7,853 matches
-
două fetițe Miruna și Ionica, au fost scoase de comuniști din locuința lor, pe motiv că erau boieroaice și făceau parte din familia „legionarului” Gib I. Mihăescu (cel care a publicat la revista „Gândirea”) și mutate într-o casă de țigani. Abia în 1967, după ce a fost retipărit Gib, le-a fost retrocedată casa... În acea perioadă vizitam familia, împrumutam cărți și cercetam manuscrisele. Aveam și un concurent, pe prietenul meu, profesorul Emil Istocescu, care s-a implicat cu dăruire în
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
pledez pentru Roma, pentru emancipare, pentru o Biserică Românească și un nou stat de tip occidental, care să nu mai fie tolerat cum au fost sute de ani ortodocșii ardeleni în Sfântul Imperiu Roman și astăzi mai toți românii și țiganii... în occident. Ion OLTEANU (București, România): Suntem foarte mulți români care pledăm pentru aceeași cauză. Marea deosebire este că dumneata trăiești în superordinea din Bremen iar noi ne trezim în fiecare zi în mirosul și grohăitul de cocină. Problema este
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
pregătirea ei. Pac și gata, moartea este simplă. Ce mi se părea ciudat era că dușmanii nu erau mereu aceiași. Ba foști legionari, ba foști comuniști, ba sioniști, jidani adică, ba chiaburi, unii erau de fapt țărani săraci, vagabonzi unii, țigani, fugari peste graniță, monarhiști, sectanți, scandalagii, hoți din comerț, dar cel mai greu era cu sectanții. De obicei se lăsau omorâți, nu semnau nimic. În fața mea nu a murit niciunul. M-a întrebat odată fratele meu, era mecanic pe undeva
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
cu caricaturi, Iliescu Caghebe, cu râsul lui până la urechi, Pița încercuită peste tot cu o pamblică albă mare pe care scria cu litere de-o schioapă : <Zonă liberă de neocomunism!>, de ce neo? când erau tot cei vechi, eșalonul doi, și țiganul de Dincă cu un reportofon în mână strigând cât îl ținea burta că Revoluția a fost furată, că Revoluția a fost deturnată în folosul securiștilor și-al caghebiștilor, că trebuie făcută o nouă Revoluție...și-n fața Teatrului Național corturi
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
că Revoluția a fost deturnată în folosul securiștilor și-al caghebiștilor, că trebuie făcută o nouă Revoluție...și-n fața Teatrului Național corturi întinse cu bărboși și slăbănogi care fac greva foamei pentru punctul opt de la Timișoara, cu curve și țigani care strigă: ciunga, ia ciunga, ia ciunga, domnule, tăticule, mămicuțo...Românul s-a născut politician, a tăcut cincizeci de ani dar acum s-a dezlănțuit al dracului, și-a dat drumul la clanță că așa și pe dincolo, c-a
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
fi aidoma zeilor), cât și prin efecte - transformarea radicală din ființa și cugetul sclavilor puterii, încât în pofida câtorva excepții reținute de timpurile trecute și prezente, se poate spune că, așa cum cu povățuitor umor glăsuiesc basmele noastre, este o regulă ca țiganul ajuns împărat, prima dată să-l spânzure pe taică-său... Modul cum a procedat Alexandru Macedon cu Calistene, istoriograful său oficial și nepotul lui Aristotel (fostul lui dascăl), este mai mult decât grăitor pentru tema în dezbatere. Torturat de ipostaza
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
împovărătoare. - Dă-l în ceara mă-sii că-i vom plăti. De-aia merg tocmai la Constanța. Sper să vând ceva și la un preț mai bun. Poate merge mai bine ca la obor la Mangalia. Ai văzut și tu. Țiganii vor să-ți ia munca mai pe degeaba dar vând tinichele lor cât nu face. Numai să te păcălească fi-le-ar mama lor a dracului de borâturi, spuse tata cu obidă. În mintea mea s-a înfiripat imediat dorul
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
