2,210 matches
-
Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate hieratică, țigăncile ei nu mai vând flori, au încetat să mai fie florărese ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal. Acest fapt se reflectă inclusiv la nivelul vestimentației, ea poartă nu o basma
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal. Acest fapt se reflectă inclusiv la nivelul vestimentației, ea poartă nu o basma, ci un fel de șal, maramă albă care-i înfășoară capul. Țigăncile Ceciliei nu mai poartă cămășile albe care lăsau să se vadă provocator formele sânilor. Nudurile sunt lipsite de orice notă senzuală, iar dacă se aduce în discuție erotismul, acesta este unul sacru, cultual, nicidecum mundan. Spre deosebire de țigăncile lui Vermont, senzual-rezemate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i înfășoară capul. Țigăncile Ceciliei nu mai poartă cămășile albe care lăsau să se vadă provocator formele sânilor. Nudurile sunt lipsite de orice notă senzuală, iar dacă se aduce în discuție erotismul, acesta este unul sacru, cultual, nicidecum mundan. Spre deosebire de țigăncile lui Vermont, senzual-rezemate de zidurile unor case de mahala, țigăncile pictoriței au dobândit o prestanță specială, cea înfățișată în tablou fiind îmbrăcată și așezată, iar mâna care și-o ține sub cap îi conferă un aer meditativ. Decorul tropical, exotic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care lăsau să se vadă provocator formele sânilor. Nudurile sunt lipsite de orice notă senzuală, iar dacă se aduce în discuție erotismul, acesta este unul sacru, cultual, nicidecum mundan. Spre deosebire de țigăncile lui Vermont, senzual-rezemate de zidurile unor case de mahala, țigăncile pictoriței au dobândit o prestanță specială, cea înfățișată în tablou fiind îmbrăcată și așezată, iar mâna care și-o ține sub cap îi conferă un aer meditativ. Decorul tropical, exotic, introduce această țigancă într-o lume saturată metafizic, plină de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzual-rezemate de zidurile unor case de mahala, țigăncile pictoriței au dobândit o prestanță specială, cea înfățișată în tablou fiind îmbrăcată și așezată, iar mâna care și-o ține sub cap îi conferă un aer meditativ. Decorul tropical, exotic, introduce această țigancă într-o lume saturată metafizic, plină de sugestii și corespondențe secrete. Trăsăturile, simetria feței ovale, precum și gestualitatea educată, totul degajă un fel de armonie, de distincție. Maxima depeizare a acestei figuri, "țiganca", se realizează în cadrul a două tablouri, care, prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un aer meditativ. Decorul tropical, exotic, introduce această țigancă într-o lume saturată metafizic, plină de sugestii și corespondențe secrete. Trăsăturile, simetria feței ovale, precum și gestualitatea educată, totul degajă un fel de armonie, de distincție. Maxima depeizare a acestei figuri, "țiganca", se realizează în cadrul a două tablouri, care, prin titlu, sugerează constante universale, Static și Dinamic. Figurile par fixate în delicate asane, inspirând ideea de armonie, de echilibru între elemente. Staza și dinamismul sunt sugerate de poziția mâinilor, urmând convenția aceleiași
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
par fixate în delicate asane, inspirând ideea de armonie, de echilibru între elemente. Staza și dinamismul sunt sugerate de poziția mâinilor, urmând convenția aceleiași coregrafii abstruse, de atitudini meditative. Serafina Brukner urmărește spectrul acestei armonii recognoscibile în toată pictura cu "țigănci" a Ceciliei Cuțescu-Storck. "În trăsăturile chipului, ca și în atitudinile corpului, artista nu se oprește la accidental și efemer. Deslușim aici o severitate, dar și un sentiment de liniște solemnă și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau de o banalitate dobândită prin îndelungă repetare), descifrăm o notă monumentală, ca și o anumită demnitate, o grație majestuoasă"527. Unul dintre tablourile care poartă vizibil amprenta picturii lui Gauguin, dar și a artei bizantine, este și Tripticul cu țigănci (pictură în ulei, 1911) construit în maniera unei frize decorative, și căruia Léon Thévenin îi oferă următoarea interpretare: "Viziuni stranii de ființe umane surprinse în ceea ce este mai esențial în instinctul lor sau în sentimentele lor. Plăcerea de a trăi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
