3,955 matches
-
preocupat de problemele politice și rivalitățile între grupările boierești, de menținerea controlului marii boierimi asupra domniei. Între 1657 si 1683 ocupă numeroase funcții, dar întreține și strânse legături cu Polonia, care-i vor atrage conflictul cu domnul Constantin Cantemir, conflict adâncit de uneltirile grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului, împreună cu fratele său Velica, va duce la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]
-
explicat toate astea. Amanda a ridicat triumfătoare paharul de șampanie. —Eu mi-am făcut treaba. L-am născut. Acum e rândul tău, amice. Între timp, la Vechea Morgă, atmosfera mohorâtă, care se instalase odată cu rezervările de la hotel și care se adâncise cu prilejul discuției pe subiectul îngrășămintelor, nu dădea semne de risipire, acum că toată lumea se strânsese în jurul pomului de carton reciclat pentru desfacerea cadourilor. Evenimentul acesta intervenise mai devreme decât ar fi trebuit. Asta pentru că masa durase mai puțin decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
el își dorea cu disperare să se afle - în pat - îi era atât de odios fiului său? Ce era așa de rău să stai întins, să-ți fie cald și să te simți confortabil? Această lipsă de logică părea să adâncească prăpastia dintre ei. După o jumătate de oră de plimbare prin frig, fără nici un rezultat, frustrat și epuizat, Hugo s-a decis să-l pună pe Theo înapoi în pătuț și să încerce să-i ignore văicărelile. Copilul avea însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
el cu glas schimbat. Când te gândești la destinul. la sfârșitul unui. Van Goch, al unui Maupassant, ori a lui Nieszche.da, a lui Niestszche! sublinie el. Câtă suferință, câtă.!” Și, Iorgu continuă să rămână adâncit în gânduri, cu privirea adâncită în gol. Vasilica, lipită de el, rămăsese fără glas. O stea alunecă liniștit pe cer și dispăru în întuneric. ”... E o orionindă!... murmur el rar, e vremea lor !” În tăcerea nopții de toamnă, freamătul copacilor, al crizantemelor.par glasuri omenești
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de boală, se ridică din pat ca o umbră. Părul îi albise aproape tot. Slăbise... Slabănogite mâinile și picioarele, îi tremurau ca varga. Vocea lui își pierduse din vigoare, devenise o voce chinuită. Se schimbase de nerecunoscut... Ochii i se adânciseră în cap... avea fața unui om pe jumătate mort. Când privea înlăuntrul dezamăgirilor lui, în adâncul acestei prăpăstii în care se prăvălise, nu-i venea să creadă. Atâtea așteptări înșelate... atâtea planuri năruite!... Era întristător. Expresia feții lui era cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
gravitatea ei aspră, vechimea ei mai arhaică si mai austeră, chiar, decât hieratismul bizantin, îți dau fiori... Aici, te simți izolat de restul lumii... întralta, o lume de taină. Iorgu, copilul, privi în jur ca la un miracol și rămase adâncit în gânduri... ca într-un sanctuar, aici se simțea descătușat, despovărat de orice apăsare sufletească... Simțea și vedea totul limpede, ca în oglinda unei ape liniștite... ... Întins pe spate, cu mâinile sub cap, bătrânul Iorgu rămase cu privirea fixă în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
răspunse acesta. Atunci o să îmi povestiți și cum a fost la mare. George a plecat. Sina și-a desfăcut bagajele, punând la rufe murdare tot ce avea în valiză. I-a spus tatălui ei noapte bună și s-a adâncit în somn, fericită. Fericirea ei a fost până a venit toamna și George trebuia să plece la facultate. Tristețea se așternu pe chipul ei fiindcă se despărțea de el pentru mai mult timp, nu mai era ca la liceu, să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
de cruce, precum în siturile descoperite la Dodești, Fălciu, Epureni - Vaslui, Alba Iulia - Alba (pl. XXIV/3, 4). Tot sub forma unei mărci de olar s-a descoperit la Oncești - Bacău, pe un fund de vas, un decor de linii adâncite înainte de ardere, ce formează un sistem de figuri rectangulare (pl. XXIV/1), apropiat celui de pe recipientul de la Alba Iulia - Alba. Multe vase păstrează pe fund urma de fixare pe discul roții olarului (pl. XXIV/2). vas-borcan cu corpul rotund, umărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comuniști nu există nici o asemănare. În schimb, deosebirea dintre legionari și comuniști este mare cât e distanța de la Cer la Pământ. Pe cât de creștini sunt legionarii, pe atât de atei, de păgâni și de