10,786 matches
-
s-ar fi putut bucura de atâta vază, fără distanțele de oameni și valori născute din proprietate? Din punctul de vedere al justiției sociale, formele pe care le-a îmbrăcat instinctul avutului consacră omul în rândul bestiilor perfide. Acei care aderă cu plăcere la ideea de proprietate trebuie să admită, cu nu mai puțină plăcere, împărțirea oamenilor în cele două categorii blestemate: a acelora care au și acelora care n-au. Nu știu precis ce s-ar putea face împotriva proprietății
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Idisch Kultur und Folklor) au intrat Împreună cu comuniștii În noua structură 4. La Comitet s-au afiliat și „disidenții” din U.E.R., un grup În frunte cu M. Zeltzer-xe "Sărățeanu"Sărățeanu, format din 20 de membri 1. Reprezentanții Partidului Social-Democrat au aderat, după prelungite ezitări, la Comitet, abia În aprilie 19462. Aceasta a fost configurația noului organism. Chiar dacă Partidul Comunist nu și-a realizat În Întregime obiectivul, În sensul că nu a reușit să obțină colaborarea tuturor forțelor politice evreiești, constituirea Comitetului
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la limanul comunist, renunță, În fapt, la această calitate etnică, În favoarea unei calități - cea comunistă - lipsite de substrat etnic. Dar analiza lui xe "Câmpeanu"Câmpeanu mai relevă o realitate: acești oameni, sau cel puțin o parte Însemnată a lor, au aderat la mișcarea comunistă din cauza agresiunii fasciste. Ei au simțit pe propria piele nocivitatea acestei ideologii. De aceea drumul lor spre comunism trece prin antifascism. Acest fapt este relevat și de Vladimir xe "Tismăneanu"Tismăneanu, care, Întrebat despre mobilul Înrolării În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ca xe "București"București, xe "Galați"Galați, xe "Timișoara"Timișoara. Firește, nu putem Închide această explicație Într-o schemă, traseele umane au fost mult mai complicate și mai diferențiate. Nu toți au ajuns la comunism din pricina antifascismului. Nu puțini au aderat la noua direcție din carierism și sete de putere, Înțelegând să obțină avantaje personale de la noua Putere, alții, intrați În Partid din afinități ideologice, au fost corupți de Putere, ajungând torționari. O problemă care s-a discutat a fost numărul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
în jurul unui program social-economic și politic din care decurg atât poziția sa în societate, cât și accesul privilegiat la resursele social-economice. Doar fictiv ea reprezintă, ideologic și politic, „interesele clasei muncitoare și ale țărănimii, ale întregii societăți”. În fapt, ea aderase la modelul socialist sovietic de organizare socială, beneficiind de un sistem de privilegii economice și sociale pe care le promova prin poziția sa de putere. Acest model de organizare politico-socială, fundat pe un partid politic unic cu rol conducător, impune
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o structură neangajată politic, a cărei misiune era pregătirea alegerilor. Este însă clar că apariția rapidă a unei mulțimi de partide care nu păreau a primi un larg sprijin popular a pus FSN într-o situație dificilă. La filozofia acestuia aderase o mare parte a tehnocrației și a populației. A apărut astfel o problemă structurală. Pe de o parte, FSN, nefiind un partid politic, deși avea un larg suport de masă, nu putea participa la alegerile care urmau. Pe de altă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
au înrolat și tineri, de regulă însă mai mult cei proveniți din familii cu tradiție de apartenență la aceste partide și care frecvent au avut de suferit din această cauză. De asemenea, cum se întâmplă în perioade de revoluție, au aderat și persoane marginale, atrase de radicalismul ideologic promovat de aceste partide. Datorită structurii lor gerontocratice, a existat tendința ca nou-veniții să adopte atitudini radicale, pentru a fi acceptați și a trece testul de a nu avea mentalități de tip comunist
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
al meșteșugarului este determinat numai de interesele lui obiective de cetățean. O dată stabilite acestea din urmă, conștient de ceea ce poate pierde sau cîștiga, individul acționează numai în funcție de ele, reducîndu-și la tăcere sentimentele și credințele. Psihologia mulțimilor nu crede că omul aderă la un partid, votează un candidat și, în general, se poartă într-un anume mod doar pentru a obține un avantaj personal cît mai mare sau că stabilește un contact social cu semenii după modelul contractului de vînzare-cumpărare de pe piață
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
necunoscut, deci cu atît mai fascinant"302. Dar fie ele mulțimi sau public, toate grupurile au în comun faptul de a fi fost create și conduse de un lider. Din clipa în care se formează o reuniune de oameni care aderă simultan la o idee, se însuflețesc și urmăresc laolaltă unul și același scop, se poate remarca pe dată existența unui agitator sau a unui conducător care este fermentul și corifeul acțiunii lor. În cazul mulțimilor, operatorul este cel mai adesea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
