7,542 matches
-
problemă de sănătate publică de asemenea proporții sugerează că și printre cei care nu susțineau politicile din Transnistria erau la fel de răspândite opiniile despre ierarhia etnică sau poate chiar rasială a problemelor de sănătate din România. Ceea ce nu Înseamnă Însă că adepții eugeniei au fost parteneri ai statului În Holocaust Într-o măsură comparabilă cu rolul medicilor din Germania, care au participat activ la elaborarea și aplicarea Soluției Finale. Există un alt aspect al Holocaustului din România care sugerează posibile legături cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medici familiarizați cu mișcarea eugenistă din România, iar unul din miniștri, Salvator Cupcea, era chiar un susținător convins al eugeniei. Într-adevăr, tranziția de după război a fost o perioadă de mare fluiditate pentru politicile din domeniul sănătății publice și pentru adepții ideilor eugeniste. Numeroase instituții ce funcționaseră Înainte de anul 1944 erau supuse unor atacuri din ce În ce mai puternice, care prefigurau măsurile mai ample de „curățare” ce au urmat la sfârșitul anilor ’40 și mai ales la Începutul anilor 1950. Deja la mijlocul anului 1944
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenie, fără nici un fel de reverență față de prezența sovietică din România. Moldovan și Râmneanțu au continuat să publice lucrări care susțineau nevoia unei reforme sanitare ghidate de principii eugeniste fără nici o referință la noțiuni de clasă. Împreună cu alți câțiva colaboratori, adepți ai eugeniei, cei doi autori au publicat Tratat de medicină socială (1947), o lucrare care Încerca să descrie bazele unei reforme definitive a sănătății publice. Lucrarea se bazează pe o muncă de cercetare impresionantă, se referă la toate aspectele Îngrijirii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
chiar mai departe În implementarea viziunii eugeniste a sănătății publice. Au continuat, În această perioadă, programele de monitorizare a bolilor sociale și În special a afecțiunilor venerice. Ministerul chiar a folosit formulare elaborate În 1939, ce conțineau categorii inventate de adepții eugeniei, printre care „indivizi alienați”, o rubrică unde erau consemnate dizabilitățile fizice și mintale ereditare 108. Alte cerințe, printre care certificatele de sănătate prenupțiale pentru cei ce doreau să Întemeieze cupluri, au rămas În vigoare ca metode de monitorizare și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care a fost justificată această politică aveau o rezonanță eugenistă, pentru că prezentau persoanele ce Încălcau noua lege ca fiind pericole pentru sănătatea familiilor inocente și În special a copiilor acestora 110. Într-un astfel de context, nu este surprinzător că adepții eugeniei au privit cu Încredere politica oficială, până În 1948. Schimbarea radicală a regimului, după abdicarea forțată a Regelui Mihai, În decembrie 1947, a privat eugeniștii de toate șansele pe care le crezuseră obținute. Moldovan a fost forțat să se pensioneze
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au avut ca obiectiv mai degrabă creșterea cantității serviciilor oferite decât a eficienței lor. Moștenirea acestei orientări continuă și astăzi În România. * * * Eugeniștii au avut un rol important În crearea instituțiilor și programelor de sănătate publică din România interbelică. Chiar dacă adepții eugeniei erau interesați mai degrabă de schimbări În calitatea, nu În cantitatea Îngrijirii medicale, activitățile pe care le-au inițiat au afectat ambele dimensiuni. În primul rând, eugeniștii au contribuit la extinderea profesiei medicale, În special a personalului medical auxiliar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau discursul eugenist, limbajul și argumentele determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au folosit ideile eugeniste În propriile pledoarii pentru dezvoltarea diferitelor discipline academice, modernizarea României sau reformarea relațiilor politice dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
România a reușit să reducă substanțial potențiala opoziție a instituțiilor religiei. În final, mișcarea a contribuit la dislocarea Bisericii din poziția centrală pe care o deținea În comunitățile locale, În special În Transilvania, unde eugeniștii a activat cel mai puternic. Adepții eugeniei au propus instituții alternative și au promovat imaginea doctorului ca vindecător al națiunii, construind, astfel, forțe care au Înlocuit ca importanță și semnificație rolul comunitar al preotului și al Bisericii. Eugeniștii au avut, de asemenea, un rol semnificativ pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anilor ’30, mulți eugeniști gravitau În cercurile apropiate lui Carol al II-lea, dar scurta sa dictatură personală a fost rapid Înlocuită de un regim de război cu orientare radicală de dreapta. În timpul celui de-al doilea război mondial, unii adepți ai eugeniei au susținut activ Garda de Fier și apoi regimul Antonescu, În timp ce alții s-au