93,376 matches
-
969. Câte cărămizi i-ar trebui Cuvântului Lui Dumnezeu să adauge la edificiul acestei lumi pentru ca aceasta să poată fi cu adevărat Înțeleasă de oameni? 970. Doar cel ce luptă știe că trăiește. 971. Marele Învins al acestei lumi este adevărul! 972. Cine va putea spăla crimele din lumea Cuvântului lui Dumnezeu? 973. Ce putem Învăța din această lume a Iluziei Vieții Doamne Dumnezeule, unde adevărul rămâne mereu marea necunoscută? 974. Ce s-ar face sfințenia fără de Îngeri și sacrul fără
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
970. Doar cel ce luptă știe că trăiește. 971. Marele Învins al acestei lumi este adevărul! 972. Cine va putea spăla crimele din lumea Cuvântului lui Dumnezeu? 973. Ce putem Învăța din această lume a Iluziei Vieții Doamne Dumnezeule, unde adevărul rămâne mereu marea necunoscută? 974. Ce s-ar face sfințenia fără de Îngeri și sacrul fără Dumnezeu? 975. Doamne, Tu ești totul, iar noi toate celelalte din afara Totului unde nu a mai rămas nimic? De aceea suntem atât de goi și
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
umple ceea ce lipsește din noi. De aceea suntem atât de risipitori! 980. Nimic nu poate fi mai trist decât să vezi Cuvântul iubirii noastre cum zace În ruină sprijinit de gardul uitării. 981. Orice minune este o rază umilă din adevărul ce ar fi trebuit să-l știm despre noi În Iluzia Vieții. 982. Doar cel ce se Întreabă va ști cât de mult nu știe. 983. Durerea este o virgulă ce pare eternă după o Întrebare fără de răspuns. 984. Ce
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
de experiment literar, inovația nefiind, de altfel, punctul forte al Mariei Marian. Miza povestirilor din Arlechinul cade mai degrabă pe conținut decât pe stil. Putem citi mici istorii de viață, în dimensiunile ei cele mai pământene. Un tânăr orfan află adevărul dureros despre rudele sale și vrea să pună lucrurile în ordine, cum crede el că se cuvine. Așa că, în final, își omoară bunica, pe care o consideră vinovată de declinul familiei. Sfârșitul (și nu numai, din păcate) e schematic, personajul
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
Nelu nu mai e printre noi să-și amintească cum, solidar cu toată clasa, trebuia să ia atitudine Împotriva tatălui său. Dar ce nevinovate erau aceste mici farse care de atunci ne-au făcut să cunoaștem spiritul de solidaritate, Într-adevăr toți pentru unul și unul pentru toți. Mai ales la orele de botanică și anatomie. “Și era acest Crețu om nu mare de stat, Negricios (chiar țigănos) și la vorbă spurcat Mai ales de l-ai inervat”! Asta ca să pastișez
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
cât cum povestea) a trecut peste asta și pentru a salva aparențele, a luat prăjina și arătând spre tablă unde desenase magistral o inimă, cu arterele, cu ventricolul drept, cu auricolul, cu sângele ce circula, totul cu crete colorate, Într-adevăr operă de artă a Întrebat pe Bebe Ștefănescu (nu putea găsi altul) Ce culoare e asta, mâ? Ce culoare putea să aibă inima cu sângele În ea, decât bineînțeles roșie? Dar Crețu calculase greșit cam până unde poate merge solidaritatea
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
care se putea, dacă ar fi fost o altă profesoară țâfnoasă, să se termine cu eliminare. Aveam la italiană o lecție care descria Roma și lecția Începea cu: Adică cele o mie de curbe ce duc la Roma. Și Într-adevăr, cei ce ați fost la Roma, mai ales dacă ați luat-o pe națională, prin pasul Futa, știți că așa este. Numai că noi golanii, făceam mișto și traduceam la maniera noastră, adică: “Cele o mie de curve ce merg
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Franco-Germană. Că monstrul bolșevic va face anticameră să intre În Europa și că uneori cu forcepsul, alteori mai conciliant, se va naște totuși Europa celor 7. Apoi a celor 9. A celor 12 și acum pe cale de a apărea Într adevăr pe hartă, o țară de la Atlantic la Ural, după cum a prevăzut un alt vizionar, Charles de Gaules, care să se numească Statele Unite ale Europei. (va urma)
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
cel mai la îndemână. Iată un autoportret: "Sunt de statură potrivită port barbă/ și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat." Semnificativ, poezia se intitulează Semnalmente, și nu Portret. Deriziunea merge mai departe într-un Interviu văduvit de toate sublimitățile de ocazie. Vivacitatea, o hugoliană capacitate de cuprindere și mistuire dezleagă în parte secretul acestei lirici
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
