3,174 matches
-
județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Gherăești (reședința), Gherăeștii Noi și Tețcani. Se află în estul județului. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Iași, pe malul stâng al râului Moldova și pe malurile afluentului acestuia, Ciurlicul. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Suceava. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherăești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/301534_a_302863]
-
mai este elin și iudeu, tăiere împrejur și netăiere împrejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate și întru toți Hristos.” (Efeseni 3: 11). Colose se află în Turcia, în apropierea râului Lycus (în prezent Aksu Cay), cel mai important afluent al râului Meander. Așezat în regiunea frigiană a Asiei Mici, orașul se află la aproximativ 190 km este de Efes. Conform Declarației scoțiene de independență, formulată de Robert I al Scoției, (sau Robert Bruce rege al Scoției în intervalul 25
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
formată din culmile ramificate care alcătuiesc bazinul Elanului. Valea Prutului constituia partea cea mai joasă a județului. Pe malul stâng al Prutului, ținutul Fălciului cuprindea partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului din centrul Basarabiei se ramifică printre afluenții din stânga Prutului (Lăpușna și alții). Rețeaua hidrografică este alcătuită din Prut și din afluenții acestuia: Elan, Lăpușna, Crasna etc. Teritoriul județului interbelic Fălciu era împărțit inițial în două plăși: Ulterior a fost înființată a treia plasă: Județul avea două comune
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
joasă a județului. Pe malul stâng al Prutului, ținutul Fălciului cuprindea partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului din centrul Basarabiei se ramifică printre afluenții din stânga Prutului (Lăpușna și alții). Rețeaua hidrografică este alcătuită din Prut și din afluenții acestuia: Elan, Lăpușna, Crasna etc. Teritoriul județului interbelic Fălciu era împărțit inițial în două plăși: Ulterior a fost înființată a treia plasă: Județul avea două comune urbane, Huși (reședința județului) și Fălciu, respectiv 153 de sate, împărțite astfel: 72 de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
de apă din perimetrul comunei Godeanu sunt reprezentate de o rețea de râuri cu caracter permanent și intermitent. Rețeaua hidrografica este formată din Râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie de afluenți de pe partea stângă și de izvoarele Cosustitei reprezenatată prin pârâul Valea Rea care își începe obârșia pe teritoriul comunei Godeanu prin ogasele următoare : Margeasca și Liscovatul care se unesc în dreptul dealului Ciugna și pornesc mai departe unindu-se în aval
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
m și ocupă partea inferioară a bazinului hidrografic al răului Ruscova, gospodăriile localnicilor fiind amplasate pe malurile acestuia, de la confluența lui cu râul Vișeu până la hotarul comunei Repedea, înspre amonte, pe o distanță de 8 km, precum și de-a lungul afluenților săi. Ruscova, în limitele arătate mai sus, prezintă un relief variat cu aspect muntos. Formele predominante are reliefului sunt ocupate de dealuri ale căror înălțimi sunt cuprinse între 600-900 m altitudine și reprezintă 84,11% din teritoriul localității. Primele știri
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
Borlești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Borlești (reședința), Mastacăn, Nechit, Ruseni și Șovoaia. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde aceasta primește apele afluentului Nechit, care curge în întregime pe teritoriul comunei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre nord de Piatra Șoimului, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
Bicazu Ardelean (în maghiară "Gyergyóbékás"/"Magyarbékás ") este o comună în județul Neamț, Transilvania, România, formată din satele Bicazu Ardelean (reședința), Telec și Ticoș. Comuna se află în vestul județului, pe cursul mediu al râului Bicaz, acolo unde acesta primește apele afluenților Pârâul Jidanului (cu afluenții Bistra și Toșorog), Ticoș, Floarea, Neagra și Secul Mihlit. Este traversat de șoseaua națională DN12C, care leagă Piatra Neamț de Gheorgheni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bicazu Ardelean se ridică la de locuitori, în creștere
Comuna Bicazu Ardelean, Neamț () [Corola-website/Science/301620_a_302949]
