65,481 matches
-
completarea cu elementul indefinit absent ("un an și ceva") sau e indicată grafic, prin subliniere, prin scriere cu caractere cursive etc. în același text, nu e totdeauna clar indicată reproducerea replicilor, a discursului direct, nici măcar cînd locutorii alternează: "A venit acasă și a zis, dragă, plecăm pe vas. Cum plecăm pe vas? Uite așa, m-am săturat". Folosirea virgulei pentru a izola replica reprodusă de verbul de declarație - "a zis, dragă, plecăm" e, în scrierea românească standard, o greșeală evidentă; extinderea
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
foarte numeroasele exempl Mesaje de tot felul Meciurile electorale au început. PDSR și-a propus, aflăm din ziare, să-i facă pe eventualii votanți ai Convenției să li se facă rușine de intențiile lor de vot, astfel încît să rămînă acasă. Tot PDSR vrea să ducă muncă de lămurire de la om la om, pentru a se asigura de voturi. * La auzul acestei vești, PNȚCD, prin purtătorul său de cuvînt, Remus Opriș, a declarat că partidul d-lui Iliescu folosește tehnici sovietice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
alte cuvinte, România a fost și este condusă de o clasă politică deosebit de suferindă, fără să demisioneze nimeni din cauza sănătății șubrede. În urmă cu doi ani, suflând în trompeta demagogiei electorale, guvernanții timpului promiteau un program dezarmant. Sub titlul Hai acasă, îndemnau diaspora românească să se întoarcă de unde a plecat. Ofertele erau tentante, prin zăngănirea unor sume mari ca primă de reinstalare în spațiul carpatin. De unde se scoteau acei bani mulți nu a precizat nimeni. La sate, sărăcia este la ea
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
epocii a rîs cu haz. Se înțelege că, așa stînd lucrurile, Camil Petrescu nu trăia deloc retras de confrați. E drept însă că își alegea bine companionii (Ion Barbu, Sebastian, Rebreanu, Camil Baltazar, Oscar Lemnaru, Lovinescu - pe care îl vizita acasă) și, pe la începuturi, a frecventat chiar ședințele cenaclului "Sburătorul". Dar, încă o dată, cine poate garanta autenticitatea răspunsurilor prozatorului, notate cu grijă și amănunțit de Carianopol? Uneori, ciocănite bine, nici nu au nimic din sunetul distinct inconfundabil al lui Camil Petrescu
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
o scriitoare care și-a abreviat numele ca să-și deghizeze identitatea feminină spre a putea cuceri un public de băieți; autoarea unei serii de romane pentru copii, al căror personaj principal este Harry Potter. Numele ei - pe buzele tuturor, ea - acasă în pat bolnavă de gripă. De asemenea, toată lumea era conștientă că în concurs se află și Seamus Heaney, un cîștigător prin vocație, cu traducerea sa din Beowulf. Așadar suficient pentru a avea un învingător dinainte anunțat, cum s-ar spune
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
eforturile acestui ziar de a semnala incompatibilitatea între funcția d-lui Remeș și afacerea încriminată. Altfel, dl Remeș a rămas același adept al relaxării fiscale. * La începutul săptămînii trecute, după ce sindicatele au trimis vorbă elevilor din învățămîntul preuniversitar să stea acasă în timpul grevei profesorilor, Ministerul Învățămîntului a reamintit și sindicaliștilor și elevilor că în asemenea împrejurări prezența sau absența motivată de la ore e treaba ministerului, nu a greviștilor, chiar dacă aceștia sînt cei care pun absențe în catalog. Din păcate însă, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
situația de anul trecut cînd o parte din materie a rămas virgină pentru destui elevi din clasele terminale. Pentru a nu mai aminti de materia trecută în fugă după alte greve. Cu alte cuvinte, grevele din învățămînt, cu trimiterea elevilor acasă, au un iz de vacanță pe care și-o iau profesorii, ca supliment al protestelor lor. Cu elevii în clasă, greva profesorului are distincție și dimensiunea sacrificiului. Profesorul care își trimite elevii acasă, pentru a face mai comod grevă, uită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
cuvinte, grevele din învățămînt, cu trimiterea elevilor acasă, au un iz de vacanță pe care și-o iau profesorii, ca supliment al protestelor lor. Cu elevii în clasă, greva profesorului are distincție și dimensiunea sacrificiului. Profesorul care își trimite elevii acasă, pentru a face mai comod grevă, uită de rostul lui și își transformă elevii din martori în complici, ceea ce e mai greu de acceptat. Vorba unui profesor dintre cei care au făcut grevă, dar și-au chemat elevii la ore
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
