9,323 matches
-
am pregătit un concert, jocuri distractive, diferite concursuri etc». În discursul său publicistul și poetul Iacob Cazacu i-a felicitat pe cei prezenți cu sărbătoarea «Limba Noastră cea Română» citind câteva din poeziile sale dedicate satului natal și limbii române, accentuînd, că unirea României Mari cu România Mică (Republica Moldova) este salvarea noastră de toate greutățile și toate relele. Numai prin unire vom dăinui ca neam! La fel cuvânt de felicitare a avut Viorica Apalaghi, profesoară la Liceul «Adrian Păunescu». S-au
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
de ... ar fi predat despre ... Am rămas tablou interpelând; Dar ce-ți veni? - Păi în articolul tău de ieri „Învăț sau dezvăț” susții că profesori ar trebui să se rotească, același om predând diferite discipline an de an. - Da, am accentuat ceea ce nemții au făcut cam cu-n secol în urmă. Nu am exprimat părerea mea. - Dar totuși cum poate profesorul de arhitectură să predea matematică? - L-ai vedea tu pe Gâgă (profesorul nostru de matematică G.G.Comstantinescu) construind cu mâna
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
magistre? Omul e un animal social după cum ne spune Aristotel, adăugă Iocentus prefăcându-se a nu înțelege contextul. -Totuși, nu suntem o societate de animale! replică unul din magistrați. -Ba da! Societatea e alcătuită din oameni și animale! replică Simbinacus accentuând pe ultimul cuvânt! Unii se abrutizează complet! Omul este lup pentru om! -Așa cred și eu. Cu mâna cu care îi mângâiem pe unii îi lovim pe alții, spuse Luculus Brasus înțelegând în felul său cele spuse de Simbinacus. -Nici
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
măsuri, talentul său nu l-a urcat la o glorie care să-l scoată din propoziția bunului simț și să-l postuleze în secvențele autoprezentării recitative. Actorul Vasile Muraru a fost și este un actor cu noblețea manierelor, care nu accentuează până la afișarea vedetismului, generoasă sursă de prăbușire inopinată, uneori pe drum, alteori de sus! Protagonist al filmului de scurt metraj, „Ușa”, („The door”) actorul Vasile Muraru face parte, neîndoielnic din scânteile care au explodat în flacără la Porto Rico unde
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
și țopârlani, se lăudau fățiș că au „prostimea” sub control. Aroganța, miștoul de tip dâmbovițean și infatuarea a ieșit din albie. Cod roșu! Alegerile le-ați pierdut aici, în țară. Diaspora nu a făcut decât să aprindă fitilul și să accentueze diferența între candidați. E o vorbă veche: Dumnezeu te lasă să te tot urci în copac, dar te coboară într-o secundă! Mai ales, când îi iei numele în deșert! Da, Dumnezeu e de vină, cum bine a spus Dragnea
TABLETA PLUS (92): VINE IGNATUL CORUPŢILOR! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371922_a_373251]
-
îl eliberase din conducerea centuriei sale și îl adusese la acea sarcină cu toate că vederea nu îl mai ajuta prea mult pe centurion. În fapt, el nu îndeplinea decât niște simple formalități. Însă vălul de ceață care îi cuprinsese vederea se accentuase de la zi la zi și îi cauzase multe neplăceri lui Gaius și numai faptul că acesta fusese un centurion foarte destoinic și iubit de legionari îl făcu pe Ponțiu Pilat să-l mai țină în slujbă puținul timp cât îi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
și țopârlani, se lăudau fățiș că au „prostimea” sub control. Aroganța, miștoul de tip dâmbovițean și infatuarea a ieșit din albie. Cod roșu! Alegerile le-ați pierdut aici, în țară. Diaspora nu a făcut decât să aprindă fitilul și să accentueze diferența între candidați. E o vorbă veche: Dumnezeu te lasă să te tot urci în copac, dar te coboară într-o secundă ! Mai ales, când îi iei numele în deșert! Da, Dumnezeu e de vină, cum bine a spus Dragnea
TABLETA DE WEEKEND (90): VINE IGNATUL CORUPŢILOR ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372032_a_373361]
-
de ei, cu participarea lor deplină, la un cost pe care comunitatea și țara poate să și-l permită”.(Alma-Ata, 1978 Conferință Organizației Mondiale a Sănătății privind reforma sistemelor de sănătate de la Ljubljana, Slovenia, 17-20 iunie 1996 la fel a accentuat rolul fundamental a îngrijirilor de sanatate primare în atingerea principalelor obiective a reformelor sistemelor de sănătate - ameliorarea sănătății întregii societăți. Astfel, alinierea la Declarația de la Alma-Ata, rezultatele Conferinței Organizației Mondiale a Sănătății privind reforma sistemelor de sănătate de la Ljubljana, Slovenia
MAI AM O PLAGĂ- MEDICINA MEA… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372299_a_373628]
-
