2,651 matches
-
Ceea ce se petrecea cu Beldiceanu, par lucruri extraordinare; și Gruber, om inteligent și cu o voință și o putere de muncă neobișnuită, a știut să-l puie la contribuție pentru a-și crea o situație de invidiat în lumea celor învățați. După ce Beldiceanu a recunoscut că are audiție colorată, se făceau ședințe la care asistau numai puțini și dintre cei mai intimi, și când Gruber se arăta, adeseori, ingenios. Beldiceanu percepea o culoare pentru fiecare literă din alfabet: distingea, prin urmare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1937, 866; P. Gr. [Gr.T. Popa], Oreste Tafrali, IIȘ, 1937, 22; Neculai Grigoraș, Viața și opera profesorului O. Tafrali, „Opinia”, 1937, 9 177; Emil Condurachi, O. Tafrali, IIȘ, 1937, 24; Marin Vătafu, Oreste Tafrali, GR, 1937, 11-12; Gheorghe I. Brătianu, Învățatul Oreste Tafrali, IIȘ, 1938, 5; Domnița Ștefănescu, Oreste Tafrali - prozator, TMS, 1973, 23; Ștefan Bujoreanu, Despre activitatea lui Oreste Tafrali, AIX, 1976, 255-230; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 9-24; Kalustian, Simple note, III, 80-84; Rusu, Membrii
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
discipolul lui Ărăḍa Kălăma, care preda la Vaiśălī (păli: Vesăli) un fel de Săṃkhya preclasică. Și-a însușit de la maestrul său învățătura „privitoare la recitarea pe dinafară și la repetare”. Înțelegând că această doctrină se baza pe experiența meditativă a învățatului, Buddha l-a întrebat: „Cît de mult socotești că te-ai apropiat de doctrină, extrăgând-o de-a dreptul din cunoașterea întemeiată pe meditație?”. Ărăḍa Kălăma a răspuns că a ajuns până la Sfera Meditației asupra nimicului. Ceea ce l-a impresionat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ai Antichității, precum Socrate, Pyrrhon, Confucius și Iisus, Buddha și-a predicat învățătura oral, nescriind nimic. A folosit dialectul magădhī, limba comună a populațiilor din zonele în care a activat, și nu sanscrita, pe care o foloseau doar brahmanii și învățații. După convertirea celor cinci asceți, Buddha a petrecut un timp în Varanasi, capitala puternicului regat Kăśī, la nord-est de Magadha, în India centrală. Acest oraș comercial, situat într-un punct strategic pentru transporturile terestre și fluviale, întreținea relații foarte active
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
centrul Asiei și India cu regiunile mediteraneene și persane. Gandhăra a beneficiat de secole de interacțiune cu cultura greacă, o dată cu cuceririle lui Alexandru Macedon. Aici s-a dezvoltat o cultură buddhistă înfloritoare și în această atmosferă s-au format faimoșii învățați ai Mahăyănei, Asaṇga și Vasubandhu. Datorită influențelor grecești, arta școlii Gandhăra a fost numită greco buddhistă. În Gandhăra, artiștii au sculptat imaginea lui Buddha într-un mod diferit față de tipul specific indian, dar la fel de fascinant, utilizând convențiile estetice eleniste introduse
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
acolo, În timp ce săpai și cărai pământ pe dig, se țineau cursuri de franceză, de engleză, mai ales că foarte multă lume Învăța engleza În pușcărie... Fără să scrie, fără să citească, fără nimic, decât... din auzite. Par oreille s-a-nvățat... Adică trebuia să faci ceva, să-ți pui mintea la contribuție, pentru că altfel te tâmpeai, că dorința lor asta a fost, să ne tâmpească total. Dar, dacă vă prindeau, În ce fel vă pedepseau? Pe mine m-au pedepsit o dată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să vedem dacă vor fi de-ajuns. Am citit lucruri de valoare Între care „Memorii” de Sextil Pușcariu, fostul meu profesor de filologie românească, 894 pagini, epoca 1900-1948, Istoria culturii și Învățământului românesc din Principate, Transilvania și Bucovina. Toată galeria Învățaților noștri și lupta pentru Înființarea Universității din Cluj și mult material și Învățați din Bucovina. Mi-am luat abonament la Filarmonică și ascult În fiecare vineri concertul. Mă bucur, nam nu știu ce pregătire muzicală dar am ascultat concerte și, ca student
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
privirea indiferentă a Patriarhiei. În pericol se află și biserica Sfântul Spiridon Vechi, construcție din veacul al XVIII-lea datorată patriarhului Silvestru al III-lea al Antiohiei, martor al primelor legături româno-arabe. Condamnată este și biserica Sfinții Apostoli, ctitoria fiului învățatului stolnic Constantin Cantacuzino, voievodul martir Ștefan. Clădirea aflată la poziția 108 pe lista monumentelor de arhitectură, stabilită de HCM 1860A din 1955, păstrează în întregime fresca originară. Un mic lăcaș de pe strada Sapienței, ridicat pe locul unui paraclis de curte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