succesive nume diferite ale aceluiași personaj fără să semnaleze în nici un fel identitatea ascunsă (Pato și Zeno, Al și Meca); pe sora lui Al o cheamă Mina, ea îi ține loc de mamă (sau de mașteră), dar Al pleacă de acasă din cauza minei căreia nu-i face față și care i-a ucis tatăl; vocabularul pe care îl folosește autorul în cele mai inefabile descrieri de stări imponderabile, abia perceptibile, este deseori unul împrumutat din domeniul profesional al personajelor, fizica plasmei
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
european născut la Viena s-a văzut nevoit, obligat chiar, în timpul, celei de-a doua conflagrații mondiale, să treacă oceanul - părăsind vechiul continent - și să se stabilească, pesemne provizoriu, cît mai departe de trufia sîngeroasă a zvasticei, în Brazilia. Altcîndva, acasă, scrisese cu îndreptățită certitudine: "Trecerea de la secolul al cincisprezecelea la cel de-al șaisprezecelea reprezintă un moment crucial pentru destinul Europei, moment care, prin îngrămădirea dramatică de evenimente, poate fi asemuita numai cu epoca noastră." Pe-atunci, firesc, scriitorul austriac
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
unde făcusem și câteva cunoștințe plăcute, m-am pronunțat pentru ideia de a rămâne aici, spre a frecuenta scoalele publice. Deci maică-mea, după ce s-a bocit cu mine de gât o zi întreagă, a plecat spre a se întoarce acasă, unde numeroasă să familie o aștepta cu dor. Ea, plecând, mi-a lăsat că zestre un băiat de Țigan, din vechii mei adjutanți, format prin practică foarte bun servitor.(...) În Școala de la Sf. Sava ...Nu târziu după plecarea mamei, fiind
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
imaginație și minuțiozitate (În tinerețe a fost ceasornicar!). Vorbește cu drag de Bulgaria și de munții Balcani (pe câinele lui - un superb german shepard l-a „botezat” Balkan), Îl doare că treburile nu merg prea bine pe acolo,adică pe acasă, că oamenii sunt cum sunt, dar ca și mine, visează ca la bătrânețe să se retragă totuși În frumoasele lui locuri natale. În urmă cu doi ani, la festivalul Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș l-am cunoscut pe academicianul Ivan
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
pe cel al mortului sau al soldaților. Am zis: "Nene, dă-mi te rog, și mie două mii de lei!". Am primit 10 mii. Apoi am zis, tot cu "te rog", o sută de mii. Și i-am primit. Am fugit acasă și am înhățat o valiză de carton. Am cerșit cu metoda, urcînd sau scăzînd suma, psihologic, după om. În minte, îmi adunăm veniturile. Pe inserat aveam șapte sute de mii. Pe lîngă mine, alți copii se încăieraseră. Pe sute, sute de
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
alterității este, fără îndoială, călătoria spre teritorii necunoscute. Pentru călătorul român în țările străine, contactul cu o lume nouă, alta decât a sa, presupune o permanentă raportare la modele cunoscute. Printre cei care "i-au văzut pe străini la ei acasă" se numără Spătarul Neculai Milescu, celebru prin călătoria să în Extremul Orient, adevărat "homo europaeus", model (și modelator, daca ne gândim la influență avută asupra lui Petru cel Mare) pentru Răsăritul Europei, stolnicul Constantin Cantacuzino, călătorul care apucă drumul Stambulului
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
semnul egalității între granița de stat și aceea etnică. Pornind de la criteriul etnic, cîte state europene se află în granițele lor reale, din acest punct de vedere? Dar pe de altă parte înseamnă asta că minoritarii nu sînt la ei acasă acolo unde se află? Pot fi ei izgoniți, din motive de statalitate, de acasă de la ei, pentru ca, pur și simplu, majoritatea are instrumentele trebuincioase pentru o asemenea soluție? Iar, pe de altă parte, această soluție aleasă de majoritate, nu se
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
state europene se află în granițele lor reale, din acest punct de vedere? Dar pe de altă parte înseamnă asta că minoritarii nu sînt la ei acasă acolo unde se află? Pot fi ei izgoniți, din motive de statalitate, de acasă de la ei, pentru ca, pur și simplu, majoritatea are instrumentele trebuincioase pentru o asemenea soluție? Iar, pe de altă parte, această soluție aleasă de majoritate, nu se transformă într-o problemă internațională atunci cînd are ca efect o migrare de sute
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
