3,279 matches
-
piscicole. Conform evidenței cadastrale, în comună există 275 ha de luciu de apă, incluzând și iazurile menționate mai sus. Aceste iazuri au fost construite în scopuri multiple: pentru stocarea unor rezerve de apă,pentru reglarea scurgerii pâraielor și diminuarea aluvionării șesurilor sau pentru creșterea peștilor. O parte din iazuri au fost colmatate cu materiale cărate de apele torențiale fiind invadate de o vegetație abundentă de stufărișuri. În concluzie, apele de suprafață au o mare importanță pentru agricultura comunei Șipote. De aceea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pădurea ocupă o suprafață redusă, de cca.30 ha. Covorul vegetal spontan este dominat de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din lungul șesurilor și sărăturarea solurilor acestora, ca și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel, este semnificativ de menționat că terenurile arabile ocupă doar un procent de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cca. 8000-10000 kg /ha masă verde . Datorită pășunatului nerațional,, nerecoltarea fânului în perioade optime și, pe alocuri, din cauza frecventelor colmatări, se înregistrează o scădere a valorii nutritive a acestor pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de umiditate apare Aster tripolium. În bălți sau la marginile iazurilor se întâlnesc și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a acestor domenii. Luncile sunt locuri de popas temporar al mamiferelor și al speciilor de rozătoare din regiunea cu terenuri și culturi agricole. Mai des se întâlnesc iepurii și vulpile. În zona apelor se întâlnesc rațe sălbatice, lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri și cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți. În ceea ce privește importanța social -economică a componentelor mediului natural, pentru teritoriul comunei Șipote, solul rămâne resursa cea mai valoroasă. În acest scop, cunoașterea, păstrarea și mărirea rentabilității solurilor constituie una din premisele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și salinizat. e) -Deluviul de pe versanții văilor cu pante accentuate și frământate de alunecări. f) - Aluviuni și coluvii ce conțin în mare parte săruri solubile (sulfați, cloruri)provenite, fie din timpul depunerii, fie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în diferite grade de eroziune, plus roci la zi și soluri saline uscate de pantă. Din cauza acțiunii de spălare a apelor de șiroire și din cauză că CO3Ca este răspândit peste tot,solurile de pe pante au o evoluție întârziată . 4 ) Soluri din șesuri. În șesurile văilor unde pânza de apă este aproape de suprafață sunt răspândite lăcoviști calcaroase și calcaro- gipsoase în complex cu solonceacuri, cu textură lut -argiloasă și argiloasă. Deoarece pânza freatică nu este la aceeași adâncime pe toată porțiunea șesului, iar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
grade de eroziune, plus roci la zi și soluri saline uscate de pantă. Din cauza acțiunii de spălare a apelor de șiroire și din cauză că CO3Ca este răspândit peste tot,solurile de pe pante au o evoluție întârziată . 4 ) Soluri din șesuri. În șesurile văilor unde pânza de apă este aproape de suprafață sunt răspândite lăcoviști calcaroase și calcaro- gipsoase în complex cu solonceacuri, cu textură lut -argiloasă și argiloasă. Deoarece pânza freatică nu este la aceeași adâncime pe toată porțiunea șesului, iar în părțile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din șesuri. În șesurile văilor unde pânza de apă este aproape de suprafață sunt răspândite lăcoviști calcaroase și calcaro- gipsoase în complex cu solonceacuri, cu textură lut -argiloasă și argiloasă. Deoarece pânza freatică nu este la aceeași adâncime pe toată porțiunea șesului, iar în părțile joase este frecvent fenomenul de băltire, la care se adaugă gradul variat de salinizare a apei, solurile sunt deosebite pe distanțe mici și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune a solului în zona studiată. În afară de eroziunea de suprafață
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune a solului în zona studiată. În afară de eroziunea de suprafață și de adâncime, un
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
bună- seara”, să vorbim cu cei cunoscuți, întâlniți pe drum. Aici am mers cu lumină acasă, la Înviere. Aici ne-am bucurat sufletul! Aici sunt toate și de aici încep toate; și Dunărea și Nistru și cetățile munților, dealurilor și șesurilor. De aici a început a curge vremea și spațiul, lumea cea din jururi. Aici sunt cuvintele mamei și tatei și ograda casei părintești, drumul spre Biserică și spre Școală. Aici se sprijină cerul pe pământ, precum vedem cu ochii și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