toate. Vorbesc patru limbi străine, cânt la pian și la saxofon, știu să asamblez un aparat de radio, am studiat arta navigației, merg pe sârmă, am citit tone de cărți. Și sandvișurile mele au fost bune, nu? Foarte bune, recunosc. — Învățatul la școală nu face decât să te lase fără creier în șaisprezece ani. Ți-l stoarce de tot... fără să te alegi cu mare lucru. Nici bunicul meu nu s-a prea dus la școală. — E greu de crezut ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și în volume. M. Gaster în corespondență (1985) cuprinde schimbul epistolar cu N. Cartojan, Lazăr Șăineanu și Nicolae Titulescu, iar Prieteni români ai lui M. Gaster (1997), carte cu un amplu aparat de note, aduce prețioase mărturii privind relațiile marelui învățat cu scriitori pe care i-a cunoscut la seratele bucureștene ale Junimii: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici. SCRIERI: Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor, Cluj-Napoca, 1994; Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Prieteni români
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
pribegiei. Versuri (1896-1903), București, 1903; Facerea lumei, București, 1908; La han La trei ulcele, București, 1908; Fata popei, București, 1908; Povestea copilăriei, București, 1909; Novele, București, 1910; Povestiri alese, București, 1910; Flori și povești, București, 1911; Povestea trăsnetului, București, 1911; Învățați și meserii, pref. Ion Kalinderu, București, 1911; Codreanu căpitan de haiduci, Orăștie, 1912; Împăratul Rogojină, Orăștie, 1912; Volintirii, Orăștie, 1912; Povești de sărbători, Orăștie, 1913; Povești de Crăciun, București, 1914; Sărăcuțul, București, 1915; Firimiturile lui Dalib, București, 1916; Bucovina, București
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
din limba greacă Loghica lui Ioan Damaschinul, G. își aduce contribuția la crearea terminologiei filosofice în limba română. Tot din limba greacă traduce în 1793 Cămara dreptei credințe a lui Teofil, episcopul Campaniei, scriere tipărită la Veneția în 1780. Monah învățat și episcop filosof, G. leagă preocupările iluministe ale cărturarilor de la Râmnic de renașterea națională propovăduită de Gh. Lazăr. SCRIERI: [Prefață] la Antologhion, București, 1786; [Prefață] la Cazanii, Râmnic, 1792; [Prefață] la Pravoslavnică învățătură, București, 1794; [Prefață] la Triodion, București, 1798
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților, văzute cu ochii învățatului obișnuit să compare și să evalueze metodic, descrierea adesea aplicată, exactă, irigată însă de emoție, a obiceiurilor și a locurilor, creionarea sigură a unor portrete, susținută de adevărul observației, de înțelegere, se constituie în calități ale unei proze care își
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
adaugă filamente halucinogene fără de care și-ar pierde proprietățile senzoriale, gustul În primul rînd. Ultimul capitol al cărții, LV, se numește Sfîrșitul lui Sofiius. Sofiius este secretarul Împăratului Syagrius. După moartea stăpînului, el primește Într-o bună zi vizita unui Învățat de la curtea din Toulouse a lui Alaric, regele Vizigoților. El este cel care-i aduce vestea ultimelor cuvinte ale regelui Romei Înainte de moarte - „Unde sînt umbrele?” și-l Întreabă pe secretar ce vor să Însemne vorbele acestea. Iar Sofiius Îi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
curtea din Toulouse a lui Alaric, regele Vizigoților. El este cel care-i aduce vestea ultimelor cuvinte ale regelui Romei Înainte de moarte - „Unde sînt umbrele?” și-l Întreabă pe secretar ce vor să Însemne vorbele acestea. Iar Sofiius Îi arată Învățatului umbrele stejarilor din curtea palatului - umbrele naturii. CÎțiva ani mai tîrziu, cei doi se reîntîlnesc la Paris. Învățatul din Toulouse Îi povestește lui Sofiius, printre altele, cum „cunoscuse o bătrînă, pe cînd el Însuși era tînăr și-și Învăța declamațiile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
regelui Romei Înainte de moarte - „Unde sînt umbrele?” și-l Întreabă pe secretar ce vor să Însemne vorbele acestea. Iar Sofiius Îi arată Învățatului umbrele stejarilor din curtea palatului - umbrele naturii. CÎțiva ani mai tîrziu, cei doi se reîntîlnesc la Paris. Învățatul din Toulouse Îi povestește lui Sofiius, printre altele, cum „cunoscuse o bătrînă, pe cînd el Însuși era tînăr și-și Învăța declamațiile, care se lăuda de a-l fi supt pe Augustin la Milano, pe vremea cînd era Încă păgîn
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Moralistul socratic, RL, 1996, 32; Alex. Ștefănescu, Exegetul norilor, RL, 1997, 3; Cristian Livescu, Petru Creția sau Hermeneutica virtuților formative ale operei, CL, 1997, 6; Alexandru Ruja, Eros și zbucium existențial, O, 1997, 10; Zaciu, Departe, 154-155; Z. Ornea, Legatul învățatului Petru Creția, RL, 1999,16; Cristian Livescu, „Testamentul unui eminescolog”, R, 1999, 5-6; Dicț. esențial, 223-226; Alex. Ștefănescu, Petru Creția, RL, 2003, 47. R.S.