anticriști sunt comuniștii. Această prăpastie se adâncește atât de mult Încât ea capătă proporțiile unei genune. Iată și alte deosebiri fundamentale: legionarii sunt naționaliști și patrioți, iar comuniștii internaționaliști, nepatrioți și chiar apatrizi; legionarii idealiști, comuniștii materialiști; legionarii sunt sinceri, de cuvânt și de onoare, iar comuniștii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ochii. mai Întâi am văzut oglinda apei descrețindu-se și netezind cu cercuri largi toate cutele și asperitățile inimii mele Îndoite după crima din ziua precedentă. Apoi zidul negru din fața ochilor mei a Început să se curbeze și să se adâncească, devenind un tunel. o spărtură ! Am fugit Înăuntru fărĂ să stau pe gânduri. Fugeam cu lacrimi de recunoștință În ochi spre acel altceva care urma să mă vindece și să mă izbăvească de mine Însămi cea veche și apoi să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
uite mirat la cuțit și să se Întrebe, scărpi- nându-se În cap : asta ce naiba e ? Și să-l arunce cât colo. Dar eu nu am făcut deloc asta În anii care au urmat lovitu- rii nebunului, ci am preferat să adâncesc cercul neputinței. „Așa e legea“ - Îmi răsună Încă În urechi cuvintele lui roibu. Dar ce Înseamnă legea umană, până la urmă ? CĂci oriunde În lume legea umană devine insignifiantă În fața unor legi mai presus de Înțelegerea omenească, parte dintr-o logică
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
se poate obține apă curată din apă murdară și că se poate face rost de apă chiar În mijlocul deșertului cu ajuto- rul pământului, al soarelui și al unei simple pungi de plastic. Fiecare ciclu al transformărilor purifică materia, smălțuiește și adâncește Înțelesul și frumusețea lumii. Și poate că această purificare conține un sens și mai adânc, Înfăptuind trecerea spre alte nivele ale existenței, acolo unde nu apa este liantul lucru- rilor, pentru că nu există materie, ci doar lumină. *** După ce jucăm tenis
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ochii. Mai întâi am văzut oglinda apei descrețindu-se și netezind cu cercuri largi toate cutele și asperitățile inimii mele îndoite după crima din ziua precedentă. Apoi zidul negru din fața ochilor mei a început să se curbeze și să se adâncească, devenind un tunel. O spărtură ! Am fugit înăuntru fără să stau pe gânduri. Fugeam cu lacrimi de recunoștință în ochi spre acel altceva care urma să mă vindece și să mă izbăvească de mine însămi cea veche și apoi să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
se uite mirat la cuțit și să se întrebe, scărpinându-se în cap : asta ce naiba e ? Și să-l arunce cât colo. Dar eu nu am făcut deloc asta în anii care au urmat loviturii nebunului, ci am preferat să adâncesc cercul neputinței. „Așa e legea“ - îmi răsună încă în urechi cuvintele lui roibu. Dar ce înseamnă legea umană, până la urmă ? Căci oriunde în lume legea umană devine insignifiantă în fața unor legi mai presus de înțelegerea omenească, parte dintr-o logică
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
zăpadă. Că se poate obține apă curată din apă murdară și că se poate face rost de apă chiar în mijlocul deșertului cu ajutorul pământului, al soarelui și al unei simple pungi de plastic. Fiecare ciclu al transformărilor purifică materia, smălțuiește și adâncește înțelesul și frumusețea lumii. Și poate că această purificare conține un sens și mai adânc, înfăptuind trecerea spre alte nivele ale existenței, acolo unde nu apa este liantul lucrurilor, pentru că nu există materie, ci doar lumină. După ce jucăm tenis, Jean-Claude
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a gîndit și la un neauzit - pînă În după-amiaza aceea - glas al sîngelui. A exclus o astfel de posibilitate, nu suportase niciodată paranormalul, povești. Un nejustificat complex de vinovăție ce avea să treacă. Nu a trecut. Nici nu s-a adîncit; oricum, Thomas se gîndea tot mai mult la soarta cîtorva zeci de fii și fiice, poate sute, cărora nu avea să le audă vreodată glasul. De văzut, nici vorbă. Dar de ce nu? Asta l-a făcut să Își piardă de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu noile provocări ale vieții. După orânduiala ce-i intrase în reflex în cei câțiva ani de întuneric, se întinse încet pe marginea patului, pipăind ușor cu degetele răsfirate scândura, așa cum făcea de peste o mie de zile și rămase nemișcat, adâncit în gânduri. Într-un târziu, simțind lumina soarelui dincolo de ferestrele acoperite de draperii, se ridică încet și, fără să caute sprijin, se deplasă ușor până la ușă. Întinzând mâna până simți lemnul lucios, prinse bastonul atârnat de cuiul pe care îl