francez subliniază o dimensiune esențialistă a acestei picturi de reflex vizionar, din care este eliminat orice reziduu anecdotic și care reprezintă o concentrare idealistă a condiției umane, care include maternitatea printre cele mai profunde taine ale sale. În Tripticul cu țigănci, pictorița precizează structura simfonică a compoziției, relațiile stabilite pe portativul intrării fiecărui instrument sau grup de instrumente urmărind o armonie a ritmurilor. Această simfonie este transcrisă printr-un procedeu sinestezic la nivel iconologic, gestual; personajele preiau încărcătura emoțională, o transferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o lume în care elementul animal lipsește sau este îndepărtat. Ceea ce transformă activitatea banală a culesului într-un ceremonial cu o semnificație superioară este personajul central, care pare să oficieze în cadrul unui cult solar. Cecilia Cuțescu-Storck găsește la aceste țigănci plăcerea de a trăi într-o deplină libertate, asemeni păsărilor, în mijlocul unei naturi care pare să răspundă euritmiilor gestuale ale femeilor. Ca în pictura decorativă, totul este adus în prim plan, pe o pajiște înflorită țigăncile culeg fructe din arbori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuțescu-Storck găsește la aceste țigănci plăcerea de a trăi într-o deplină libertate, asemeni păsărilor, în mijlocul unei naturi care pare să răspundă euritmiilor gestuale ale femeilor. Ca în pictura decorativă, totul este adus în prim plan, pe o pajiște înflorită țigăncile culeg fructe din arbori exotici; Cecilia Cuțescu-Storck situează personajele acestui triptic la distanțe relativ egale, pentru a evidenția o armonie deplină. Întreaga pictură se centrează în jurul unei femei îmbrăcate într-un veșmânt diafan, de culoare albă, deasupra căreia se închide
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hindus, precum dansurile oficiate de dansatoarele din Insula Bali, ilustrând fragmente din Ramayana. Ceea ce se impune în tabloul pictoriței ține de misterul vieții, al cărui fruct este prețuit parcă în gestul personajului din mijloc, o laudă a creației. X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent Compozițiile lui Nicolae Vermont (1886-1932) având ca temă țigăncile se remarcă prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ceea ce se impune în tabloul pictoriței ține de misterul vieții, al cărui fruct este prețuit parcă în gestul personajului din mijloc, o laudă a creației. X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent Compozițiile lui Nicolae Vermont (1886-1932) având ca temă țigăncile se remarcă prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent Compozițiile lui Nicolae Vermont (1886-1932) având ca temă țigăncile se remarcă prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru figurile de țărănci. Spre exemplu, tabloul cu titlul Țărancă este înregistrat și cu titlul de Țigancă, (nr. 933, 0,305 x 0,150 cm, ulei pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru figurile de țărănci. Spre exemplu, tabloul cu titlul Țărancă este înregistrat și cu titlul de Țigancă, (nr. 933, 0,305 x 0,150 cm, ulei pe carton, 1913). Cu brâul roșu, în contrast cu cămașa albă, șoldul scos în evidență, cu buzele excesiv de roșii, părul negru cu un batic galben, țiganca stă rezemată de un zid văruit, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Țărancă este înregistrat și cu titlul de Țigancă, (nr. 933, 0,305 x 0,150 cm, ulei pe carton, 1913). Cu brâul roșu, în contrast cu cămașa albă, șoldul scos în evidență, cu buzele excesiv de roșii, părul negru cu un batic galben, țiganca stă rezemată de un zid văruit, cu brațele ridicate, într-o atitudine care posedă grația formală a unei amfore. Poza senzuală este evidentă, este ca și cum pictorul s-ar fi transformat într-un fotograf pentru o agenție de modeling, prinzând doar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ar fi transformat într-un fotograf pentru o agenție de modeling, prinzând doar acele cadre care supralicitează fascinul erotic. Vermont lucrează în cadrul unui program inconografic menit să rețină doar anumite atitudini corporale. La fel sunt și tablourile cu același titlu, Țigancă, reproduse în Adevărul literar și artistic 530. Țigăncile lui Vermont, cu părul împletit, cu brățări pe mână, cu un brâu roșu, cu salbe de galbeni la gât, împrumută adesea o frumusețe Jugendstil, marcată printr-o exuberanță senzuală și o vitalitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
