3,690 matches
-
cea mai lungă durată în timp și cu cele mai fructuoase realizări din spațiul de sud-vest al poporului român, în direcția păstrării identității naționale. Pe parcursul celor 15 ani de existență și activitate rodnica a unicei organizații reprezentative a românilor din Șerbia, în această regiune s-au desfășurat sute de manifestări cultural-artistice cu caracter românesc. S-au trezit chiar și localitățile aproape deznaționalizate, cele care, pe vremuri, erau românești. Sub auspiciile CRS au fost înființate Uniunea Fanfarelor din Banat și Asociația Studenților
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
chiar și localitățile aproape deznaționalizate, cele care, pe vremuri, erau românești. Sub auspiciile CRS au fost înființate Uniunea Fanfarelor din Banat și Asociația Studenților, și s-au adoptat hotărârile de înființare a Forumului Femeilor și a Asociației Tineretului Român din Șerbia. Comunitatea Românilor din Șerbia a organizat și a înființat Festivalul Fanfarelor, Festivalul Copiilor și Festivalul „Colindele neamului”, contribuind în mod nemijlocit la organizarea „Zilelor de teatru ale românilor” și a Festivalului de Folclor, ca manifestări de amploare în direcția cultivării
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
deznaționalizate, cele care, pe vremuri, erau românești. Sub auspiciile CRS au fost înființate Uniunea Fanfarelor din Banat și Asociația Studenților, și s-au adoptat hotărârile de înființare a Forumului Femeilor și a Asociației Tineretului Român din Șerbia. Comunitatea Românilor din Șerbia a organizat și a înființat Festivalul Fanfarelor, Festivalul Copiilor și Festivalul „Colindele neamului”, contribuind în mod nemijlocit la organizarea „Zilelor de teatru ale românilor” și a Festivalului de Folclor, ca manifestări de amploare în direcția cultivării, conservării și promovării valorilor
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
România, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul României și alte instituții de stat, rămâne un imperativ al CRS pentru a reuși că în această perioadă de tranziție a statului unional să ne refacem conștiința de neam și spiritualitatea. Comunitatea Românilor din Șerbia editează unică publicație independența a românilor din Șerbia, „Cuvântul românesc”. Pe langă „Cuvântul românesc” apar suplimente editate de filialele CRS și anume: Editură CRS a tipărit și a sprijinit diverse monografii ale localităților românești, manuale școlare și cărți menite publicului
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
alte instituții de stat, rămâne un imperativ al CRS pentru a reuși că în această perioadă de tranziție a statului unional să ne refacem conștiința de neam și spiritualitatea. Comunitatea Românilor din Șerbia editează unică publicație independența a românilor din Șerbia, „Cuvântul românesc”. Pe langă „Cuvântul românesc” apar suplimente editate de filialele CRS și anume: Editură CRS a tipărit și a sprijinit diverse monografii ale localităților românești, manuale școlare și cărți menite publicului larg românesc. Siteul CRS: Www.comunitatea-romanilor.org.rs
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
și a sprijinit diverse monografii ale localităților românești, manuale școlare și cărți menite publicului larg românesc. Siteul CRS: Www.comunitatea-romanilor.org.rs CRS a înființat 36 de filiale în localitățile rurale cu populație românească și 6 filiale în cadrul românilor din Șerbia plecați în Occident, precum și 5 Birouri Teritoriale la nivel de „comună” (termen administrativ echivalent cu „raion”, „plasa”), cu sedii proprii. Marea majoritate a filialelor, pe parcursul anilor, au organizat diverse manifestări culturale și nu numai, în localitățile cu populație românească, contribuind
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
termen administrativ echivalent cu „raion”, „plasa”), cu sedii proprii. Marea majoritate a filialelor, pe parcursul anilor, au organizat diverse manifestări culturale și nu numai, în localitățile cu populație românească, contribuind la emanciparea și refacerea conștiinței de neam a poporului român din Șerbia. În rândurile CRS au aderat cu drept de membru 13 000 de români din Șerbia. În cadrul CRS activează Uniunea Societăților Cultural-Artistice a Românilor din Șerbia, Uniunea Fanfarelor din Banat, precum și departamentele permanente pentru cultură, învățământ, culte, relații economice, sport și
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
au organizat diverse manifestări culturale și nu numai, în localitățile cu populație românească, contribuind la emanciparea și refacerea conștiinței de neam a poporului român din Șerbia. În rândurile CRS au aderat cu drept de membru 13 000 de români din Șerbia. În cadrul CRS activează Uniunea Societăților Cultural-Artistice a Românilor din Șerbia, Uniunea Fanfarelor din Banat, precum și departamentele permanente pentru cultură, învățământ, culte, relații economice, sport și direcțiile generale axate pe problemele tineretului, familiei, sportului etc. Organizarea CRS este concepută în felul
