11,260 matches
-
între sacrul mister/ și profana secundă”, și se autodefinește “crâmpei/ din fărâma de-ntrebări/ a lumii”, resimte cum “în jur plutește/ un flux enigmatic”, aspiră “miros de fân/ edenic”, intuiește cum “o incantație/ cheamă/ ceva nedefinit”, cum “din rădăcini/ urcă/ aburi de taină”, i se pare că ascultă, îmbătată de atâtea miracole, cum “dincolo/ de ferestrele caselor/ se mai rostesc/ rugăciuni/ în limba sfântă/ pentru/ Orașul Cosmic”. Se conturează, astfel, un areal divino-uman, un cronotop, ale cărui coordonate impresionează orice lector
EUGEN DORCESCU, CALEA INIŢIATICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373033_a_374362]
-
orice temere sau neliniște! Suntem ca doi poli de sensibilitate ce împreuna reunesc secunda și picătura de rouă în perfecțiunea lor. Mă chemi în dimineți și nostalgice seri cu freamătul vântului gândului tău profund. Norii ne ajută și aduc împreună aburul respirației aspirației noastre spre înalturi. Referință Bibliografică: Primăvăratec / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 867, Anul III, 16 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PRIMĂVĂRATEC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371141_a_372470]
-
mai apropiată. - Nu mergem la un restaurant? - Nu-i cazul pentru o cafea și nici ținuta adecvată pentru o asemenea unitate nu o am. Sper că nu doriți să mergem într-o bodegă plină cu fum și oameni încălziți de aburii alcoolului! - Nici chiar așa, domnișoară, chiar dacă ne-am întâlnit la piață. - Atunci să mergem la cofetărie. - De acord. După dumneavoastră. Ajunși în cofetărie, unde un ventilator zgomotos menținea o atmosferă răcoroasă acceptabilă, au comandat câte un parfait și câte o
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
valurile agitate. Apa te acoperă, îți umple gura, astupă ochii. Suflarea te părăsește.Prea devreme. Faci un ultim efort, o zvâcnire. Te avânți în sus. Ieși din adâncuri, sorbi cu nesaț aerul curat al liniștii ce te cuprinde ca un abur. O altă lume se înfățișează. Culorile sunt curate, purificate în soarele alb cu raze calde dar mângâietoare. Făpturi în straie imaculate te înconjoară și te conduc într-un loc sigur. Acolo unde te-ai nascut. În Leagănul Creației. Camelia Constantin
INIŢIATUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371198_a_372527]
-
atmosferă vibrantă și sinceră, pe ritmul agale șiroit al lacrimilor ce-mi scăldau obrazul și înfloreau într-un adevărat șuvoi argintiu în barba-mi tremurândă, cenușie spre alb - precum albul zăpezilor de pe piscurile munților scanat din pâclele de ceață și aburi țâșnind din gheizerul ierburilor alpine ce presară din loc în loc versanții Meridionalilor dimprejurul satului. Eram îmărmurit de surpriză, prima oară în viață când atâția prieteni și colegi întrun cadru atât de elevat îmi făceau o asemenea onoare, mie, nedeprins cu
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
o femeie din epoca victoriană contemplă șalul de mătase chihlimbarie, aruncat pe spătarul vechiului fotoliu tapisat cu catifea verde. Femeia are ochi de un gri spălăcit, profil nostalgic și umeri de porțelan, ce par transparenți în decolteul rochiei de culoarea aburului. Ceasul de pe măsuța rotundă ticăie în cadență și orhideele din vază respiră calm, în liniștea din jur. Un telefon se aude sunând. Perdelele de organza tremură ușor în bătaia vântului, în timp ce stelele răsar una câte una. Noaptea crește, trimițându-te
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
pentru frontul de sud - est). Unii dintre ei, cei cu care stăturăm de vorbă, fiind bolnavi, fuseseră lăsați în lagăr, alții erau folosiți ca meseriași, sau la bucătărie. Meseriașii lucrau pentru nemți, în sat. Bucătăreasa sta în fața unui cazan cu aburi, în care fierbea mazăre. Am fost sfătuiți să nu ne declarăm exact vârsta, când vom fi întrebați. Cei sub paisprezece ani și cei peste patruzeci și cinci sunt trecuți pe o listă specială, laolaltă cu imprudenții care declară că sunt
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
Toate Articolele Autorului Flori de tămâioare... Mă -mbracă primăvara cu flori de tămâioare pe câmpul înverzit de-atâta soare doar noaptea cerne brumă peste zare ș-omoară florile născute din uitare... Petale veștede s-așterm pe gânduri împrăștiind miros ciudat de aburi, de parcă fierbe undeva-n adâncuri întreaga zare adunată-n plânsuri... Și lacrimi curg pe obrazul de lunimă pe care ploaia-l mîngâie ș-alină, picături dansează precum o balerină cu rochia lungă din crinolină. Pe câmpul albăstrit de tămâioare lacrimile
FLORI DE TĂMÂIOARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347808_a_349137]
-
