2,517 matches
-
a unui Timp sacru, neistoric (în sensul că nu aparține prezentului istoric)... Creștinismul a reînnoit, într-adevăr, experiența și conceptul de Timp liturgic, afirmând istoricitatea persoanei lui Hristos. Pentru un credincios, liturghia se desfășoară într-un timp istoric sanctificat prin întruparea Fiului Domnului". 7 Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
istorii a martiriului, credința nu s-a modificat și nici nu s-a diminuat. Umanismul creștin a fost zidul de apărare în contra persecuțiilor, a martiriului creștin. Puterea de a rezista acestui îndelung asalt se află în întemeierea credinței creștine pe întruparea lui Dumnezeu în Hristos omul. Deci trebuie obligatoriu să recunoaștem legătura solidă și continuă dintre imanență și transcendență. Deplina comuniune dintre cele două se găsește în "Mireasa lui Hristos", dar o "anticameră" a fost și ea considerată dezirabilă și folositoare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sunt expresia evoluției de la un Dumnezeu adorat ca putere la un Dumnezeu adorat ca iubire și, simultan, de la subordonarea omului față de o putere infinită la cercetarea și recunoașterea de către om a propriilor puteri. Rorty socotește mai importantă Revoluția franceză decât Întruparea, ca momente de fractură în istoria Ființei. De atunci, datoria contemporanilor s-a îndreptat spre concetățeni și responsabilitatea civică s-a conturat independent de rațiune sau credință religioasă. De atunci, caritatea umană s-a transferat în Liberté, Egalité, Fraternité. Dar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ieșirii din religie. Sintagma are o multitudine de semnificații acoperitoare. Printre cele mai spectaculoase se află așezarea creștinismului la temelia orientării moderne empirice a cunoașterii, ca agresivă paradigmă alternativă la chiar cunoașterea religioasă. În varianta lui Denis de Rougemont 26, Întruparea a mărit prestigiul corporalului, materiei ca receptacul, sanctificându-le, adică făcându-le demne de interes cunoscător. În varianta lui I.P. Culianu 27, Contra-Reforma a amputat imaginarul uman, lăsându-i omului deschisă doar calea nepericuloasă și reducționistă a cunoașterii materiei. Sintagma
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
această raportare la ființă este asemănată kenozei pe care o face Dumnezeu atunci când se întrupează. Țapul ispășitor era, până la Hristos, elementul esențial în controlarea violenței și în menținerea unei comunități, astfel încât a devenit elementul principal în cult. Girard susține că Întruparea lui Hristos nu a avut ca scop satisfacerea nevoii divine de dreptate, ci demontarea acestui mecanism sacrificial, sacrificiul suprem fiind menit tocmai să aducă sfârșitul erei în care comunitatea era menținută cu ajutorul unui țap ispășitor, prin care violența era depășită
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
divine de dreptate, ci demontarea acestui mecanism sacrificial, sacrificiul suprem fiind menit tocmai să aducă sfârșitul erei în care comunitatea era menținută cu ajutorul unui țap ispășitor, prin care violența era depășită prin violență, ca să rupă legătura dintre violență și sacru: "Întruparea, adică coborârea lui Dumnezeu la nivelul omului, ceea ce Noul Testament numește kenoza lui Dumnezeu, va fi interpretată ca semn că Dumnezeul nonviolent și non-absolut al epocii post-metafizice are drept trăsătură distinctivă a sa chiar acea vocație către slăbire despre care vorbește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
inspirația investirii lumii cu sensuri noi, se regăsește în istoriile instauratoare de sens ale altora, fără a le recunoaște o altă întemeiere decât opțiunea personală 18. La fel era și creștinismul primelor secole, deși nu toți erau sfinți (indivizi excepționali, întrupări ale legii), fiecare își ducea viața conștient că nu există nici o lege a cărei respectare strictă să-i aducă salvarea, ci doar iubirea. Dispensându-se de premisa Divinității, modelul rortian se bazează pe o altă premisă: existența unei democrații stabile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Chipul Nemuritor Al Lui Dumnezeu”(Craiova, 1987) e considerată drept cea mai valoroasă contribuție de antropologie a ultimelor decenii, omul fiind privit din unghiul celui mai profund umanism, cel care aclamă ascendența sa divină și scopul existenței sale: îndumnezeirea, prin Întruparea celei de-a doua Persoane din Sfânta Treime. Tot în domeniul hristologiei, un reper în teologia ortodoxă rămâne opera “Iisus Hristos sau Restaurarea Omului”î Sibiu, 1943Ă, operă ce trasează perspectivele ortodoxe asupra Persoanei Fiului în paralelă, polemică uneori, cu