retras pe poziții academice cu mult mai puțină implicare politică, de profesori sau membri ai unor institute de cercetare. Dincolo de astfel de alianțe politice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi fost formată din tehnocrați care cunoșteau și Își propuneau să aplice principiile eredității biologice În acțiunile sociale și politice. Însuși limbajul cu care eugeniștii Își explicau teoriile se Întretăia cu analiza critică a democrației parlamentare și a politicii liberale. Adepții eugeniei și-au formulat ideile uneori implicit, dar adesea explicit ca reacții la efectele aparent dezastruoase ale liberalismului În secolul al XIX-lea (materialism, declinul moral al societății, probleme de sănătate, creșterea infracționalității). Eugeniștii și-au exprimat atitudinea antiliberală nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
extreme, ci și prin influența profesorilor care prezentau obiectivismul științific și progresul ca fiind incongruente cu democrația liberală și cerând chiar respingerea acesteia. Mișcarea eugenistă din România interbelică a creat efecte și dincolo de scena intelectuală și de cea politică. Unii adepți ai eugeniei au deținut poziții importante În viața publică, care le-au permis să decidă În privința adoptării unor reforme importante În domeniul educației, al sănătății publice și chiar În cel al drepturilor civile. Viziunea lor despre ce Însemna aplicarea principiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sensul cultivării diferențelor de aptitudini și al ierarhiei intelectuale genetice a elevilor și studenților, eugeniștii și-au propus, de asemenea, să introducă studiul biologiei, ca disciplină academică fundamentală, de la nivelul școlii primare până la cel universitar. Mai mult, Moldovan și alți adepți ai eugeniei au acționat susținut În sensul restructurării Învățământului medical. Obiectivul acestui grup era să determine o schimbare a priorităților educaționale, de la specializările curative la cele preventive. În bună parte datorită influenței și presiunilor exercitate de adepții eugeniei, a crescut
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan și alți adepți ai eugeniei au acționat susținut În sensul restructurării Învățământului medical. Obiectivul acestui grup era să determine o schimbare a priorităților educaționale, de la specializările curative la cele preventive. În bună parte datorită influenței și presiunilor exercitate de adepții eugeniei, a crescut numărul de instituții de pregătire pentru personalul medical auxiliar, În special infirmiere și moașe. În același sens, Legea Moldovan și amendamentele sale ulterioare au avut ca obiectiv impunerea unor standarde mai stricte pentru instruirea personalului medical și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și În unele domenii care până atunci fuseseră considerate complet private: căsătoria, nașterea și creșterea copiilor. Alegerile din sfera privată fuseseră Întotdeauna supuse influențelor comunitare, Însă astfel de presiuni erau informale și Întotdeauna negociabile. În contrast cu mecanismele comunitare, măsurile adoptate de adepții eugeniei aflați În poziții de decizie au dat statului puterea de a controla opțiunile individuale și, În cazurile În care considera necesar, de a-și impune voința Împotriva celei a cetățenilor săi. Spre binele celor mai mulți români, astfel de măsuri au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
biologice a identității evreilor, care era, În același timp, un argument pentru a susține că evreii pun În pericol națiunea română 1. Este mai puțin clar Însă cât de directă a fost influența autorilor eugeniști În conturarea acestei viziuni. Unii adepți ai ideilor eugeniste, precum Iordache Făcăoaru, Traian Herseni și alți câțiva membri ai Gărzii de Fier care au deținut poziții oficiale În timpul guvernului Antonescu, au contribuit major la elaborarea acestor politici, cel puțin până la un anumit nivel. Făcăoaru, de exemplu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organizații, este nevoie de mai multe cercetări pentru ca Întrebările ridicate de Ancel, Ioanid și analiza din cuprinsul cărții de față să Își găsească răspunsuri mai clare. Un studiu recent al istoriei romilor din România arată că, deși unii autori eugeniști adepți ai dreptei extreme (de exemplu, Iordache Făcăoaru) au scris În anii ’30 despre necesitatea de a elimina romii din societatea românească, aceste idei nu au fost transformate În politici după 19406. Autorul susține că guvernul a ordonat deportări ale populației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Traversarea cu succes a tranziției către regimul comunist a depins În cazul lor de disponibilitatea de a-și revizui și reformula argumentele și lucrările științifice, astfel Încât să sprijine ideologia comunistă. Mai mult, cursurile de nivel universitar introduse și dezvoltate de adepții eugeniei au continuat să fie predate. Studenții din facultățile de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