Berlin?”. Cel ce pusese întrebarea era un uzbec janghinos cu patru ceasuri pe fiecare mână și cu un deșteptator atârnat de gât... ce mâna o cotigă la care era înhămată o mârțoagă. Cred că le furase de la vre-un biet țigan. Aceștia ne-au „eliberat” și ne-au dat înapoi cu un secol... de va mai trece o generație până ne revenim. Ovidiu CREANGĂ Toronto, Canada 14 februarie 2011 De Ziua Sfântului Valentin, Ziua îndrăgostiților Că de... tot am împlint azi
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
un făcut, nici una din uneltele din dotare nu făcea față provocării. Până la urmă, tot domnul Duluman, deși ca intelectual el nu prea ținea scule în gospodărie, a găsit o teslă pe care i-o făcuse cadou, mai de mult, un țigan ca să nu ia papară și cu ea s-a rezolvat prima etapă a lucrării, respectiv însemnarea temeinică a locului destinat marii lucrări. Seara, zdrobiți de povara răspunderilor asumate, cei patru au mai avut puterea de a închina una mică în
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
decis să lupte pentru noua sa familie, sacrificându-și mândria și demnitatea de femeie cultă, să se adapteze noii situații. Dar în Germania, ca de altfel în toate celelalte state occidentale, românii nu sunt priviți decât ca un popor de țigani. În occident totul înseamnă bani, afaceri profitabile și înrobirea celor de altă naționalitate. Chiar dacă mulți dintre noi credem că poporul german este plin de corectitudine, ne cam înșelăm. Comporatmentul său față de străini este la fel ca al latinilor din occident
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
săi și pasiunii sale pentru domnitorul Vlad Țepeș, el este poreclit „Dracula”. De aici dublă metaforă a titlului care oglindește dualitatea românului, compus din povestea de dragoste a celor doi protagoniști - Alex și Adelina, îmbinata cu cea a șatrei de țigani care se destramă sub puterea blestemului lui Țepeș. Alegerea lui Dracula a fost aproape inconștiență, dar am cultivat și dezvoltat ideea ulterior pentru că este ceea ce știu cel mai bine oamenii din afara despre noi, românii - din nefericire... sau poate nu. În
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
în care sunt abuzuri, sau cazurile cetățenilor români din American de Nord care necesită asistență și ajutor...” A intervenit și d-na Lia Lungu (jurnalistă și interpretă a cântecului popular), la o discuție pe marginea problematicii ridicate de populațiile de țigani din România. După aceea, tematica discuției a alunecat pe panta polemicii ridicate în jurul activității ICR din New York, moment în care scriitoarea Mirela Roznoveanu, intervenind pe neaștepate la discuție, a exclamat: „sunt scriitor, profesor universitar și fost jurnalist român, sunt aici
VIZITA MINISTRULUI DE EXTERNE AL ROMANIEI IN STATELE UNITE ALE AMERICII de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350481_a_351810]
-
împovărătoare. - Dă-l în ceara mă-sii că-i vom plăti. De-aia merg tocmai la Constanța. Sper să vând ceva și la un preț mai bun. Poate merge mai bine ca la obor la Mangalia. Ai văzut și tu. Țiganii vor să-ți ia munca mai pe degeaba dar vând tinichele lor cât nu face. Numai să te păcălească fi-le-ar mama lor a dracului de borâturi, spuse tata cu obidă. În mintea mea s-a înfiripat imediat dorul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de muncă au început să zâmbească. Își dădeau coate fiindcă nu se prea știa ca țiganii să aibă prea mare poftă
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de muncă au început să zâmbească. Își dădeau coate fiindcă nu se prea știa ca țiganii să aibă prea mare poftă de lucru. Lucram la deschiderea unui nou abataj de producție și aveam de executat diverse lucrări unde trebuia să te implici cu forța fizică. Murgu era un tip destul de bine legat fizic și când a
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