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
În care preotul liturghisitor rostește epicleza sau rugăciunea de chemare sau invocare a Duhului Sfânt peste darurile euharistice și le binecuvintează, pentru ca Duhul Sfânt să le prefacă În trupul și sângele Domnului. Prefacerea euharistică este deci o nouă și miraculoasă Întrupare, cu fiecare Liturghie, a lui Dumnezeu-Cuvântul, În condițiile noastre de timp și loc. Cu alte cuvinte, Sfânta Euharistie este o prelungire În timp a Întrupării, o Înveșnicire mistică a ei pentru noi. Prin ea se realizează „Îndumnezeirea noastră", despre care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
le prefacă În trupul și sângele Domnului. Prefacerea euharistică este deci o nouă și miraculoasă Întrupare, cu fiecare Liturghie, a lui Dumnezeu-Cuvântul, În condițiile noastre de timp și loc. Cu alte cuvinte, Sfânta Euharistie este o prelungire În timp a Întrupării, o Înveșnicire mistică a ei pentru noi. Prin ea se realizează „Îndumnezeirea noastră", despre care vorbește Sfântul Atanasie al Alexandriei când spune că „El (Cuvântul) S-a făcut om, pentru ca pe noi să ne Îndumnezeiască". Prin această perpetuă și tainică
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
o Înveșnicire mistică a ei pentru noi. Prin ea se realizează „Îndumnezeirea noastră", despre care vorbește Sfântul Atanasie al Alexandriei când spune că „El (Cuvântul) S-a făcut om, pentru ca pe noi să ne Îndumnezeiască". Prin această perpetuă și tainică Întrupare euharistică, Fiul lui Dumnezeu Se face pe Sine necontenit Fiul Omului, pentru ca noi să putem deveni fii ai lui Dumnezeu. În același sens, Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă că Întruparea și Îndumnezeirea corespund una alteia, se implică una pe cealaltă. Dumnezeu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
pentru ca pe noi să ne Îndumnezeiască". Prin această perpetuă și tainică Întrupare euharistică, Fiul lui Dumnezeu Se face pe Sine necontenit Fiul Omului, pentru ca noi să putem deveni fii ai lui Dumnezeu. În același sens, Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă că Întruparea și Îndumnezeirea corespund una alteia, se implică una pe cealaltă. Dumnezeu coboară În lume, Se face om și omul se ridică spre deplinătatea dumnezeiască, se face Dumnezeu, fiindcă această unire a celor două firi, dumnezeiască și omenească, a fost hotărâtă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
noastră conștiință doar prin vedere. Dumnezeu nu arată tot adâncul lucrurilor Sale privirilor noastre În această viață, tocmai pentru ca să verifice credința noastră adică să se vadă În ce măsură fiecare dintre noi crede În El și Își lucrează mântuirea". Prin Întrupare, Dumnezeu Își arată iubirea față de noi, mai mult chiar decât În actul creației, căci În timp ce atunci ne crea pe noi după chipul Său, aici Se unește cu noi, luând chipul nostru, Însă Tatăl nu are numai inițiativa Întrupării Fiului Său
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
mântuirea". Prin Întrupare, Dumnezeu Își arată iubirea față de noi, mai mult chiar decât În actul creației, căci În timp ce atunci ne crea pe noi după chipul Său, aici Se unește cu noi, luând chipul nostru, Însă Tatăl nu are numai inițiativa Întrupării Fiului Său, ci și a prefacerii continue a pâinii și a vinului În Trupul și Sângele Său, căci L-a trimis ca să ne asume. Sfânta Împărtășanie Îi unește pe credincioși cu Mântuitorul Iisus Hristos, dar Îi unește și Între ei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
Taine ale Bisericii prin trei mai Însușiri: a) Sfânta Euharistie depășește puterea de Înțelegere a minții omenești. Prin adâncimea sa, misterul Sfintei Euharistii stă alături de cel al Sfintei Treimi: Dumnezeu unul În ființă și Întreit În persoane și de Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu; iar Sfânta Euharistie actualizează până la sfârșitul veacurilor Jertfa mântuitoare a lui Hristos, unind tot mai strâns pe oameni cu Hristos, Dumnezeu - Întrupat, Îndumnezeindu- i. b) În Sfânta Euharistie ni se dă Însuși izvorul harului, adică Hristos Însuși
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Coca Stana () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92311]
-
cu natură de lut și păcătoasă, În oameni cu natură transfigurată, Îndumnezeită. Rostul mistic al unirii noastre euharistice s-ar cuprinde În următorul mănunchi de realități: apartenența noastră la Adam și trupul păcătos, prin Euharistie devine apartenență la Hristos și Întrupare În trupul mistic duhovnicesc al lui Hristos: ,,voi sunteți trupul lui Hristos, iar mădulare fiecare În parte” (I Corinteni 22, 27). Fără Îndoială că aici nu se vorbește de trupul carnal, ci mai degrabă de sufletul nostru Împreună cu toate facultățile