spiritului. E o degajare subtilă a corpului stăpân pe spirit și a spiritului stăpân pe corp. Spiritul răscolește compartimentele corpului, corpul scapără luminile spiritului. Un munte aspru de pe suflet devine un fulg, o greutate uriașă legată de picioare se face abur ori aripi. Nu avem cântăreață ca Silvia Dumitrescu în puterea de a conecta ritmurile vieții la brațele reveriei, cu atâta fervoare și efervescență! Dar dacă o avem pe Silvia Dumitrescu ar fi timpul de evaluat cât fructifică talentul și verva
SILVIA DUMITRESCU. RITMURI CONECTATE LA REVERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347850_a_349179]
-
au dat și o definiție esoterică Eu mă bucur când mângâi florile Picur de cer, picur de viață în oglindiri de azur Pupila sufletului și minții rătăcită în zarea clipei de foc... MESRA Zona s-a activat Sub cuțitul îndoielilor aburul cafelei te cheamă în sanctuar Izvorul urcă, cerul coboară îmbrățișând piatra. Ascultă cum crește Miracol al umbrei din apă Șoaptă de cristal prins în plasa tympului Val tălăzuit pe creastă de vânt Labirint de șoapte uitat în adâncuri Kogaion vis
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
cântăreților de azi ai Dobrogei magnifice comori spirituale în care bate inima muzicii folclorice izvorâte din dragostele zilelor bune și rele ale ei. Comorile acestea de cântece populare mângâie părul blond al grâului din câmpiile cu dropii. În ele burează aburii Dunării, vuiește marea, plesnesc peștii și lotcile, iar pescărușii și egretele rostogolesc pale și umbre, lebedele și nuferii înfloresc fluviul, pe când oglinda de sus scânteiază peste țara frumoasă, cu Dunăre, Mare, Șes și Carpați...! Folclorul Dobrogei are depuse în el
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
tot goleau și se tot umpleau, iar doamna Tohăneanu, disperată, l-a chemat pe Ionel Funeriu să-l ajute pe Magistru să se îmbrace pentru lansarea de la 5 după-masa. Magistrul se simțea atât de bine în compania vechilor prieteni, în aburii băuturilor, încât era recalcitrant la culme. Tot împotrivindu-se, a pus o cămașă albă pe Domnia Sa, dar nici n-a vrut să audă de cravată. Nemairezistând nervos, cu cravata în mână, Ionel Funeriu (tatăl fostului ministru) i-a spus pe
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
Pe piatra ei funerară este menționat faptul că a fost primul director al școlii. Astazi, în clădire funcționează Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. „Liniștea” parcului a fost deranjată puțin, între anii 1893-1902, când în oraș au circulat tramvaiele cu aburi, care au asigurat un transport mixt, atât de pasageri cât și de mărfuri. Rețeaua lor de căi ferate se întindea din Piața Gării până în Piața Centrală, iar apoi spre cartierul Mănăștur, pe Ulița Ungurilor, până spre Fabrica de bere. Un
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
un subiect care îl secondează pe cel al lui Eli Lotar, spusă de Alexandru Solomon într-un demers arheologic vizual deplin. OMUL CU O MIE DE OCHI România, 2001, Documentar, 52 min R. Alexandru Solomon S. Alexandru Solomon Cu: Ioana Abur, Tomi Cristin I. Alexandru Solomon Montaj: Nita Chivulescu Muzica: Cristian Târnovețchi Producători: Ager Film, Fundația Arte Vizuale ȚARA FĂRĂ PÂINE / LAS HURDES Spania, 1933, Documentar, R. Luis Buñuel S. Luis Buñuel, Maurice Legendre, Rafael Sánchez Ventura, Pierre Unik I. Eli
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A III-A: ELI LOTAR ŞI IOSIF BERMAN de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347333_a_348662]
-
îi admirau grația și privirea semeață. Aela și Liliana o urmară la câțiva pași distanță, șușotind, râzând și dându-și coate. Deodată, doi călăreți apărură din senin pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și prietenele ei se feriră în ultimul moment. Aela căzu în șanțul săpat de-a lungul potecii. Prințesa imediat se aplecă și o ajută să se
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
frământate se produce explozia de bucurie la atingerea unui cuvânt, a unui sens, a unei expresii. este multă înțelegere și nesiguranță, viață netrăită,arme albite superficial și o imensă luptă a nimicului pe deasupra acoperișului fals al lumii. cerul își colorează aburii. ura își aprinde felinarele înainte de sfârșitul anului. gândurile pocnesc în artificii mentale. sufletul cere pace iar spiritul devine o ciupercă imensă deasupra unui teatru în care se joacă nefiresc aria iubirii. între doi stâlpi de foc, fluturele își îndreaptă aripile
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
