2,719 matches
-
B12 nu afectează farmacocinetica pemetrexed . 5. 3 Date preclinice de siguranță Administrarea pemetrexed la femele gestante de șoarece a determinat viabilitate fetală scăzută , greutate fetală scăzută , osificare incompletă a unor structuri scheletale și despicătură de palat dur . Administrarea pemetrexed la șoareci masculi a determinat toxicitate asupra funcției de reproducere caracterizată prin rată redusă a fertilității și atrofie testiculară . Într- un studiu de administrare timp de 9 luni în bolus intravenos efectuat la câini din rasa beagle , s- au observat modificări testiculare
Ro_53 () [Corola-website/Science/290813_a_292142]
-
B12 nu afectează farmacocinetica pemetrexed . 5. 3 Date preclinice de siguranță Administrarea pemetrexed la femele gestante de șoarece a determinat viabilitate fetală scăzută , greutate fetală scăzută , osificare incompletă a unor structuri scheletale și despicătură de palat dur . Administrarea pemetrexed la șoareci masculi a determinat toxicitate asupra funcției de reproducere caracterizată prin rată redusă a fertilității și atrofie testiculară . Într- un studiu de administrare timp de 9 luni în bolus intravenos efectuat la câini din rasa beagle , s- au observat modificări testiculare
Ro_53 () [Corola-website/Science/290813_a_292142]
-
și greutate corporală scăzute ) . În studiile de dezvoltare pre - și post - natală cu tipranavir la șobolan , s- a observat inhibarea creșterii la pui la doze materne toxice de aproximativ 0, 8 ori expunerea la om . Studiile de carcinogenicitate efectuate la șoareci și șobolani au evidențiat un potențial carcinogen specific pentru aceste animale , dar fără a avea relevanță clinică . Tipranavirul nu a prezentat nici o toxicitate genetică în cadrul unei serii de teste in vitro și in vivo . 25 6 . 6. 1 Lista excipienților
Ro_76 () [Corola-website/Science/290836_a_292165]
-
dus la modificări asociate inhibării farmacologice a AC ( de exemplu , modificări ale volumului și compoziției electrolitice a urinii , diferențe mici ale valorilor electroliților plasmatici ) . 8 O creștere statistic semnificativă a numărului de tumori ale vezicii urinare s- a observat la șoareci femele la care s- a administrat oral brinzolamidă 10 mg/ kg și zi ( de 250 ori doza oftalmică recomandată la om ) , timp de 24 luni . Modificări proliferative la nivelul vezicii urinare legate de doză s- au observat la șoareci femele
Ro_127 () [Corola-website/Science/290887_a_292216]
-
la șoareci femele la care s- a administrat oral brinzolamidă 10 mg/ kg și zi ( de 250 ori doza oftalmică recomandată la om ) , timp de 24 luni . Modificări proliferative la nivelul vezicii urinare legate de doză s- au observat la șoareci femele la doze de 1 mg , 3 mg și 10 mg/ kg și zi , iar la șoareci masculi la doze de 3 mg și 10 mg/ kg și zi . Studii privind efectele toxice asupra dezvoltării la iepure , după doze orale
Ro_127 () [Corola-website/Science/290887_a_292216]
-
ori doza oftalmică recomandată la om ) , timp de 24 luni . Modificări proliferative la nivelul vezicii urinare legate de doză s- au observat la șoareci femele la doze de 1 mg , 3 mg și 10 mg/ kg și zi , iar la șoareci masculi la doze de 3 mg și 10 mg/ kg și zi . Studii privind efectele toxice asupra dezvoltării la iepure , după doze orale de brinzolamidă de până la 6 mg/ kg și zi ( de 125 ori doza oftalmică recomandată la om
Ro_127 () [Corola-website/Science/290887_a_292216]
-
plus , rosiglitazona a menținut funcția celulelor β - pancreatice , după cum s- a dovedit prin creșterea masei insulelor pancreatice și a conținutului de insulină , și a prevenit apariția hiperglicemiei manifeste pe modelele animale de diabet zaharat de tip 2 . La șobolani și șoareci , rosiglitazona nu a stimulat secreția de insulină a pancreasului și nu a indus apariția hipoglicemiei . Principalul produs de metabolism ( un para- hidroxisulfat ) , cu mare afinitate pentru RγAPP uman solubil , a demonstrat o potență relativ mare în cursul unui test de