de poetă mă risipește peste inima ta la limita serii mizând pe o singură carte sufletul tău eliberat va descoperi această clipă cicatrice sângerândă adâncită de mine într-un apus secret cu stângăcia unei iubiri adevărate va pecetlui liniștea singurul adevăr permis dincolo de moarte. Seara seara își aranjează cu grijă aripile peste luciul orizontului lichid un apus plutește pe apă cu intenții dubioase jucăm pe rând rolul umbrei îndrăgostite ... de bucurie apele curg între imaginație și realitate Siddharta vânzătoarea de iluzii
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Carmen Doreal () [Corola-journal/Imaginative/93_a_117]
-
feluri de procedee identifică teoreticianul pentru generarea realului poetic: intensive, reductive și proiective. Diversitatea acestor procedee exprimă ideea de libertate a subiectului poetic/liric. Acesta e un instaurator al sensului. În legătură cu libertatea spiritului poetic se naște întrebarea despre coeficientul de adevăr al realului poetic. Doinaș introduce în acest loc al demonstrației sale prototipul orfic al poeziei. Teoreticianul distinge, aici, cu rigoare de manual, adevărul poetic de cel științific. Primul aparține "unei lumi potențiale de perfectă coerență și înalt semnificativă". Adevărul poetic
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
liric. Acesta e un instaurator al sensului. În legătură cu libertatea spiritului poetic se naște întrebarea despre coeficientul de adevăr al realului poetic. Doinaș introduce în acest loc al demonstrației sale prototipul orfic al poeziei. Teoreticianul distinge, aici, cu rigoare de manual, adevărul poetic de cel științific. Primul aparține "unei lumi potențiale de perfectă coerență și înalt semnificativă". Adevărul poetic, chiar în prototipul orfic al lirismului, salvează lumea de absurd. În același timp, introducînd sens în lume, el e generat de un subiect
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
de adevăr al realului poetic. Doinaș introduce în acest loc al demonstrației sale prototipul orfic al poeziei. Teoreticianul distinge, aici, cu rigoare de manual, adevărul poetic de cel științific. Primul aparține "unei lumi potențiale de perfectă coerență și înalt semnificativă". Adevărul poetic, chiar în prototipul orfic al lirismului, salvează lumea de absurd. În același timp, introducînd sens în lume, el e generat de un subiect în care coexistă "elementele secrete și impalpabile ale unui edificiu lăuntric, care proiectează asupra realității din
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
statutului subiectului liric, teoreticianul antrenează în discursul său distincția dintre subiectul existențial (nepoetic) și subiectul liric. Primul se orientează în lume în funcție de realitatea standard, determinat de o "figură" a realului "comună tuturor oamenilor civilizați". Pentru omul obișnuit această "figură" reprezintă adevărul, un adevăr al bunului simț pe care îl corectează eventual vreo "descoperire științifică". Cel de-al doilea, subiectul poetic se definește prin potențialul de corectare, de transgresare chiar a imaginii standard a lumii. Acesta e inconfortat de această ofertă standard
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
liric, teoreticianul antrenează în discursul său distincția dintre subiectul existențial (nepoetic) și subiectul liric. Primul se orientează în lume în funcție de realitatea standard, determinat de o "figură" a realului "comună tuturor oamenilor civilizați". Pentru omul obișnuit această "figură" reprezintă adevărul, un adevăr al bunului simț pe care îl corectează eventual vreo "descoperire științifică". Cel de-al doilea, subiectul poetic se definește prin potențialul de corectare, de transgresare chiar a imaginii standard a lumii. Acesta e inconfortat de această ofertă standard a lumii
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
șosea au fost Împinși de cordoanele de ordine, strigăndu-se „Vin americanii”. Țăranii retrași În resemnare n-au crâcnit, ci doar au explicat: „Acum veniți, măi fraților, după ce ne au luat ăștia pământul?!... Păi, noi vă așteptam În 1944!”... Și, Într-adevăr, dacă urmașii lui Cristofor Columb ar fi venit la noi În 1944, În 1945, hai, În 1947, când mai nutream ceva speranță de libertate, poate că și lucrarea de față ar ti putut proceda la o cercetare de amănunțire a
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
treptele spiritului hyperionic (2010) (distinsă cu Premiul național „Mihai Eminescu”, ediția XX, 2011). Este aproape uimitor cum un poet trecut bine de optzeci de ani, privește atât de limpede obiectul său de studiu, mișcându-se cu ușurință printre concepte și adevăruri estetice relevate de cercetarea (permanentă aproape) a operei eminesciene. De la carte la carte, ideile câștigă În profunzime, unele judecăți de valoare se impun definitiv, unghiul percepției este tot mai nuanțat, Încât George Popa este considerat (deocamdată de voci singulare) drept