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
pentru jertfă. În sens tipic simbolic, Proscomidia este viața ascunsă a Mântuitorului Începută Înainte de ,,plinirea vremii” și continuată În cei 30 de ani, dar În același timp ,,imaginea Împărăției cerurilor, avându- L În centru pe Iisus Hristos”. Tăierea Agnețului simbolizează Întruparea Cuvântului, iar scoaterea Sfântului Agneț din prosforă (prescură) Împreună cu cuvintele pe care le rostește preotul, simbolizează moartea și patimile lui Hristos. Așezarea pe Sfântul Disc Închipuie Îngroparea Domnului. Agnețul, atâta timp cât stă la proscomidie, Închipuie Trupul Mântuitorului la vârsta când El
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
el fiind în-truchipat și de un taur alb așa cum era Apis. În egipteană Apis era numit Hep sau Hop fiind o zeitate agrară reprezentată printr-un taur sacru. A fost adorat la început în orașul Memphis și era considerat o întrupare a lui Ptah. Ulterior este asociat cu Ra de la care primește discul solar pe care îl poartă între coarne, dar și cu Osiris, ca zeu funerar de unde a rezultat cultul sincretic al lui Serapis(User + Apis) din timpul regilor lagizi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a exaltat destinul spiritual, de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
el vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina increată, privește istoria ca moment din dialectica solară creație întrupare deificare a omului. Ancorat în manifestarea misterului divin, stilul occidental își dă drept rost principal crearea de civilizație, istorie, societate, instituții creștine. Cel din urmă ar fi așadar de asociat cu orizontala istoriei, iar primul cu verticala transcendentă. însă doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înțeleasă, desigur, nu ca descindere/obiectivare a împărăției în lumea aceasta, ci, dimpotrivă, ca ieșire a întregii umanități de sub regimul necesității spre libertatea divino-umană. Teologiile creștine ale istoriei susțin și ele întîietatea modelului vertical față de cel orizontal, de vreme ce afirmă că întruparea lui Christos se petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este redusă în mod curent la individ. Dar omul în verticala lui completă poate profita totuși de această radicală dezvrăjire. Ea e întrucîtva purificatoare, de vreme ce ne arată cu o limpezime brutală că societatea, istoria, cosmosul pot fi doar simboluri, nu întrupări ale transcendentului, că singurul loc unde el se întrupează este inima profundă a persoanei. Nikolai Berdiaev, filozof răsculat împotriva categoriilor de general-obligatoriu, colectiv, ierarhie obiectivată, vorbea despre necesitatea, în vremea noastră, de a concepe nu doctrina tinde să fie formulată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
deifiantă a unei alterități în cealaltă 1 sau, potrivit lui Origen, întrepătrundere, contextură. în acest orizont, existența universală are, dincolo de curgerea și peripețiile ei manifeste, o mișcare secretă care o poartă către arhetipul intra divin al polarelor în conjuncție. Acolo, paradoxurile întrupării care cuprind creația și istoria în plasa lor eliberatoare își au tensiunea cea mai înaltă. Pentru omul spiritual, peisajul lumii și viața proprie cu contrastele, crizele, contradicțiile lor flagrante pot sluji atunci drept materie simbolică, pot deveni terenul unei experiențe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a căutat expresiile în legile naturii și în complicata compoziție a sufletului individual. Etica faptei creatoare de istorie, dezbaterile conștiinței, raportarea încrezătoare sau melancolică la rațiunea omenească au devenit domeniul unde simbolismul își
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ferm orientat spre interior, spre autohton, spre o formă de viață românească autentică, născută și conservată de mediul rural 52, o ruralitate din care nădăjduia să facă piatra de încercare a unității noastre sufletești și, totodată, mediul care să faciliteze întruparea acestei unități în creații culturale reprezentative. Pe fundalul unui asemenea portret în acvaforte, să rămînă oare, pentru unii exegeți, tot o nedumerire rațiunea pentru care Mircea Vulcănescu a optat, la un moment dat, pentru administrativ, preocupare cu caracter dominant și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]