-
Gyergyóbékás"/"Magyarbékás ") este o comună în județul Neamț, Transilvania, România, formată din satele Bicazu Ardelean (reședința), Telec și Ticoș. Comuna se află în vestul județului, pe cursul mediu al râului Bicaz, acolo unde acesta primește apele afluenților Pârâul Jidanului (cu afluenții Bistra și Toșorog), Ticoș, Floarea, Neagra și Secul Mihlit. Este traversat de șoseaua națională DN12C, care leagă Piatra Neamț de Gheorgheni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bicazu Ardelean se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Bicazu Ardelean, Neamț () [Corola-website/Science/301620_a_302949]
-
apropiere se află , de asemenea , o frumoasă troița de lemn, ridicată în 1941. Stațiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și nămol terapeutic, fiind profilata pe cură internă și externă. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni. Structura geologică a zonei a fost investigată de către Gh. Murgoci (1898-1907), I. Ionescu Argetoaia (1914), Al. Codarcea (1940-1941), M. G. Filipescu (1942), N. Oncescu și Th. Joja (1952), Fl. Marinescu și echipa (1956-1960), I. Focșa (1960), A
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Apostolache este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Apostolache (reședința), Buzota, Mârlogea, Udrești și Valea Cricovului. Comuna se află în estul județului, în valea Cricovului Sărat, în zona confluenței acestuia cu afluentul său Chiojdeanca. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord-est de și mai departe în județul Buzău de Cislău (unde se termină în DN10). Conform recensământului
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bistricioara, Ceahlău (reședința) și Pârâul Mare. Comuna se află în vestul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde râul formează lacul de acumulare Izvorul Muntelui și unde primește apele afluenților Bistricioara, Schitu, Răpciunița și Țiflic, la poalele masivului Ceahlău. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
clima temperat continentală, regimul termic, caracteristic zonei de silvostepa, cu o temperatură anuală medie de 10.6 (C și o medie a precipitațiilor anuale de 588 mm). Comuna se află în componența bazinului hidrografic al râului Ialomița, prin intermediul principalului său afluent - râul Prahova. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ariceștii Rahtivani se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,14%), cu o minoritate de romi (2,78%). Pentru
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
Târgu Neamț, 95 km de Vatra Dornei, 34 km de Borsec și 59 km de Toplița. Axa principală a localității este formată de valea râului Bistricioara, iar munții sunt fragmentați de văi adânci de până la 600 m, săpate de numeroșii afluenți ai acesteia. Spre nord în stânga Bistricioarei, relieful format din șisturi cristaline este alcătuit din ultimele culmi ale Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
reședința) și Lutu Roșu. Comuna se află în zona de munte din partea central-nordică a județului, nordul ei aflându-se în Munții Grohotiș, cu altitudinea maximă în vârful Sf. Ilie, de . Ea cuprinde mare parte din valea râului Bertea, un mic afluent al Vărbilăului. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ101T, care duce spre sud către comuna Aluniș, aflată la confluența Bertei cu Vărbilăul, și spre nord-vest către Valea Doftanei, pe un traseu nemodernizat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bertea
Comuna Bertea, Prahova () [Corola-website/Science/301645_a_302974]
-
Netezi este un sat în comuna Grumăzești din județul Neamț, Moldova, România. Satul Netezi este situat pe malurile râului Netezi, rău care este un afluent al râului Topolița. Satul este traversat de drumul județean DJ155. Populația satului, după ultimul recensământ efectuat în 2011, are 231 locuitori. Netezi are o biserică construită în anii 2000. Pictarea bisericii a început în anul 2009. Existența primelor așezări omenești
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
Botoșanu și Păru cu altitudinea maximă de 1212 m în vârful Prislopașu) și nordici ai Munților Tarcăului (maximele de altitudine atinse în vârfurile Hărman - 1226 m și Murgoci 1293 m). Aceștia sunt separați de valea Bistriței modovene, spre care converg afluenți de stânga precum Stejaru, Pîngarați și Pîngăracior iar de dreapta Oanțu Pe teritoriul comunei se găsesc lacurile antropice Pîngarați și, parțial Vaduri, precum și hidrocentrala "„Dimitrie Leonida”" (alimentată printr-un tunel de aducțiune săpat prin muntele Botoșanu, din Lacul Izvorul Muntelui