stat totalitar era capabil să susțină un program de reformă totală. Regimul comunist avea Însă propria viziune despre reformă, În cadrul căreia eugenia era identificată cu burghezia și dictaturile naziste. Eugenia a devenit un cuvânt tabu până În anul 1960, deși mulți adepți ai eugeniei au fost În continuare tolerați În viața publică. Numele diferiților promotori ai eugeniei, incluzându-le pe cele mai cunoscute, ale lui Moldovan și Banu, au fost reabilitate abia În 1970. În perioada 1950-1970, Partidul Comunist a reprimat influența
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Vezi Ștefan Bârsănescu, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937, p. 50. 26. Hitchins, Rumania, p. 157. 27. Hitchins, Rumania, p. 298-300, 295-296. 28. Printre susținătorii autorității religioase se număra Nichifor Crainic, care avea să devină un adept convins al extremei drepte și fondator al mișcării „Gândirea”, bazată pe unele precepte fundamentale ale teologiei ortodoxe, asumate Într-o accepțiune largă. Vezi Keith Hitchins, „Gândirea: Nationalism in Spiritual Guise”, În Jowitt, Social Change, pp. 140-173, pentru o analiză critică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anii: 1931-35”, Sociologie Românească, vol. 3, nr. 4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 272-274. 122. Primele două publicații menționate aici erau editate de Iuliu Moldovan, ceea ce arată foarte clar impactul eugeniei În Încurajarea practicii medicale la sate. Celelalte reviste aveau și ele adepți ai eugeniei În colectivul lor editorial; aceștia Îl priveau pe Moldovan ca pe o figură vizionară și urmau, probabil, calea deschisă de acesta, Încercând să Încurajeze o imagine pozitivă a practicii medicale În zonele rurale. Capitolul 3 Statul biopolitictc " Capitolul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de către regimul nazist, preocupările rasiste au devenit predominante; vezi Weindling, Health, Race and German Politics. Mișcarea eugenistă din România a avut unele trăsături particulare, printre care cea mai importantă era obsesia pentru amestecul etnic dintre români și maghiari, În Transilvania. Adepții eugeniei din Regat nu puneau la Îndoială argumentul că uniunile maritale trebuiau ferite de potențialele intruziuni ale membrilor unor populații disgenice, cum ar fi indivizii inferiori din punct de vedere etnic. Dar, În același timp, ei nu erau la fel de preocupați
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
P. Râmneanțu, „Soluțiuni În legătură cu problema declinului etnic al populației românești din Banat” Revista Institutului Social Banat-Crișana 4, nr. 14, 1936, pp. 1-40; C. Grosforeanu, „Femei la răscruce” Revista Institutului Social Banat-Crișana, 6, nr. 22-23, aprilie-septembrie 1938, pp. 96-98. 15. Mulți adepți ai eugeniei din străinătate, În special din Marea Britanie, descriau o abordare similară, alimentată de teama că cei săraci Îi vor depăși numeric pe cei din clasele de mijloc. Vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings; Paul, Controlling Human Heredity. 16. Florin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se adăuga la inconsistența viziunii eugeniste despre clasa de mijloc. Vezi capitolul 4. 27. Iordache Făcăoaru, „Pagina biopolitică, demografică și eugenică. Inteligența naturală În raport cu clasele sociale șpartea a douaț”, Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie 1939, p. 39. 28. Cei mai mulți adepți ai eugeniei au folosit modelul curbei În formă de clopot pentru a discuta atât noțiunile de inteligență ereditară, cât și strategiile de reformă a educației În conformitate cu diferențele de potențial intelectual și social Înregistrate de inflexiunile curbei. Vezi Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care Îl Îndemna pe acesta să transforme organizația sa de cercetași Într-un instrument de realizare a unei agende eugenice, pe care autorul scrisorilor o numea „biotipologie”. Cele două scrisori nu mărturisesc Însă nici o legătură a acestui medic cu alți adepți ai ideilor eugeniste din România și nici faptul că autorul lor ar fi cunoscut organizația Șoimii Carpaților. Vezi fond Casa Regală, 1937, dos. 11, 2-6, 12-22, Arhivele Naționale, București. 73. „Decret-lege pentru organizarea Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale”, Monitorul Oficial
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tentă ideologică a fost punctul de plecare al unor studii care s-au străduit să depășească prejudecățile doctrinare. Dar nu-i mai puțin adevărat că privirea sceptică aruncată astfel asupra societății nu putea decât să-i șocheze pe unii gânditori adepți ai idealurilor democratice ale participării populare. Așa cum remarca Raymond Aron în prefața la ediția Droz a Tratatului lui Pareto... ...este suficient [...] să considerăm eterogenitatea socială (sau distincția elitei de mase) ca o trăsătură structurală a oricărei societăți cunoscute [...], pentru a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]