Ro_100 () [Corola-website/Science/290860_a_292189]
-
de insulină a pancreasului și nu a indus apariția hipoglicemiei . Principalul produs de metabolism ( un para- hidroxisulfat ) , cu mare afinitate pentru RγAPP uman solubil , a demonstrat o potență relativ mare în cursul unui test de toleranță la glucoză efectuat la șoarecii obezi . În cursul studiilor clinice , efectele rosiglitazonei de scădere a glicemiei s- au instalat treptat , reducerea aproape maximă a glicemiei à jeune ( GJ ) devenind evidentă după aproximativ 8 săptămâni de tratament . Îmbunătățirea controlului glicemic se asociază cu scăderea atât a
Ro_100 () [Corola-website/Science/290860_a_292189]
-
plus , rosiglitazona a menținut funcția celulelor β - pancreatice , după cum s- a dovedit prin creșterea masei insulelor pancreatice și a conținutului de insulină , și a prevenit apariția hiperglicemiei manifeste pe modelele animale de diabet zaharat de tip 2 . La șobolani și șoareci , rosiglitazona nu a stimulat secreția de insulină a pancreasului și nu a indus apariția hipoglicemiei . Principalul produs de metabolism ( un para- hidroxisulfat ) , cu mare afinitate pentru RγAPP uman solubil , a demonstrat o potență relativ mare în cursul unui test de
Ro_100 () [Corola-website/Science/290860_a_292189]
-
de insulină a pancreasului și nu a indus apariția hipoglicemiei . Principalul produs de metabolism ( un para- hidroxisulfat ) , cu mare afinitate pentru RγAPP uman solubil , a demonstrat o potență relativ mare în cursul unui test de toleranță la glucoză efectuat la șoarecii obezi . În cursul studiilor clinice , efectele rosiglitazonei de scădere a glicemiei s- au instalat treptat , reducerea aproape maximă a glicemiei à jeune ( GJ ) devenind evidentă după aproximativ 8 săptămâni de tratament . Îmbunătățirea controlului glicemic se asociază cu scăderea atât a
Ro_100 () [Corola-website/Science/290860_a_292189]
-
că beneficiul clinic al efavirenzului depășește riscul potențial carcinogen la om . Fumaratul de tenofovir disoproxil nu a demonstrat potențial carcinogenic într- un studiu de carcinogenitate pe termen lung efectuat la șobolani . Un studiu de carcinogenitate pe termen lung efectuat la șoareci , cu administrare orală , a evidențiat o incidență scăzută a tumorilor duodenale , considerate ca posibil asociate cu concentrațiile locale ridicate în tractul gastrointestinal la o doză de 600 mg/ kg și zi . În timp ce mecanismul de formare a tumorilor nu este sigur
Ro_94 () [Corola-website/Science/290854_a_292183]
-
mg/ kg și zi . În timp ce mecanismul de formare a tumorilor nu este sigur , este puțin probabil ca aceste constatări să fie relevante la om . Emtricitabina nu a demonstrat niciun potențial carcinogenic în studiile pe termen lung efectuate la șobolani și șoareci . Efavirenz și emtricitabina au avut rezultate negative în testele convenționale privind genotoxicitatea . Fumaratul de tenofovir disoproxil a avut rezultat pozitiv în două din trei studii de genotoxicitate in vitro , dar negativ în analiza in vivo pe micronuclei . Asocierea de emtricitabină
Ro_94 () [Corola-website/Science/290854_a_292183]
-
a avut rezultat pozitiv în două din trei studii de genotoxicitate in vitro , dar negativ în analiza in vivo pe micronuclei . Asocierea de emtricitabină și fumarat de tenofovir disoproxil a avut rezultat pozitiv în analiza in vitro a limfomului la șoareci , cu rezultate comparabile cu cele obținute pentru fumaratul de tenofovir disoproxil administrat singur . Asocierea de emtricitabină și fumarat de tenofovir disoproxil a fost negativă în analiza mutației bacteriene inverse ( Testul Ames ) . La maimuțe cynomolgus la care s- a administrat efavirenz