i se alătură întru totul. Îi îmbrățișează religia și se supune prohibițiilor impuse de conducător. Majoritatea se identifică cu minoritatea, căreia îi adoptă credințele și modul de a trăi și înainte de orice divinitatea unică. Împreună, ele devin un singur popor, aderînd deplin la o singură religie, recunoscînd un singur mare om sau tată fondator. Se poate spune că pentru a începe aceasta, i-a ales pe evrei, așa cum un artist își alege materia primă, lut sau lemn, fier sau hîrtie. Le-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și a persoanei lor în fals dumnezeu?, obiect de adorație. Și nu întîmplător, interdicția lui Moise a fost reînnoită de-a lungul istoriei. Aproape deja de noi prin Marx, scriind unuia dintre tovarășii săi: Cînd eu și cu Engels am aderat la societatea comuniștilor a fost cu condiția proscrierii prin statuetele acesteia a tot ceea ce are legătură cu închinarea superstițioasă la autoritate". Dimpotrivă, conducătorii totemici fac totul pentru a încuraja cultul personalității lor. Ei caută întotdeauna să creeze în jurul lor și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și tăinuind propria lor crimă. Așa o cere solidaritatea lor efectivă: complici în nelegiuire, ei rămîn în continuare complici în ascunderea acesteia. Pentru a ajunge acolo,își interzic reciproc și interzic întregului clan să se gîndească la aceasta, cerîndu-le să adere la ficțiunea totemică pusă de ei în locul tatălui ucis. Această renunțare la adevăr ar fi deci cauza treceri de la primatul spiritualității la primatul credinței, de la cunoaștere la credință. Faptul că au acceptat un asemenea sacrificiu pentru a păstra unitatea clanului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
presupunerea noastră este exactă ne explicăm cu ușurință de ce prohibiția de a gîndi este versantul negativ excluzînd orice întrebare, orice reflecție, orice căutare al situației în care "trebuie să crezi pentru că este absurd", este versantul pozitiv. Îl consider pozitiv în măsura în care, aderînd în grabă la o afirmație formulată în numele tuturor fără restricție, considerînd că este rațional și demonstrat ceea ce în mod evident nu este, contribuim la salvarea colectivității noastre și la locul nostru în sînul ei. Dacă știința are ca axiomă, după
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fost credincios unei viziuni asupra omului ca individ, așa cum s-a tot spus, în timp ce pentru marxiști realitatea ultimă e societatea. Cauzele ar trebui mai curînd căutate în diferența dintre cel două concepții, dintre cele două modele ale societății. În măsura în care Freud aderă la psihologia mulțimilor, modelul propriu societății de mase este incompatibil cu modelul societății de clasă al lui Marx. Or, toate eforturile unui Reich, ale unui Adorno sau Marcuse etc. nu vizau decît să reconcilieze cele două modele ireconciliabile. Divergențele dintre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cardiovasculare datorită bioflavonoidelor pe care le conține; cel puțin asta au demonstrat cercetările științifice. Alții consideră că ar putea fi folosit în tratarea sau prevenirea altor boli. Aici, credințele populare tind să câștige din ce în ce mai mult teren. Dacă aveți intenția să aderați la acestea, amintiți-vă doar că nici o formă de alcool nu poate fi de un real ajutor. Moderația înseamnă sănătate; e valabil în mai multe privințe. Cafeaua pe care o bem în fiecare dimineață, fără a ne îngrijora câtuși de
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
domeniul ratificării/aderării la tratatele internaționale prin ordonanță de urgență a Guvernului, în revista Dreptul, nr.11/2006, p.146 și urm. * Discuții referitoare la caracterul de legi organice al legilor prin care se ratifică unele tratate internaționale ori se aderă la acestea, în revista Dreptul, nr.1/2003, p.106 și urm. * Conceptul de succesiune de state la tratatele internaționale, cu referire specială la cazul încetării acestora, Revista de drept public, nr.1/2000, p.33 și urm. * Conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legistica formală nu se limitează la tehnica elaborării actelor normative, nu se confundă cu tehnica legislativă, deoarece se referă, atât la normele metodologice de redactare a actelor normative, cât și la regulile de procedură legislativă. Autorul la care ne referim aderă la punctul de vedere că legistica formală este o ramură distinctă de drept, căreia îi corespunde o știință juridică de sine stătătoare, dacă avem în vedere specificul elaborării dreptului în perioada de trecere de la modernism, la postmodernism. Ca obiectiv esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