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
cu populație românească, contribuind la emanciparea și refacerea conștiinței de neam a poporului român din Șerbia. În rândurile CRS au aderat cu drept de membru 13 000 de români din Șerbia. În cadrul CRS activează Uniunea Societăților Cultural-Artistice a Românilor din Șerbia, Uniunea Fanfarelor din Banat, precum și departamentele permanente pentru cultură, învățământ, culte, relații economice, sport și direcțiile generale axate pe problemele tineretului, familiei, sportului etc. Organizarea CRS este concepută în felul următor:
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
romi, limba vorbită a împrumutat cuvinte din limbile dominante în regiunile respective. Dialectele limbii români s-au diferențiat mult unele de altele, înțelegerea reciprocă nefiind totdeauna posibilă între vorbitori ai unor dialecte diferite. În unele țări, precum România, Suedia sau Șerbia s-au făcut eforturi de standardizare a limbii români. În România, eforturile de standardizare sînt în primul rând rezultatul muncii lui Gheorghe Sărau, care a alcătuit o variantă purificata a limbii români, folosită acum în învățământ. La nivelul anului 2002
Limba romani () [Corola-website/Science/298730_a_300059]
-
(denumită "limba română" de reprezentanții comunității, dar "Влашки" / "Vlaški" în sârbă și nu "Румунски/Rumunski") este o grupare de graiuri ale limbii române vorbite în estul Șerbiei, pe Valea Timocului, și nord-vestul Bulgariei (în zona Vidinului sau "Diu", numele vechi românesc). Potrivit recensământului din 2002, numărul vorbitorilor de română (sau vlaha) din Șerbia Centrală este de aproximativ 60 000 de persoane, dar această cifră este considerată subapreciata
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
nu "Румунски/Rumunski") este o grupare de graiuri ale limbii române vorbite în estul Șerbiei, pe Valea Timocului, și nord-vestul Bulgariei (în zona Vidinului sau "Diu", numele vechi românesc). Potrivit recensământului din 2002, numărul vorbitorilor de română (sau vlaha) din Șerbia Centrală este de aproximativ 60 000 de persoane, dar această cifră este considerată subapreciata de unele organizații. Ethnologue publică în raportul său despre limba română o estimare a lui Iosif Bena din 1995, care cifrează numărul cumulat al romanofonilor din
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
școlile, bisericile și mass-media din Valea Timocului. Neaflându-se în contact permanent cu română din România, limba română din Timoc are o structură arhaica și conține puternice influențe sârbești. Potrivit unor surse din mass-media (între altele BBC, ProTV și Gardianul), Șerbia a recunoscut limba română că limba maternă a vlahilor din estul Șerbiei. Actul prin care s-a realizat această confirmă fondarea "Consiliul Național al Minorității Naționale Rumâne din Șerbia" în august 2007. Acest fapt se datoreaza introducerii în statutul înregistrat
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
cu română din România, limba română din Timoc are o structură arhaica și conține puternice influențe sârbești. Potrivit unor surse din mass-media (între altele BBC, ProTV și Gardianul), Șerbia a recunoscut limba română că limba maternă a vlahilor din estul Șerbiei. Actul prin care s-a realizat această confirmă fondarea "Consiliul Național al Minorității Naționale Rumâne din Șerbia" în august 2007. Acest fapt se datoreaza introducerii în statutul înregistrat al consiliul național a termenului de limbă română (sârbă "rumunski jezik") că
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
Potrivit unor surse din mass-media (între altele BBC, ProTV și Gardianul), Șerbia a recunoscut limba română că limba maternă a vlahilor din estul Șerbiei. Actul prin care s-a realizat această confirmă fondarea "Consiliul Național al Minorității Naționale Rumâne din Șerbia" în august 2007. Acest fapt se datoreaza introducerii în statutul înregistrat al consiliul național a termenului de limbă română (sârbă "rumunski jezik") că limba maternă a minorității vlahe. Reprezentanții minorității vlahe au pus pe seama acestui fapt tergiversarea înregistrării consiliului. Până la
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
statutul înregistrat al consiliul național a termenului de limbă română (sârbă "rumunski jezik") că limba maternă a minorității vlahe. Reprezentanții minorității vlahe au pus pe seama acestui fapt tergiversarea înregistrării consiliului. Până la acest moment, autoritățile sârbe considerau limba românilor/vlahilor din Șerbia diferită de limbă română din considerente politice și istorice. În unele declarații anterioare ale guvernului sârb se recunoaștea că „"membri ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești"” (limba și folclorul conducând spre varianta originii lor românești
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