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
se bazează pe cele mai valoroase idei pe care George Popa le-a descoperit de-a lungul timpului consacrat operei eminesciene. Ele se relevă cu ușurință, dar autorul lor dă dovadă de maximă exigență, Întrucât acestea trebuie să exprime, Într-adevăr, chintesența unei gândiri hermeneutice. Ca atare, și titlul studiului are filozofia lui. Prima poziție este ocupată de arheul eminescian, iar a doua, ca subtitlu, de căile care duc spre acesta, În formă ascendentă, În scară. Conceput În trei părți, eseul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Împărat este văzută ca „model al frumosului”, astfel spus, „o Întruchipare supremă a poeziei lumii”. Structura diferită a celor două personaje lirice - Hyperion și Cătălina - le Îndepărtează iremediabil, Încât autorul se Întreabă inspirat - și totdeauna pe linia intelectualului Însetat de adevăr - „care din cele două condiții ontice rămâne de preferat?” Răspunsul relevă condiția lui Eminescu Însuși, acesta părând a prefera „ruinele fierbinți ale arderii umane, pustiului descarnat al supratemporalității astrale”. Alte poezii: Stele-n cer, Odă (În metru antic), Povestea magului
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
mult Înălțat à la Giordano Bruno”, stârnind regretul lui George Popa care realizează cu acest prilej că”nu vom cunoaște cum ar fi putui arăta acea formă, superioară, a poemului”. Conform filosofiei lui Giordano Bruno, geniul nu se mulțumește cu „adevărul inteligibil” și tinde spre „adevărul de necuprins” - și se pare că În această direcție s-a Îndreptat, Încă de la Început, cercetarea lui George Popa. Până și fizica modernă Îi dă dreptate filozofului italian, distingând o antilume reală În datele ei
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Bruno”, stârnind regretul lui George Popa care realizează cu acest prilej că”nu vom cunoaște cum ar fi putui arăta acea formă, superioară, a poemului”. Conform filosofiei lui Giordano Bruno, geniul nu se mulțumește cu „adevărul inteligibil” și tinde spre „adevărul de necuprins” - și se pare că În această direcție s-a Îndreptat, Încă de la Început, cercetarea lui George Popa. Până și fizica modernă Îi dă dreptate filozofului italian, distingând o antilume reală În datele ei teoretice, vizibilă, deocamdată numai În
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
lăsat-o pe Mirabelle lui Gunnar, vecinul ei. "Dragă prietene, ai rămas singur. }i-ar prinde bine să ai un suflet în casă" - îi spusese, și Gunnar a acceptat. Cu trei luni în urmă, Birgitta, soția lui, murise. Era, într-adevăr, singur. Rudele, câte îi mai rămăseseră - doi veri - trăiau foarte departe, dincolo de Cercul Polar. Imaginează-ți două odăițe la etajul 5 1/2 într-un bloc înconjurat de brazi. Dacă în cămăruțele astea vei înghesui niște canapele și fotolii grele
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
spera, mai ales după ce-i voi măcelări, într-o omenire purificată. Deocamdată, însă, stă și se uită prelung. Îl vede, poate, și pe servul Ion Pop, cum gâfâie repede, alergând, cum moare încet, surâzând, cum citește, scrie, vorbește singur. Într-adevăr Într-adevăr, flacăra, flacăra - Flacăra. O laudă, s-ar zice, a lucrurilor. Pe care tocmai le face scrum. Fragment de frescă Un Sfânt Francisc predicând, predicând, cu un crin înflorit în mână, cu capul ușor aplecat sub jugul blând al
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
ales după ce-i voi măcelări, într-o omenire purificată. Deocamdată, însă, stă și se uită prelung. Îl vede, poate, și pe servul Ion Pop, cum gâfâie repede, alergând, cum moare încet, surâzând, cum citește, scrie, vorbește singur. Într-adevăr Într-adevăr, flacăra, flacăra - Flacăra. O laudă, s-ar zice, a lucrurilor. Pe care tocmai le face scrum. Fragment de frescă Un Sfânt Francisc predicând, predicând, cu un crin înflorit în mână, cu capul ușor aplecat sub jugul blând al aureolei. Dând
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
Constantinescu, M. Sebastian, Șerban Cioculescu, până la criticii de azi. în chip special m-au interesat legăturile pe care Eugen Simion le stabilește între proza lui Mircea Eliade și anumite zone ale prozei românești de după el, unde sunt de urmărit, într-adevăr, unele filoane, unele ecouri și influențe eliadești, directe sau indirecte, reale sau aparente. Există experiențe literare pe care, indiscutabil, Mircea Eliade le-a făcut înaintea altor autori români, nu toate însă preluabile, ce e drept, printre altele și pentru faptul
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]