celei spirituale determină astăzi, nu mai puțin decât în trecut, desfășurarea raporturilor dintre țări pe baze principiale, cu respectul unor norme esențiale de drept și conduită internațională. Considerăm ca fiind semnificativ că și astăzi prestigioși autori moderni de drept internațional aderă la acest punct de vedere. Așa, de pildă, profesorul Pierre-Marie Dupuy (Universitatea Paris II), deși remarcă "o indiscutabilă diversificare a actorilor relațiilor internaționale", constată că, în pofida acestui fapt, "statele suverane rămân astăzi subiectele originare sau fundamentale ale dreptului internațional"8
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
potrivit normelor de drept internațional și practicii existente în lume în această materie. ADRESEAZĂ Organizației Națiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline în organizația mondială și în agențiile sale specializate; DECLARĂ că este gata să adere la Actul Final de la Helsinki și la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitând, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa și la mecanismele sale; CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o parte și România și Bulgaria, pe de altă parte și constă într-un ansamblu ordonat de documente, de o întindere și consistență nemaiîntâlnită (mult mai extinsă decât a Tratatelor de aderare a celor noi zece state membre ce au aderat la Uniunea Europeană, la 1 mai 2004). Documentul Tratatul de aderare este, mai întâi de toate, un tratat internațional care a fost încheiat în conformitate cu regulile dreptului internațional 3 între subiectele de drept internațional care sunt statele (anumite state cele care erau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
perioade de tranziție); sunt cuprinse și clauzele de salvgardare (clauza de salvgardare generală, clauza de salvgardare privind Piața internă și afaceri interne; clauza de amânare a aderării care nu era cuprinsă în Tratatul celor zece noi state membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004); Partea a V-a Prevederi legate de aplicarea Protocolului/Actului. În conformitate cu Protocolul, dispozițiile Tratatului Constituțional, ale Tratatului Comunității Europene a Energiei Atomice și actele adoptate de instituțiile comunitare înainte de aderare sunt obligatorii pentru România
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1 mai 2004); Partea a V-a Prevederi legate de aplicarea Protocolului/Actului. În conformitate cu Protocolul, dispozițiile Tratatului Constituțional, ale Tratatului Comunității Europene a Energiei Atomice și actele adoptate de instituțiile comunitare înainte de aderare sunt obligatorii pentru România (art. 2); România aderă la deciziile și acordurile adoptate de reprezentanții statelor membre întruniți în cadrul Consiliului (art. 3); dispozițiile acquis-ului Schengen sunt obligatorii și se aplică de la data aderării (art. 4); acordurile Uniunii sunt obligatorii pentru România; România aderă la acordurile încheiate de Uniune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru România (art. 2); România aderă la deciziile și acordurile adoptate de reprezentanții statelor membre întruniți în cadrul Consiliului (art. 3); dispozițiile acquis-ului Schengen sunt obligatorii și se aplică de la data aderării (art. 4); acordurile Uniunii sunt obligatorii pentru România; România aderă la acordurile încheiate de Uniune; România va adera la Acordul privind Spațiul Economic European; ea aplică înțelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Uniune cu state terțe ș.a. (art. 6); se vor face adaptări ale Tratatului Constituțional dispoziții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și acordurile adoptate de reprezentanții statelor membre întruniți în cadrul Consiliului (art. 3); dispozițiile acquis-ului Schengen sunt obligatorii și se aplică de la data aderării (art. 4); acordurile Uniunii sunt obligatorii pentru România; România aderă la acordurile încheiate de Uniune; România va adera la Acordul privind Spațiul Economic European; ea aplică înțelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Uniune cu state terțe ș.a. (art. 6); se vor face adaptări ale Tratatului Constituțional dispoziții instituționale (art. 10 -15); adaptări ale actelor adoptate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și tot în aceeași perioadă a adoptat, la Snagov, Strategia națională de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, în care se precizau etapele procedurale și acțiunile ce urmau a fi întreprinse în procesul de apropiere de structurile comunitare. Pentru a putea adera, România, ca de altfel toate celelalte state candidate, trebuia să îndeplinească anumite criterii care să asigure capacitatea acestora de a deveni membre ale Uniunii Europene. Consiliul European de la Copenhaga din 1993 a decis că statele asociate (cum era și țara
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]