentele din 1859 nu s-au
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pură, care poate deveni un fel de pecete a binecuvântării sau un cântec de dragoste. Atunci descoperim că avem mult mai mult timp a ne ruga decât ne imaginăm; mergând pe stradă; urcând o scară, în timpul lucrului, în timpul unei întrevederi, putem să chemăm numele lui Iisus și să ne deschidem iubirii Lui.” Este mare valoarea și puterea rugăciunii lui Iisus. Ea ne dă cunoașterea sfințeniei și a puterii lui Dumnezeu și cunoașterea păcătoșeniei și neputinței noastre. Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
căderea comunismului sovietic pe care îl simte intimidat de demonstrațiile de forță. Alege ca viața lui să curgă cu acest scop, acela de a da lovituri mortale colosului instaurat și menținut prin forță. Discursurile sale ținute în Europa ori America, întrevederile sale cu importanții oameni politici ai vremii, cărțile sale, sunt mijloace de luptă pentru eliberarea Rusiei de sub comunism. Caută în afara Rusiei emigrația rusă, ca o alternativă viabilă dar nu de puține ori e dezamăgit de lipsa de coeziune a celor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
iunie 1844). Aceasta s-a desfășurat în contextul fricțiunilor diplomatice franco-engleze pricinuite de politica Parisului în Maroc și în nordul Africii, îngrijorarea față de creșterea puterii navale franceze în Mediterana, determinând Londra să fie receptivă la propunerile St. Petersburgului. în cursul întrevederilor oficiale, Nicolae I a comparat Turcia cu un muribund și a subliniat că, deși Rusia nu are pretenții la teritoriile turcești, ar fi bine ca Marile Puteri să aibă un plan de împărțire a Imperiului otoman în eventualitatea colapsului său
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îndepărtarea de la Foreign Office a lui Palmerston, la sfârșitul anului 1851, a produs satisfacție la Sankt-Petersburg, relansând speranțele unei înțelegeri anglo-ruse. La începutul anului 1853, Nicolae I a reiterat propunerile din 1844 privind împărțirea Imperiului otoman, pe parcursul unei serii de întrevederi pe care le-a avut cu ambasadorul britanic George Hamilton Seymour. La 9 ianuarie, în timpul unei recepții, țarul i-a spus: „Turcia pare a se desface în bucăți, iar această dezintegrare va fi o mare nenorocire. Este foarte important ca
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
desface în bucăți, iar această dezintegrare va fi o mare nenorocire. Este foarte important ca Anglia și Rusia să ajungă la o înțelegere perfectă ... și ca nici una să nu facă vreun pas decisiv fără să o informeze pe cealaltă (...)”. în întrevederile ulterioare, țarul Nicolae și-a făcut cunoscut planul pe care îl preconiza în eventualitatea dizlocării Turciei: Principatele dunărene, Serbia și Bulgaria urmau să devină state independente sub protecția Rusiei, care urma să ocupe și Constantinopolul, coasta dalmată revenea Austriei, în timp ce
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
planurilor lui Ismail Tersenikoglu sau Kara Gheorghe. în noiembrie 1803, ambasadorul britanic la Constantinopol, William Drummond, a efectuat o călătorie la Viena, prilej cu care a trecut prin București. Cu această ocazie, Summerers a organizat o mare recepție, precum și o întrevedere cu domnitorul Constantin Ipsilanti. Acesta din urmă s-a arătat dispus să ofere Angliei 4.000.000 de piaștri dacă ambasadorul ar obține de la Constantinopol drepturi ereditare pentru familia sa domnitoare, asupra tronului Țării Românești. Deși nu a putut să
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Rusiei erau de a discredita pe domn, pentru a-l putea înlocui cu un președinte de divan trimis de la St. Petersburg. Ghica vine chiar cu inițiativa stabilirii unei corespondențe directe între Principate și Anglia prin intermediul lui Colquhoun. într-o altă întrevedere, el îi împărtășește consulului englez că agenții ruși se infiltrau în Balcani pentru a produce tulburări care să justifice menținerea prezenței militare rusești în zonă. Ghica își expirma convingerea că avea informații că Rusia va ocupa din nou Principatele. Colquhoun
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de secretar al Ambasadei britanice din Constantinopol. Colquhoun l-a găzduit trei zile (13-16 iulie 1836), însoțindu-l apoi într-o călătorie de două zile la Silistra (16-17 iulie). Cu această ocazie, consulul englez i-a pregătit două sau trei întrevederi cu domnitorul Alexandru Ghica. Conținutul acestor discuții le aflăm dintr-un raport al lui Urquhart însuși, acestea concentrându-se asupra a trei subiecte cheie: împrumutul de 120.000 de lire solicitat pentru relansarea industriei miniere și refacerea infrastructurii; planul de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Colquhoun protesta și asupra unei taxe arbitrare, instituite de consulatul rusesc din Liverpool, care își arogase dreptul de a inspecta mărfurile engleze trimise spre Principate contra unei taxe substanțiale, ca și cum acestea din urmă ar fi fost provincii rusești. într-o întrevedere cu Mavros, directorul carantinelor din Țara Românească, demnitarul muntean i-a explicat că mărfurile englezești sunt scutite de carantină și nu au nevoie de nici un șigiliu rusesc, ceea ce a dus la eliminarea acestei măsuri oneroase. în ciuda acestor piedici, schimburile comerciale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
circumstanțe. în același timp, Colquhoun se întâlnește și cu liderii revoluției, pe care îi sfătuiește să dea dovadă de reținere și să nu se ridice în nici un caz împotriva Puterii suverane. Orice ameliorare a condiției Principatelor, subliniază el într-o întrevedere cu Ion Ghica, nu putea fi obținută decât pe căile legale, prin Constantinopol. Ghica i-ar fi replicat că inițiativa de a acorda Țării Românești „libertate și independență” va fi luată chiar de Poartă, singura legătură între Principate și aceasta
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
doi se distingeau prin leadershipul de care dădeau dovadă, prin nerăbdarea de a implementa reforme cuprinzătoare. Rosetti i se părea mai radical, în timp ce Ghica ar fi fost un om calculat, cu un mare potiențial politic. Consulul englez prezintă și o întrevedere dintre Bibescu și Rosetti, la care a asistat, în care cel din urmă, criticând corupția și abuzurile generalizate, cerea „concesii”, printre care garantarea libertății presei, responsabilitatea ministerială, scutirea țărănimii de taxe. Bibescu s-a eschivat, precizând că noile libertăți și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]