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
presupus că originalul oriental al cărții ar descinde din celebra scriere Qalila și Dimna, dar în realitate este vorba de o lucrare independentă, cu o circulație de sine stătătoare, a aceluiași original sanscrit, după care a fost prelucrată și povestea învățatului Katayairun din culegerea Qalila și Dimna. Versiunea românească oferă o primă mărturisire scrisă despre circulația în cultura noastră a motivului „lumea pe dos”: „Într-aceia vreame sorele no-ș va da lomina în locul cel bătrân, nice stele no vor lumina, ci
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
prezentă în întreaga sa operă. Convins că în ceea ce s-a scris despre autorul Expresivității limbii române componenta lingvistică „se află în continuare într-un con de umbră”, C. caută explicațiile acestei situații: una ar fi aceea că după 1913 învățatul a părăsit cercetările în domeniu, devenind adeptul școlii idealiste. Subliniind faptul că cercetările lui D. Caracostea au prefigurat domeniul stilisticii și al poeticii, C. pune în evidență concepția originală a acestuia, întemeiată pe „studiul fenomenelor limbajului, al literaturii populare și
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
producere de cetățeni buni, capabili de o activitate constructivă, cu o independență și o originalitate adecvată problemelor complexe de astăzi. Totuși, este evident, în egală măsură, că principala virtute încurajată în clase la toate nivelurile este aceea a materialului de învățat pasiv, pe care instructorul îl predă și care a fost selectat în prealabil de un grup educațional, fiind considerat important pentru elevul ce învață. Acesta este modul în care se presupune eronat că apar cetățenii independenți. 6. Evaluarea înseamnă educare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
parte, un mediu care-l va sprijini, înțelege și încuraja pentru evaluarea proprie va îndepărta amenințările externe și-i va permite să progreseze pentru că nu va mai fi paralizat de frică. Acesta este unul dintre marile avantaje ale mașinii de învățat, utilizată corect - credea Rogers. Cu ajutorul unei „îngăduitoare” learning machine, cititorul slab va începe de la nivelul său de capacitate și, apoi, fiecare pas făcut într-un minut este marcat de satisfacție și de sentimenul succesului. Rogers îi dădea, cu fină ironie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
după care cel care învață trebuie să treacă la un nivel superior abia după ce a acumulat cunoștințe și stăpânește în profunzime segmentul anterior reprezintă unul dintre stâlpii de bază ai oricărui proces de învățare. Instruirea programată presupune dispunerea materialului de învățat în secvențe de pași proiectați pentru a conduce elevii la un scop final. Pașii respectivi sunt, în mod normal, foarte apropiați unii de ceilalți, asigurând o creștere gradată a dificultății materialului. Acesta din urmă este „spart”/divizat în unități ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la abilitatea de a asocia o activitate cu alta și de a utiliza aceste asociații în procesul de învățare; (5) identificarea ideii centrale se referă la abilitatea de a găsi elementul fundamental pe care mai multe părți din conținutul de învățat îl au în comun. Toate aceste elemente ne ajută să obținem o imagine mai clară asupra fenomenului studiat și să promovăm idei și soluții creative. Așa cum observă Bouillerce și Carré (2002), metoda concasării presupune modificarea obiectului ori a situației urmărindu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se aplică fără doar și poate, întregii populații românești: "Dar Moldovenii nu numai că nu-s iubitori de carte, ci, aproape toți, nici măcar n-o pot suferi. Până și numele "bunelor arte" și "științe" li-s necunoscute. După părerea lor, învățații nu pot să nu-și piardă mintea, astfel că, dacă vor să-i laude cuiva învățătura, ei spun că "a ajuns să se prostească de atâta carte". Asupra lucrului acestuia, în gura Moldovenilor umblă mereu proverbul: "Învățătura de carte-i
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit de la Biblie și Sfinții Părinți, până la clasicii greci și romani, sau înțelepții orientali. Cartea avea să-i răspândească odată cu titlul domnesc (Ioan Dimitrie Cantemir-Vodă) și certificatul de cărturărie semnat de un învățat cunoscut în lumea grecească, Ieremia Cacavelas, publicat în fruntea volumului"3. Prin urmare, lucrarea, care e una de morală creștină, este alcătuită după un model familiar cititorului român (și mai larg, est-european, căci ea este dublată de o versiune grecească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]