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
-i alunece. În această situație, mâna stângă nu a mai ajuns să se poată prinde și trupul s-a prăvălit în gol... În cădere, Iustin a văzut hăul în care pătrundea și s-a înspăimântat de întunericul în care se adâncea amețitor de repede. A închis ochii și maxilarele i s-au încleștat de la sine. Urechile recepționau trecerea prin aer. Era un vâjâit puternic ce se pierdea progresiv până când s-a transformat în ceva plăcut ce îi amintea de fâlfâitul unor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
să reia dialogul. Se auzea respirația îngreunată a doamnei Dobrescu și sunetul regulat al secundarului unui ceas mare de perete. Doctorul Eugen Tomescu își construia un plan de conversație din care să extragă tot ce avea nevoie, astfel încât să nu adâncească durerea acelei mame chinuite deja de gânduri și presupuneri care îi induceau o stare de neliniște pe care nu o putea ascunde cu toată străduința ei sinceră. Intuind parcă la ce gândea musafirul sosit pe neașteptate și ca urmare a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
că numai așa, fără a încerca să o descoase, poate intra în posesia unor elemente de care considera că are nevoie. O privea cu respect pe femeia din fața sa și avea permanent o strângere de inimă la gândul că îi adâncește suferința, deși nu ar fi dorit să facă asta în niciun chip. Simțea uneori privirea atentă a Iulianei. Simțea că este examinat, dar acest fapt nu l-a deranjat. I s-a părut că este normal să se întâmple. Ea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
concentra asupra cuvintelor și expresiilor pe care Iustin le făcuse auzite, cu dorința de a pătrunde sensul lor, de a înțelege dacă au legătură cu întâmplările pe care el le-a trăit și în ce măsură i-au afectat psihicul. Iuliana se adâncise în alt gen de meditație. „Nu înțeleg de ce sunt atât de importante acele cuvinte... Nu mi-a vorbit deloc până la mașină. Nu a fost nicio strângere de mână... Nu a fost nicio îmbrățișare... hai să zic că... un sărut... nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
parte din evenimente urmau o linie plină de monotonie, iar altele se precipitaseră oarecum și se îndreptau în direcții mai mult ori mai puțin așteptate. În tumultul vieții, oamenii se pierdeau adeseori căutând rezolvări facile problemelor de orice fel. Nu adânceau alegerea și nu mai urmăreau calitatea acțiunilor în care se avântau. Mulți nu mai aveau răbdare și nici interes să își respecte principiile ori să supună unei logici elementare hotărârile ce urmau să fie luate. Prea multe se făceau în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ai descurcat de minune... Chiar ai terminat. Ce spui, iubito: mâncăm acum ori... puțin mai târzior? - Păi..., nu-mi este foame acum..., poate mai târzior, dragul meu, răspunse Iuliana, apropiinduse de el. Vizibil emoționat, Eugen a luat-o în brațe, adâncindu-și obrazul în părul ei. Adulmecând-o în mersu-i ușor, păși cu grijă peste prag și se îndreptă spre patul generos din dormitor. După ce o așeză cu grijă, de parcă ar fi așternut o ofrandă Zeiței Iubirii, se întinse lângă ea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
refuza, Aurelia este tare în prăjituri. - Te rog foarte mult, insinuă tenacea Aurică lui Felix, să nu vii niciodată prin față, ci numai pe portiță. Știi, reputația, dumneata ești cavaler, poți să-mi faci rău. Cu alt prilej, insinuația fu adâncită într-un fel care înspăi-mîntă pe Felix. - Situația noastră e foarte grea, se văită Aurica, nu știi cucine vorbești. Noi, domnișoarele, suntem slabe, nu putem refuza "avansurile", dar apoi, dacă lucrurile nu merg mai departe, rămânem compromise. Am avut o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fost poamă maibună. Barem să nu se amestece prea des cu Titi, să-l depraveze. G. Călinescu Nici nu știu dacă în chestia aia cu frații Sohațchi n-a fost la mijloc și el. - Și băiatul n-o să fie prost, adânci Stănică rana, să nu-ntoarcă foaia, dacă Otilia nu se mărită cu Pascalopol. Închide ochii, o ia de nevastă, moș Costache îi lasă toată averea, le mai dă ceva și Pascalopol pentru pagubele aduse, admirabil! Aglae se învineți și se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]