Ro_94 () [Corola-website/Science/290854_a_292183]
-
substanțe din Competact . Următoarele date reprezintă constatări în cadrul studiilor efectuate cu pioglitazonă sau metformină , luate individual . În cadrul studiilor de toxicitate , au apărut sistematic creșterea volumului plasmatic după hemodiluție , anemie și hipertrofie cardiacă excentrică reversibilă după administrarea de doze repetate la șoareci , șobolani , câini și maimuțe . În plus , s- au observat creșteri ale depozitelor adipoase și a infiltrărilor . Aceste constatări s- au observat la speciile respective în concentrații plasmatice ≤ 4 ori expunerea clinică . Limitarea creșterii fătului a fost evidentă în cadrul studiilor efectuate
Ro_211 () [Corola-website/Science/290970_a_292299]
-
a evidențiat o incidență crescută a hiperplaziei ( masculi și femele ) și a tumorilor ( masculi ) epiteliului vezicii urinare la șobolanii tratați cu pioglitazonă timp de maxim 2 ani . Relevanța acestei constatări nu este cunoscută . Nu a existat nici un răspuns tumoral la șoarecii de 13 ambele sexe . Hiperplazia vezicii urinare nu s- a observat la câinii sau maimuțele cărora li s- a administrat tratament pe o perioadă de până la 12 luni . În cadrul unui model animal de polipoză adenomatoasă familială , tratamentul cu alte două
Ro_211 () [Corola-website/Science/290970_a_292299]
-
mai mare a telomerilor comparativ cu cei expuși numai la zidovudină . Semnificația clinică a acestor observații nu este cunoscută . Nu a fost evaluat potențialul carcinogen al asocierii lamivudină- zidovudină . Studiile de carcinogenitate pe termen lung cu lamivudină la șobolani și șoareci nu au evidențiat nici un potențial carcinogen . În studiile de carcinogenitate cu administrare orală a zidovudinei la șoareci și șobolani s- a observat apariția tardivă a tumorilor epiteliale vaginale . Un studiu ulterior de carcinogenitate intravaginală a confirmat ipoteza că tumorile vaginale
Ro_210 () [Corola-website/Science/290969_a_292298]
-
este cunoscută . Nu a fost evaluat potențialul carcinogen al asocierii lamivudină- zidovudină . Studiile de carcinogenitate pe termen lung cu lamivudină la șobolani și șoareci nu au evidențiat nici un potențial carcinogen . În studiile de carcinogenitate cu administrare orală a zidovudinei la șoareci și șobolani s- a observat apariția tardivă a tumorilor epiteliale vaginale . Un studiu ulterior de carcinogenitate intravaginală a confirmat ipoteza că tumorile vaginale au fost rezultatul expunerii locale pe termen lung a epiteliului vaginal de rozătoare la concentrații urinare mari
Ro_210 () [Corola-website/Science/290969_a_292298]
-
vaginal de rozătoare la concentrații urinare mari de zidovudină nemetabolizată . Nu au fost observate alte tumori legate de administrarea de zidovudină nici la femelele , nici la masculii ambelor specii . În plus , au fost efectuate două studii de carcinogenitate transplacentară la șoareci . Într- unul dintre studii , efectuat de către US National Cancer Institute , zidovudina a fost administrată în dozele maxim tolerate la femele gestante de șoarece între zilele 12 și 18 de gestație . La un an după naștere , s- a înregistrat o creștere
Ro_210 () [Corola-website/Science/290969_a_292298]
-
și 18 de gestație . La un an după naștere , s- a înregistrat o creștere a tumorilor pulmonare , hepatice și ale aparatului genital la descendenți expuși la cele mai mari doze ( 420 mg/ kg la termen ) . Într- un al doilea studiu , șoarecilor li s- a administrat zidovudină în doze de până la 40 mg/ kg timp de 14 24 de luni , expunerea începând prenatal în a 10- a zi de gestație . Rezultatele legate de tratament au fost limitate la apariția tardivă de tumori