unde doar angajații vreunei simigerii mai aveau vreo activitate anume, deodată „zăduful nămiedzii tremură, pătruns de un glas de vitejie: trigova cheamă la arme gvardia națională.” Locuitorii aflați până în momentul acela într-o dulce toropeală sunt treziți de trompeta unui țigan, secondat de un altul cu o tobă, conduși la rândul lor de un căpitan. Cu o neliniște și agitație ce trădează spaima căpitanului „un fecior de boier velit”, vizibil impacientat, acesta țipă la țiganul trompetist: „-Suflă cigane că te tai
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
toropeală sunt treziți de trompeta unui țigan, secondat de un altul cu o tobă, conduși la rândul lor de un căpitan. Cu o neliniște și agitație ce trădează spaima căpitanului „un fecior de boier velit”, vizibil impacientat, acesta țipă la țiganul trompetist: „-Suflă cigane că te tai! Să vie mai mulci! Să vie toți isnafii. Trâmbițașul începe să-măleze trâmbița, umflându-și bucile și holbând ochii, iar toboșarul bate din răsputeri. Când toată răspântia e plină de lume, cuconu Iorgu strigă țiganilor
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
țiganul trompetist: „-Suflă cigane că te tai! Să vie mai mulci! Să vie toți isnafii. Trâmbițașul începe să-măleze trâmbița, umflându-și bucile și holbând ochii, iar toboșarul bate din răsputeri. Când toată răspântia e plină de lume, cuconu Iorgu strigă țiganilor: -Destul hoxina! cigane!... Acuzica luaci-mă în brace și m-aridicaci în sus. Țiganii îl ridică fiecare de câte un picior și-l așază pe umerii lor, după cari căpitanul face mulțimii isnafilor următoarea cuvântare bine simțită: -Fracilor, în numele poporului suveran! respect
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
vie toți isnafii. Trâmbițașul începe să-măleze trâmbița, umflându-și bucile și holbând ochii, iar toboșarul bate din răsputeri. Când toată răspântia e plină de lume, cuconu Iorgu strigă țiganilor: -Destul hoxina! cigane!... Acuzica luaci-mă în brace și m-aridicaci în sus. Țiganii îl ridică fiecare de câte un picior și-l așază pe umerii lor, după cari căpitanul face mulțimii isnafilor următoarea cuvântare bine simțită: -Fracilor, în numele poporului suveran! respect la persoane respect la proprietate!... Uite țe e, fracilor... Reacciunea a pus
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
campaniei electorale (Gvardia Națională care se înființase în 1848 era în permanență cu ochii pe reacciune), aceștia ajung la capul podului. „La un semnal tulumbagii se opresc și în culmea emoției lumii ce se grămădesc de-a-ndărătele cu groază cei doi țigani se apucă să destupe, tremurând, unul dintre butoaie spre a se constata în fața poporului suveran infamia reacțiunii și a generalului Solomon. Pe când toate inimile bat cu putere țiganii ferăstruiesc cu blândețe cercurile de la un căpătâi și apoi, cu un piron
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
în culmea emoției lumii ce se grămădesc de-a-ndărătele cu groază cei doi țigani se apucă să destupe, tremurând, unul dintre butoaie spre a se constata în fața poporului suveran infamia reacțiunii și a generalului Solomon. Pe când toate inimile bat cu putere țiganii ferăstruiesc cu blândețe cercurile de la un căpătâi și apoi, cu un piron ridică dulce fundul de sus al butoiului.” Psihoza unui atentat terorist din partea infamei reacțiuni se dovedește a fi falsă. Falsa alarmă se transformă într-o adevărată butadă. Dând
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
ne sfătuiesc să nu ne abatem din drum, să-i lăsăm să-și vadă de viața lor. Curiozitatea ne-atrage, privim copiii sumar îmbrăcați, țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
drum, să-i lăsăm să-și vadă de viața lor. Curiozitatea ne-atrage, privim copiii sumar îmbrăcați, țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă la țigani, de nu-mi dau silință la școală și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]