la o parte. Giulgiurile erau însă nedesfăcute după cum mi-am dat eu seama. Ceea ce e cumva de neînțeles. -Hm! cum puteau fi nedesfăcute? spuse Comus Lucretius zâmbind. Doar n-a trecut prin ele! Ori poate s-a topit ca un abur... -Amice Comus, spuse procuratorul apăsat, crede-mă, cunosc destul de bine ritualurile de înmormântare ale iudeilor și cred că și tu asemenea. Asta am văzut! Mahrama era pusă de o parte față de giulgiu. Nici n-am mai desfăcut-o! Iar giulgiurile
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
bucur că pot fi sărutată Sub fiecare pas, alergare spre mâine De buzele pământului, buze de rouă... Nouă sunt! Adevărata femeie care A învățat să plângă, îmbrățișată de pleoape vii Mii și brațe sute, de bărbați nemișcați În fața goliciunii mele, abur de păcat. Păcat că nu am mușcat mai devreme...! Chiar sunt o femeie frumoasă ce cresc Și iubesc generații la rând Pe rând, fără să-mi pese că dimineața - Speranța amenință cu zorii ei amorțiți Redeschiderea porților Paradisului. Mi-e
de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348887_a_350216]
-
uimite ale Anei, o împrăștia într-o anumită zi de sărbătoare pe podelele de scândură ale casei, de începea să miroasă toată ca o grădină... tot avea impresia că se află pierdută în interiorul unei cochilii, în care timpul, ca un abur, se răsucea lent, după legi neînțelese. Și când bunica părea să adoarmă făcându-și somnul de după-amiază, se apropia de fereastra dinspre Dunăre, aproape că devenea una cu ea, privind lung spre casa de pe celălalt mal, unde stătea mătușa, sora
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
terminară brațul de fân și se așezară rumegând. Carol adormi și un vis venind din trecut îl cuprinse. “Bunul Gheorghe îl ținea de mână și cu pași măsurați se îndreptau spre locul lor din Rățălești. Era o primăvară timpurie și aburi ieșau din pământ. -Nepoate, mergem să luăm temperature brazdei, să vedem dacă putem să semănăm. -Bine bunule! Dar unde este temometu? -O să vezi tu unde este! Dar ... se zice termometru.Cu doi de r. -T-e-m-o-me-t-ru! -Ai mâncat un r
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
mereu, cu inocența mea,/ Dezleg prin roșu, de deochi, mereu o stea,/ Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur,/ Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur...” (Elisabeta Iosif). „Primăvară - ger și ghiocei/ zâmbet pe frunză verde/ abur în aer. Muguri - geamăt de muguri/ rouă cu ochi luminoși/ berze pe ape” (Viorel Gongu) . Așadar, un dar și o sărbătoare a însemnat și recitalul poeților bucureșteni prezenți la această reuniune literară (Ana Maria Bălaș, Ștefan Lucian Mureșanu, Elis Râpeanu
DIMINEAŢA POEŢILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346849_a_348178]
-
calea lor fugind Și una li-e mânia, și-n ochi același foc Și-un iad apocaliptic e-n răzbunarea lor, Ca sângele pe spadă de veacuri șiroind Se spăimântau și morții de-atâta nenoroc. În ropot de picioare, ca aburii din iad Își încleștară dinții și săbiile-n teacă, Potop e-ntreg cuprinsul, și-n iarbă morții cad Și sfinții din icoane privirea și-o apleacă. Chiar foc de-ar fi să piară să nu mai ardă glia, Alt foc
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
acili-șa!- Cariii eșt’ uăiii, c-acu-ț’ dau o ghiogî-n cap, uăiii! Răspunse cât se poate de tradițional Costel simțind totuși o răcoare pe șira spinării, mai ales că nu avea nici o ghioagă la el.Din pământ se ridică un fel de abur luminos iar Costel se pomeni alături de un fel de pitic de grădină, așa cum îi știm noi, deoarece el nu văzuse în viața lui așa ceva. Totuși, rațiunea sa carteziană ajunse subit la o concluzie:- Olicîîî, aista nu-i di la noi
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
mai un pumn bine plasat consoartei ce-l aștepta cu mâncarea caldă, ba chiar și celui mai mare dintre copii, Marian, care începea să realizeze anormalitatea propriei familii. Probabil asta îl înfuria cel mai tare pe jupânul Gică care, în aburii alcoolului, vedea în propriul său fiu o posibilă amenințare viitoare la adresa lui ori poate că îl considera deja suficient de mare cât să înțeleagă că în alte familii domnea pacea și liniștea, spre deosebire de haosul ce se instaura atunci când tatăl lui venea
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
în toate cele trei ipostase: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Logosul divin își pune în sine diferența: lumea și omul. Prin numire și facere. Fiindu-i asemenea, omul poartă în sine și diferența. Este făcut și din lut și din aburul ce s-a suflat peste el. Metafora Olarului și a vasului de strâns lacrimi trec din Biblie prin multe poeme ale lui Dumitru Ichim. De cele mai multe ori, implicit. Ceea ce este plasticizarea pentru lucruri este și pentru trupul omenesc, dar, prin
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]