totul îi aparține, lucrarea de sinergie realizând-o mental de-abia mai târziu, când, aflându-se pe trepte superioare ale vieții spirituale, are revelația actului inițiator, care, nu prin sine, ci prin har s-a făcut. În acest mod se accentuează necesitatea conlucrării sale prin propria contribuție și este întărit în ceea ce săvârșește, având senzația posesiunii unor puteri care-l pot duce spre desăvârșire. Atingerea acestei conștiințe poate fi însă periculoasă, căci aduce cu sine părelnica siguranță că totul aparține omului
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
la instaurarea unor repere dezirabile, valoroase pentru publicul jun. Uneori, manipulările didactice ludice pot fi iertate, așa înțelesele dusuri cu zăhărelul , care conduc la modelarea circuitelor neurale ale copiilor, ce corespund contextului prefrontal, va regla memoria de lucru , le va accentua atenția , le va îmbunătăți coeficientul de inteligență , acele atitudini psihologice comportamentale , valorile ideologice, înclinarea spre cultural și social. Interdisciplinaritatea este o cheie motivațională ce antrenează o serie de mecanisme neurale , orchestrând: interacțiunile , gândurile, sentimentele, relațiile indivizilor, crescând empatía, cognițiile felurite
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
de care se împărtășesc credincioșii, are în Ortodoxie ca efect și faptul că credincioșii trăiesc jertfirea sau predarea lor cu Iisus Hristos lui Dumnezeu, nu atât ca act purtător de tristețe pentru păcat, ci ca un act de bucurie, cum accentuează Sfântul Chiril din Alexandria... Este bucuria elanului de a sparge zidurile individualismului și de a ieși în larg, în Dumnezeu, în ambianța comunitară”[7]. Căci persoana umană, pe care o cultivă Duhul, nu se întregește ca atare decât în comuniunea
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
ci cu o arzătoare dorință de a comunica ceva lui Dumnezeu și de a-I cere o împlinire pentru sine. În acea mână întinsă către Dumnezeu stă dăruirea acelui suflet către Stăpânul lui. Iar pe lângă acest moment, învățătura Bisericii mai accentuează și acceptarea suferunțelor din partea omului, deschiderea lui către suferința altuia, regretul pentru păcatele sale și depășirea lor prin rugăciune și pregătirea pentru primirea Tainelor”[10]. În aceasta constă și jertfirea omului în lăuntrul Bisericii. „Jertfirea constă în fond, în depășirea
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
lucrării de față. STRADA se continuă cu frescele sociale, adesea eșantioane hibride ale unei lumi care se scufundă pentru ca mai apoi, să regenereze. Și este Revoluție! După furtună ar trebui să iasă soarele, numai că angoasele colective par a se accentua, și Amelia are meritul de a face un slalom de excepție printre atâtea și atâtea evenimete din istoria apropiată, atinge stări și conflicte care ne-au marcat mai mult decât ni se pare azi. Amelia Caracas, o scriitoare cu vocație
AMELIEI CARACAS PE STRADA CU NUME DE PLANETĂ (URANUS) de MELANIA CUC în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372539_a_373868]
-
și imaginația procedeelor e covârșitoare în cazul autoarei, deși doamna Doina Mărghitaș cunoaște bine tehnica organizării textului, ci un foarte puternic simț al realității. Impresia de autenticitate e destul de mare în reportajele sale, încât imaginația coagulată în metafore și comparații accentuează cu acuitate tabloul natural și fluid al meleagurilor moțești. Reportajele sunt presărate cu imagini ce completează vibrația sentimentelor trasmise, fapt ce ne face să conchidem că reportajele Doinei Mărghitaș sunt dilatări epice, în glisările reportericești, dânsa punând un indiscutabil talent
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
păstrează ``frunzișul sonor``, ``livada mlădie``, marcând locurile... ``pâlpâind grămezi de frunze se ivesc``. Lia Ruse are simțul esteticului dezvoltat în metafore ce sugerează coloristica autumnală -cuvântul ``pâlpâind``- are efect vizual ce reliefează simfonia de culori;... epitetul plastic ``scămoasă e lumina`` accentuează atmosfera liniștită ( Septembrie coboară). În general, predomină personificarea însoțită de melancolie : ``Și soarelui îi cresc genele prea lungi/ Cum scurtează ziua treptat, alt cuțit/ Frunzele se clatină, Tu știi,... ca atunci... Tu știi). Orice amănunt al decorului evocă o clipă
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
aureola miraculoasă și razele feminității ce strălucesc în toate reprezentantele feminității (mai mult sau mai puțin), reiese a fi aplicat cel mai bine prin roluri. Valorile ei se găsesc în ea (pentru a îndeplini aceste roluri), iar pentru a le accentua și revalorifica trebuie oprită ea doar un moment din șiragul de gânduri/trebuințe/probleme pentru a i se sugera să inspire un pic aer în mod profund și de a se gândi că nu trebuie să fugă după niciun lucru