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
dar este construită pe locul uneia mult mai vechi. În cadrul bisericii și-a dormit o parte din somnul de veci capul lui Miron Costin ce a fost strămutat apoi la Iași. Acest sat se află pe pârul Brănișteni (de la Brănișteanu), afluent al pârâului Valea Neagră. Satul Brănișteni este contopit și cu un alt sat (Bărboși), iar astăzi poartă numele de Miron Costin. Prima atestare documentară este la 1400, august 4, când se pomenește de Dragomir Brănișteanu, un vechi stăpân al satului
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
trecut și Cosmina) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cosmina de Jos (reședința), Cosmina de Sus, Drăghicești și Poiana Trestiei. Comuna se află în partea central-nordică a județului, în zona cursului superior al râului Cosmina, afluent al Mislei, râuri din bazinul hidrografic al Teleajenului. Este deservită de șoseaua județeană DJ218, care o leagă spre sud de și Dumbrăvești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cosminele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Cosminele, Prahova () [Corola-website/Science/301664_a_302993]
-
terenuri neproductive. Clima de aici se încadrează în cea a munților de înălțime mijlocie, cu temperaturi medii anuale de 4 - 60 C și cu precipitații anuale de cca. 800mm. Apele de suprafață sunt reprezentate de râul Neamț (Ozana) și de afluenții acestuia dintre care cei mai însemnați sunt râurile Pluton-Dolhești, Dobreanu și Secu. Vegetația aparține etajului pădurilor de fag în amestec cu conifere, iar molidul domină începând de la altitudinea de 1200 m. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
a satului Cheia), toate înființate de mocani transilvăneni din zona Săcele, refugiați peste graniță. Comuna avea 2022 de locuitori, o școală cu 51 de elevi (din care 5 fete), 36 de mori și pive pe râul Teleajen și pe diverși afluenți ai săi, precum și două biserici ortodoxe — una în Gheaba (fondată în 1889) și una de lemn în Valea Largă (înființată în 1829). Comuna Măneciu-Pământeni era mai veche, fiind înființată în 1632 de postelnicul Mănică. Ea avea la sfârșitul secolului al
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
din 1382; de-a lungul timpului a avut diferite denumiri: "Hohfeldia", (în dialectul săsesc "Hiufält, Hîfield", în , în trad. "Câmpul Înalt", "Câmpul de Sus", în );. Satul Fofeldea este situat la 4 km de ”Valea Hârtibaciului”, respectiv de-a lungul unui afluent al acestuia - Valea Fofelzii. Nucleul central se află in imediata apropiere a Bisericii Sfântul Vasile, fiind încojurat de înălțimi. Satul a avut inițial gospodăriile împrăștiate pe versanții dealurilor; urmele, majoritatea ruine se pot vedea și astăzi. Biserica „Sfântul Vasile” a
Fofeldea, Sibiu () [Corola-website/Science/301708_a_303037]
-
este cunoscut sub numele "podișul Hârtibaciului", fiind o parte a podișului Târnavelor. Denumirea vine de la cel mai important rău ce străbate regiunea în diagonală, de la NE la SV. Râul Hârtibaciu, care are o lungime de circa 90 de km, este afluent al râului Cibin, care la rândul lui se varsă în râul Olt. Râul Hârtibaciu curge printr-o vale largă și are afluenți mici ca dimensiune și volum și care deobicei poartă numele satului din bazinul lor de origine, așa cum este
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
în diagonală, de la NE la SV. Râul Hârtibaciu, care are o lungime de circa 90 de km, este afluent al râului Cibin, care la rândul lui se varsă în râul Olt. Râul Hârtibaciu curge printr-o vale largă și are afluenți mici ca dimensiune și volum și care deobicei poartă numele satului din bazinul lor de origine, așa cum este și răul Marpod. Altitudinea medie este aici în jurul a 650 m, văile sunt largi, cu lunci netede, care către obârșie prezintă unele
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
Sângeru este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Butuci, Mireșu Mare, Mireșu Mic, Piatra Mică, Sângeru (reședința) și Tisa. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile Cricovului Sărat și ale afluenților acestuia Salcia și Sărățica. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud-vest de , , , Urlați și (unde se termină în DN1B) și spre nord-est în județul Buzău de (unde se termină în DN10). La Butuci, din acest drum
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]