efect o migrare de sute de mii de oameni peste granițele statului în cauză? Ar mai fi o chestiune, care ține, pur și simplu de garanțiile pe care un stat dat le dă cetățenilor săi de a fi la ei acasă. Faptul de a fi minoritar transforma calitatea de cetățean cu drepturi depline într-o situație dependența de statul-majoritate? Adică minoritarul care are o istorie în această calitate, uneori o istorie de sute de ani, trebuie tratat că un necetătean de
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
decorul galic) la Jules Renard: "Homosexual nu-s, adolescent nici atît. Snob? Da de unde! Prea-s comod. Nu mai departe decît aseară m-a poftit să bem ceva, pe francii centrului cultural, un premiant Goncourt. I-am spus mă așteaptă acasă. Sau poate, te trezesti!, cauza era frustrarea. Pierzîndu-mi iubitele, nu sînt în stare barem atît, să scriu un roman. Cu premiile, nu-i vorba, nu stau rău. Nu-s ele Goncourt, dar Goncourt e pentru mediocri. De exemplu pentru Proust
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
că și poveștile despre genii îndrăgostite) pe muchia fină dintre ridicol și sublim. Fără teama de ridicol și fără să se sinchisească de sublim, rulează în oraș un film "franțuzesc" care a avut un imens succes de public la el acasă: La vérité și je ments (Să mor eu dacă mint!). Am văzut, în ziar, că filmul e în program la un cinematograf zis "Europa". Habar n-avînd ce e cu acest "Europa", am telefonat să-i aflu adresa. Ei bine, ăStiti
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
Tehnică Loviturii de Stat, interzis în Italia fascista și apoi în Germania nazistă (relativ recent tradus și în limba română). Un an mai tîrziu lansează Unchiașul Lenin. În sfîrșit, celebritatea îi bate la ușă. Mussolini, însă, îi poruncește să revină acasă, iar el, prea sigur de sine, îndeplinește voia Ducelui. Este imediat arestat, alegîndu-se cu cîteva luni de închisoare și cinci ani de surghiun pe insula Lipari, din vecinătatea Siciliei. Eliberat, rămîne sub strictă supraveghere a autorităților, iar atunci cînd Hitler
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
bucățică de server"; "cetitorul internetist", "Internelu", "postașul matale electronic" (Bombă). Un ultim exemplu: indicația (însoțită de un semn convențional) Home apare de obicei ca atare și în paginile "serioase" redactate în română; plăcerea jocului lingvistic o traduce însă uneori cu "Acasă", după cum "Home page" poate apărea în transcriere dezinvolta ("Înapoi la versiunea 2.0. a houmpeigiului lui Criști") sau poate fi ingenios substituit ("Înapoi la pagina muma" - Dan Iancu).
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
cam inventat de la Scoala Centrală de fete, unde viitoarea doamna Micle era elevă. Maiorescu n-a uitat incidentul, păstrîndu-i toată viața un dispreț constant. Se credea poeta (a și publicat un volum de versuri), se complăcea a ține, la ea acasă, un salon de lectură și punea mare preț pe prezenta, aici, a unor poeți cu faima. Or Eminescu, după ce publicase în Convorbiri poezii, era o astfel de stea rîvnita. O fi vizitat Eminescu încă din 1871-1872 salonul Veronicăi? N-avem
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
o clipă și numai o clipă"), făcînd, din nou, referire geloasa la Mite ("năsoasa de Mme Kremnitz"). La 1 septembrie 1881 îi cerea înapoi corespondență. Dar în 9 septembrie 1881 se află în București și-l invită seară la ea acasă. Amorul s-a reînchegat, după textul exaltatei scrisori din 23 decembrie 1881, în care îi amintea de domnul lipsit de cavalerism (era vorba de Caragiale), care refuză să-i înapoieze scrisorile. Ciudată, într-adevăr, aceasta Veronica, trecînd usuratec de la un
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
lor și că se luptau, în timp ce dormeam. Ani de zile mi-au ascuns chestia asta! Ofta și nu puteam s-o sufăr. Mă trădase, pe ascuns. Gata, mi-am zis, ai terminat-o cu ei! O sa ma rugați! Plec de-acasă și fug în armată roșie. Am închis ochiul și m-am culcat. A doua zi, cînd am intrat dincolo, călcînd peste manșetele pijamalei, care-mi alunecă pe curit, am fost surprins să-i văd că s-au împăcat. Erau blînzi
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
și treaba din noaptea trecută. Am lăsat-o așa. Defilările somptuoase, care au urmat, îmi luau tot timpul. Din curtea grădiniței se vedea, cînd le dădeau pauză la scoala. Iseam pe poarta zbîrnîind, cu ghiozdănașul de tablă, în care duceam acasă hîrtia ce-mi învelise mărul și pîinea cu marmelada. Îl țineam strîns la piept, pentru că aveam de trecut printre idioții care se distrau în felul acela tembel, lovindu-te cu geantă prin spate ca să-l scapi din mină și să
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]