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
ivit pe neșteptate o luptă în timpul nopții...) Interpretarea acestor cuvinte de către savanții români și străini a dus la concluzia că într-o zonă întinsă din sud-estul european trăia o numeroasă populație care folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA’’ , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
ivit pe neșteptate o luptă în timpul nopții...) Interpretarea acestor cuvinte de către savanții români și străini a dus la concluzia că într-o zonă întinsă din sud-estul european trăia o numeroasă populație care folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
ivit pe neșteptate o luptă în timpul nopții...) Interpretarea acestor cuvinte de către savanții români și străini a dus la concluzia că într-o zonă întinsă din sud-estul european trăia o numeroasă populație care folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Negoiescu l-a cunoscut pe maestru în perioda în care eram și eu student, și-n pauzele pe care mi le permiteam când învățam înainte de examene la Biblioteca de Științe Sociale de lângă Univesitate, îl urmăream pictând. Mai mult, pentru a accentua zicerile mele în legătură cu stilul pictural și influențele, nu știu cum altfel poți spune privind "Talazul", "Spre mare" sau "Tornada" și "Cascada". ",,Pentru grupul de studenți care se află pe o frescă laterală, eu am fost cea care i-am adus modelele"spunea
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344772_a_346101]
-
sufletul pustiit de pierderea cuiva drag. Cine știe, asemeni actorilor care-și lasă în culise trăirile proprii când ajung pe scenă, și balerina trebuia să sugereze ochilor privitorilor doar două nuanțe: grația dansului și realul denumirii tabloului. Lucrarea "La peisaj" accentuează caracteristicile tablourilor și ale felului de a fi al pictoriței, însumându-i preocupările, dar expunându-ni-le fără voie: o prezență feminină pe malul mării pictează, având alături câteva posibile pagini de versuri. Cerul înnorat poate simboliza și grijile sau
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344772_a_346101]
-
subtil diplomat grec, în timpul misiunii de câțiva ani a căruia, băncile grecești au înființat cel puțin treizeci de filiale la noi, germinând tocmai acele instituții bancare care, după ce ne-au stors prin transferarea de fonduri, în ultimii ani ne-au accentuat criza molipsindu-ne-o cu falimentul lor. Iar, când pe scaunul ocupat de acesta (vedeți, nu zic „sofa” ca la Înalta Poartă) a venit din nou un cetățean al Marii Britanii, vântul de la pupa s-a întors spre celebra afacere cu
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
Duhului Sfânt Unul și Același, Care inspiră, așează și desăvârșește toate cele ale Bisericii...” În acest fel stând lucrurile, după ce am trecut în revistă toate cele ale vieții, ale personalității, activitatea și marea dăruire a Sfântului Ioan Hrisostom, concluzionăm și accentuăm că lucrarea istorico-teologică a Părintelui Ioan Alexandru Mizgan, este una foarte actuală și diacronică, nu numai pentru că se editează la aniversarea a aproape o mie șase sute zece ani de la adormirea Sfântului Părinte Arhiepiscop, ci și pentru faptul că redă literalmente
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
se interferează spațiu cu spațiu, încrucișându-se în timp se prelungește până în adâncuri de timp, până a Horațiu în noi cu voia undelor se-nțelepțește.pg.37 În concluzie, versurile domnului Al. Florin Țene devin încet, încet un pretext pentru a accentua sentimentul de dragoste de la granița dintre atunci și acum: „Croncăne veacurile în burgul uitat pe marginea mării odihnită sub chilă, gândul se face crin pe pupe de femei în corabia legănată de veacuri și umilă în fața orizontului albastru de cuvinte
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
Articolele Autorului - Ce zi frumoasă! Talestri deschise ușa salonului căptușit cu lemn de brad și se așeză, ca o răsfățată, pe jilțul de lângă fereastra întredeschisă. Soarele trimitea tăișuri galben-aurii prin draperia de un alb transparent, asemeni unei pânze de paianjen, accentuând reflexele părului ei, cu nuanțe neobișnuite, de violet. - Uite cui îi e bine! se auzi vocea Burneshei din pragul ușii. Comandantul o iubea pe prințesa amazoanelor, de parcă ar fi fost fiica ei, și îi era credincioasă chiar dacă îi amintea de
CAPITOLUL IV de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347928_a_349257]