Ro_210 () [Corola-website/Science/290969_a_292298]
-
similare ( în general descrise ca minime sau reduse ) au fost observate la unele animale care au primit numai DepoFoam ( vezicule de DepoCyte fără citarabină ) , dar nu la animalele de control cărora s- a administrat soluție salină fiziologică . Studiile efectuate la șoareci , la șobolani și la câini au arătat că citarabina liberă este foarte toxică pentru sistemul hematopoietic . Nu s- au efectuat studii privind carcinogenitatea , mutagenitatea sau toxicitatea asupra funcției de reproducere în urma administrării de DepoCyte . Substanța activă a DepoCyte , citarabina , s-
Ro_247 () [Corola-website/Science/291006_a_292335]
-
analiza transferului de cromatide surori în măduva osoasă la rozătoare , testul micronucleilor la șoarece ) . Citarabina a produs transformarea celulelor embrionare de hamster și a celulelor H43 de șobolan in vitro . Citarabina a avut un efect clastogen asupra celulelor meiotice ; la șoarecii la care s- a administrat citarabina intraperitoneal ( i . p . ) s- au observat creșteri dependente de doză ale numărului de anomalii ale capului speramatozoizilor și aberații cromozomiale . În literatura de specialitate nu există date privind efectele citarabinei asupra fertilității . Deoarece expunerea
Ro_247 () [Corola-website/Science/291006_a_292335]
-
ponderală și supraviețuirea puilor în perioada alăptării au fost de asemenea reduse . Dozele mari de cisteamină reduc capacitatea femelelor de a- și alăpta puii . Dozele mari de cisteamină administrate pe cale orală sau parenterală produc ulcere duodenale la șobolani și la șoareci dar nu la maimuțe . Administrarea experimentală a acestui medicament produce o diminuare accentuată a somatostatinei la mai multe specii animale . Nu s- au efectuat studii de carcinogeneză cu CYSTAGON . 6 . 6. 1 Lista excipienților cerneală neagră pe capsule , conținând E172
Ro_236 () [Corola-website/Science/290995_a_292324]
-
ponderală și supraviețuirea puilor în perioada alăptării au fost de asemenea reduse . Dozele mari de cisteamină reduc capacitatea femelelor de a- și alăpta puii . Dozele mari de cisteamină administrate pe cale orală sau parenterală produc ulcere duodenale la șobolani și la șoareci dar nu la maimuțe . Administrarea experimentală a acestui medicament produce o diminuare accentuată a somatostatinei la mai multe specii animale . Nu s- au efectuat studii de carcinogeneză cu CYSTAGON . 6 . 6. 1 Lista excipienților 6. 2 Incompatibilități 6. 3 Perioada
Ro_236 () [Corola-website/Science/290995_a_292324]
-
plasmatice de amprenavir comparabile cu cele obținute la subiecți sănătoși care primesc 1200 mg de două ori pe zi , fără administrare concomitentă de ritonavir . 5. 3 Date preclinice de siguranță În studii pe termen lung de carcinogenitate cu amprenavir la șoareci și șobolani , s- a înregistrat apariția de adenoame hepatocelulare benigne la masculi , la nivele de expunere echivalente cu de 2 ori ( în cazul șoarecilor ) sau de 3, 8 ori ( în cazul șobolanilor ) mai mari decât cele obținute la om la
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]
-
5. 3 Date preclinice de siguranță În studii pe termen lung de carcinogenitate cu amprenavir la șoareci și șobolani , s- a înregistrat apariția de adenoame hepatocelulare benigne la masculi , la nivele de expunere echivalente cu de 2 ori ( în cazul șoarecilor ) sau de 3, 8 ori ( în cazul șobolanilor ) mai mari decât cele obținute la om la administrarea de 1200 mg de două ori pe zi de amprenavir singur . La șoarecii masculi s- a observat apariția de focare de alterări heptocelulare
Ro_45 () [Corola-website/Science/290805_a_292134]