agenție de modeling, prinzând doar acele cadre care supralicitează fascinul erotic. Vermont lucrează în cadrul unui program inconografic menit să rețină doar anumite atitudini corporale. La fel sunt și tablourile cu același titlu, Țigancă, reproduse în Adevărul literar și artistic 530. Țigăncile lui Vermont, cu părul împletit, cu brățări pe mână, cu un brâu roșu, cu salbe de galbeni la gât, împrumută adesea o frumusețe Jugendstil, marcată printr-o exuberanță senzuală și o vitalitate care dobândește și o notă de frivolitate, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
libertate, în linia unei dezinvolturi pe care o scontează, fotografiind acel gest memorabil, genuin, acea atitudine emblematică, extrasă pitorescului, senzualității, sau oricărei alte contingențe. Pictorul vizează în primul rând cuprinderea în poza adoptată de model a unei dimensiuni senzuale. În Țigancă florăreasă (ulei pe pânză, P.N. 2283, Bacău 1915, 1,195 x 0,756 cm), fata stă rezemată de zid cu un coș de flori într-o mână, un coș din care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dimensiuni senzuale. În Țigancă florăreasă (ulei pe pânză, P.N. 2283, Bacău 1915, 1,195 x 0,756 cm), fata stă rezemată de zid cu un coș de flori într-o mână, un coș din care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar adesea ca nuduri, fără portul țigănesc în culori țipătoare, vii, izolate de "profesiile" cutumiare și de spațiul familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de Secession în felul în care tratează frumusețea acestor țigănci, aceeași postură dirijată, premeditată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar adesea ca nuduri, fără portul țigănesc în culori țipătoare, vii, izolate de "profesiile" cutumiare și de spațiul familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de Secession în felul în care tratează frumusețea acestor țigănci, aceeași postură dirijată, premeditată o întâlnim în Țigancă, (ulei pe carton, P.N. 3709, 0,275 x 0,185 cm, muzeul Arad). De data aceasta, țiganca ține o mână în șold și are corpul întors în semiprofil. În alt tablou, Țigancă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adesea ca nuduri, fără portul țigănesc în culori țipătoare, vii, izolate de "profesiile" cutumiare și de spațiul familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de Secession în felul în care tratează frumusețea acestor țigănci, aceeași postură dirijată, premeditată o întâlnim în Țigancă, (ulei pe carton, P.N. 3709, 0,275 x 0,185 cm, muzeul Arad). De data aceasta, țiganca ține o mână în șold și are corpul întors în semiprofil. În alt tablou, Țigancă culcată (P.N. 1291, Ulei pe lemn, 0,248
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de Secession în felul în care tratează frumusețea acestor țigănci, aceeași postură dirijată, premeditată o întâlnim în Țigancă, (ulei pe carton, P.N. 3709, 0,275 x 0,185 cm, muzeul Arad). De data aceasta, țiganca ține o mână în șold și are corpul întors în semiprofil. În alt tablou, Țigancă culcată (P.N. 1291, Ulei pe lemn, 0,248 x 0,136 cm, 1909), Vermont alege clasica atitudine a odaliscei, țiganca stă întinsă pe o laviță
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
țigănci, aceeași postură dirijată, premeditată o întâlnim în Țigancă, (ulei pe carton, P.N. 3709, 0,275 x 0,185 cm, muzeul Arad). De data aceasta, țiganca ține o mână în șold și are corpul întors în semiprofil. În alt tablou, Țigancă culcată (P.N. 1291, Ulei pe lemn, 0,248 x 0,136 cm, 1909), Vermont alege clasica atitudine a odaliscei, țiganca stă întinsă pe o laviță, dar nu pentru a se odihni, ea își ține o mână sub cap și una
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzeul Arad). De data aceasta, țiganca ține o mână în șold și are corpul întors în semiprofil. În alt tablou, Țigancă culcată (P.N. 1291, Ulei pe lemn, 0,248 x 0,136 cm, 1909), Vermont alege clasica atitudine a odaliscei, țiganca stă întinsă pe o laviță, dar nu pentru a se odihni, ea își ține o mână sub cap și una pe mijloc și își expune corpul, conștientă de farmecul ei. Brâul roșu îi subliniază linia corpului și adaugă un plus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]