această comunitate lingvistică în documentele scrise în limba sârbă ("vlaski"), în timp ce termenul local, folosit de instituțiile reprezentative ale acestei minorități este "român/limba română". De exemplu, consiliul reprezentativ al acestei comunități se cheamă : De asemenea, „Partidul Democrat al "Rumânilor" din Șerbia” este denumit în sârbă „"Vlašca" Demokratska Stranka”, și această procedură se repetă și în cazul altor instituții ale minorității române din Timoc. În ultimii ani conducerea statului sârb a depus eforturi pentru crearea unei etnii noi, valahe și a unei
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
(în ; în scriere chirilica sârbă: Косово), oficial Republică (în ; în sârbă: Република Косово / "Republika Kosovo") este un stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Șerbia în februarie 2008. Este recunoscut ca stat suveran de către 108 state membre ONU, iar statutul său este contestat. Șerbia nu recunoaște secesiunea Kosovo și "de jure" o considera în continuare Provincia Autonomă Kosovo și Metohia (în ), condusă de ONU în cadrul
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
este un stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Șerbia în februarie 2008. Este recunoscut ca stat suveran de către 108 state membre ONU, iar statutul său este contestat. Șerbia nu recunoaște secesiunea Kosovo și "de jure" o considera în continuare Provincia Autonomă Kosovo și Metohia (în ), condusă de ONU în cadrul suveranității statului. Cel mai mare oraș și capitala Republicii Kosovo este Pristina. Kosovo nu are ieșire la mare și
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
la sud, Albania la vest și Muntenegru la nord-vest. Kosovo a fost o parte din teritoriul triburilor traco-ilirice, apoi din Imperiul Român, Bizantin, Taratul Bulgar, Taratul Sârb, si Imperiul Otoman. În secolul al XX-lea a fost împărțită între Regatul Șerbiei și Regatul Muntenegrului, iar în cele din urmă a revenit statului succesor, Regatul Iugoslaviei. După sfârșitul Războiului din Kosovo și încetarea bombardamentului Iugoslaviei de NATO, teritoriul a intrat sub administrație interimară a Organizației Națiunilor Unite (UNMIK). În februarie 2008, Adunarea
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
a bizantinilor, pana cand Principatul sârb Rascia a cucerit-o în secolul XI. Astfel de preluări, au avut prea puțin impact asupra populației locale, din moment ce a reprezentat o schimbare minoră în dinastia creștină balcanică. Aflată sub suveranitatea completă a Regatului Șerbiei până la sfârșitul secolului XII, a devenit un centru laic și secular a statului medieval sârb în dinastia Nemanjić în secolul al XIII-lea, cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe sârbe instalată la Peć, în timp ce Prizrenn a fost un centru secular. Apogeul a
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
a devenit terenul moștenire al Casei de Branković și Vučitrn, iar Pristina a prosperat. Bătălia de la Kosovo Polje (1389) a fost câștigată de forțele otomane, învingând coaliția sârbilor, albanezilor și bosniacilor condusă de prințul Lazăr Hrebeljanovici. Ulterior, unele părți din Șerbia au acceptat vasalitatea turcilor, iar fiica lui Lazăr s-a căsătorit cu sultanul pentru a pecetlui pacea. În 1402, un despot sârbesc a fost creat, iar Kosovo a devenit cel mai bogat teritoriu, cunoscut pentru minerit. Până în 1455, regiunea a
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
bogat teritoriu, cunoscut pentru minerit. Până în 1455, regiunea a fost complet cucerita de Imperiul Otoman. Kosovo a fost parte a Imperiului Otoman (1455-1912), prima dată că parte a pasalâcului Rumelia, și din 1864 că o provincie separată. Kosovo, ca și Șerbia, a fost ocupată de forțele austriece în timpul Marelui Război (1683-1699). La invitația împăratului româno-german Leopold I în 1690, Patriarhul Șerbiei de la Peć, Arsenie al III-lea ar fi condus relocarea unui contingent de aproximativ 37 000 de familii, cele mai multe de
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
Imperiului Otoman (1455-1912), prima dată că parte a pasalâcului Rumelia, și din 1864 că o provincie separată. Kosovo, ca și Șerbia, a fost ocupată de forțele austriece în timpul Marelui Război (1683-1699). La invitația împăratului româno-german Leopold I în 1690, Patriarhul Șerbiei de la Peć, Arsenie al III-lea ar fi condus relocarea unui contingent de aproximativ 37 000 de familii, cele mai multe de origine sârbă, din Kosovo și alte zone către Austria. De altfel, mai multe migrații de creștini ortodocși din zona Kosovo
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
acest lucru a condus la tensiuni etnice și o lungă luptă între sârbii creștini și albanezii musulmani. În 1871 la Prizren a avut loc o reuniune a sârbilor, unde s-a discutat posibilitatea recuceririi și reintegrării provinciei Kosovo cu "vechea Șerbie", în timp ce Principatul Șerbiei făcea deja planuri pentru expansiunea în teritoriul otoman. În 1878, s-a semnat un Acord de Pace care prevedea transferul controlului orașelor Pristina și Kosovska Mitrovica la sârbi, și ieșirea de sub jurisdicția otomană, în timp ce restul provinciei Kosovo
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]