puțin și nu mânați Și cuvântul mi-ascultați: Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și strigați cu toții măi! Hăi, Hăi! Plugușorul cu șase boi Aho, aho
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Jornal of Applied Mechanics, ț. 13, 1968, 981-996. 235. Funcțional equation în the theory of a class of polyvibrating equations. Mathematicae Notae, Universidad Nacional de Rosario, XXI, fasc. 3-4, 1968-1969, 81-86. 236. Introduction au calcul opérationnel a m variables et șes applications a l’étude des modèles mathématiques du monde physique - I: Transformation de Laplace et Laplace-Picone (în colaborare). Mathematicae Notae, Universidad Nacional de Rosario, XXI, fasc. 3-4, 19681969, 8794. 237. Sobre las relaciones entre las soluciones de las ecuaciones en
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
bună- seara”, să vorbim cu cei cunoscuți, întâlniți pe drum. Aici am mers cu lumină acasă, la Înviere. Aici ne-am bucurat sufletul! Aici sunt toate și de aici încep toate; și Dunărea și Nistru și cetățile munților, dealurilor și șesurilor. De aici a început a curge vremea și spațiul, lumea cea din jururi. Aici sunt cuvintele mamei și tatei și ograda casei părintești, drumul spre Biserică și spre Școală. Aici se sprijină cerul pe pământ, precum vedem cu ochii și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
puțin și nu mânați Și cuvântul mi-ascultați: Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și strigați cu toții măi! Hăi, Hăi! Plugușorul cu șase boi Aho, aho
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu totul creator; nu s-a sfiit să proiecteze camere mansardate, a găsit loc și pentru garaj, în subsolul clădirii, adaptând, la dimensiuni mult mai mici, lățimea spațiului propus de specialiștii din Budapesta. Aceștia doreau să respecte tipicul regiunilor de șes, străin de ținutului Călatei. Modificările nu au fost pe placul celor de la "Oficiul Național Ungar pentru Turism" (OMIH), ei țineau cu orice preț la acel tip de casă țărănească, pe care o doreau de factură mai pregnant "națională" față de cea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
retorică, nu o ființă metaforică. Spațiile iubite de poet sînt spații ale dublei reverii: plaiul, valea, dar mai ales lunca, ultimul acționează ca un adevărat drog asupra simțirii sale. Nici cîmpia nu-i ocolită, dar nu mai are efect euforizant; șesul nemărginit, consemnează cel care a scris Întoarcerea autorului, "cheamă "figura singurătății": "mută, sterilă, nepătrunsă". Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri privește departe, spre orizont, și, nevăzînd decît pustietatea goală, se întristează". Culorile, în anumite contexte, au efecte remarcabile, ca în Pohod
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ville dans l�histoire europ�enne, Paris, Seuil, 1993. CHOAY, Fran�oise, L�Urbanisme, utopies et r�alit�s; une anthologie, Paris, Seuil, 1965. LABORDE, Pierre, Leș Espaces urbains dans le monde, Paris, Nathan-Universit�, 1994. RONCAYOLO, Marcel, La Ville et șes territoires, Paris, Gallimard, 1990. TRIBILLON, Jean-Fran�ois, L�Urbanisme, La D�couverte, 1991. 4. Lucr?ri pe perioade Evul Mediu CORBOZ, Andr�, Haut Moyen �ge, Fribourg, Office du Livre, 1970. ERLANDE-BRANDENBOURG, Alain, Quand leș cath�drales �taient peintes, Paris, Gallimard
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Opere, 2000, ÎI, p. 1. 3 Henri Bergson, "Le rire. Essai sur la signification du comique" [1900], în Oeuvres, 1970, p. 467: "C'est se méprendre étrangement sur le rôle de l'imagination poétique que de croire qu'elle compose șes héros avec des morceaux empruntés à droite et à gauche autour d'elle, comme pour coudre un habit d'Arlequin. Rien de vivant ne sortirait de là. La vie ne se recompose pas. Elle se laisse regarder simplement. L'imagination
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
qui caractérise leș signes du langage humain, ce n'est pas tânt leur généralité que leur mobilité. Le signe instinctif est un signe adhérent, le signe intelligent est un signe mobile". 11 Idem, p. 672: "Quand un poète me lit șes vers, je puis m'intéresser assez à lui pour entrer dans să pensée, s'insérer dans șes sentiments, revivre l'état simple qu'il a éparpillé en phrases et en mots. Je sympathise alors avec son inspiration, je la suiș
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Le signe instinctif est un signe adhérent, le signe intelligent est un signe mobile". 11 Idem, p. 672: "Quand un poète me lit șes vers, je puis m'intéresser assez à lui pour entrer dans să pensée, s'insérer dans șes sentiments, revivre l'état simple qu'il a éparpillé en phrases et en mots. Je sympathise alors avec son inspiration, je la suiș d'un mouvement conținu qui est, comme l'inspiration elle-même, un acte indivisé. Maintenant, îl suffit que
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]