6,939 matches
-
ambasadorul Marii Britanii la Varșovia, Sir Howard Kennard, că primise de curând asigurări din partea Berlinului că Reich-ul considera pretențiile teritoriale maghiare față de România ca „nejustificate“, așa încât ele nu aveau să fie încurajate de Germania. Cât privește poziția Poloniei în cazul unei agresiuni germane asupra României, problema trebuia discutată de către guvernele celor două țări, deoarece alianța dintre România și Polonia era operabilă doar în cazul unui atac sovietic. În orice caz însă, Polonia rămânea vital interesată de orice amenințare la adresa independenței României, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
imediat. Pentru Franța, România reprezenta ultimul obstacol în calea triumfului imperialismului german și al cuceririi de către Reich a resurselor Europei Centrale și Orientale, așa încât se declara gata să ofere asistență României în cazul în care s-ar fi produs o agresiune germană asupra ei. • D.B.F.P., Third Series, Volume IV, 1939, documentul nr. 428, p. 389. • Ibidem, documentul nr. 429, p. 390. • Ibidem, documentul nr. 433, p. 392. • Ibidem, documentul nr. 446, p. 400. • Ibidem, documentul nr. 400, p. 370-371. Această asistență
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
389. • Ibidem, documentul nr. 429, p. 390. • Ibidem, documentul nr. 433, p. 392. • Ibidem, documentul nr. 446, p. 400. • Ibidem, documentul nr. 400, p. 370-371. Această asistență nu putea fi pe deplin funcțională decât dacă Franța și Marea Britanie vor opune agresiunii o rezistență comună, motiv pentru care guvernul francez se declara gata să colaboreze cu cel britanic în privința examinării unei eventuale acțiuni concentrate a celor două guverne 54. Temerile franceze erau cât se poate de reale, dovadă fiind vizita la Londra
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
generată de afirmațiile lui Tilea se mai estompase însă. Chiar dacă nimic nu le infirma, nu exista, de asemenea, nimic care să le confirme. De la început, principala problemă care a fost ridicată era eventualul sprijin sovietic pentru România, în cazul unei agresiuni germane. Francezii erau însă sceptici în această privință. Uniunea Sovietică nu era prea „populară“ în România. Autoritățile de la București nu agreau ideea acestui ajutor sau al unei medieri a Franței la Moscova în această direcție. Din acest motiv, ministrul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
realizarea sa totul părea să depindă de Polonia 58. Britanicii își exprimau totuși speranța că vor putea convinge Polonia să se alăture acestor planuri și, mai mult decât atât, să determine Polonia să acționeze și în cazul în care o agresiune germană s-ar fi produs împotriva României și poate și a altor țări59. După anexarea Memel-ului, Polonia a consimțit să răspundă ofertelor britanice, dar într-o manieră proprie. Deși refuza să se asocieze unui pact al • Ibidem, documentul nr. 451
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Tratat de Asistență Mutuală cu Franța - și ea condiționa ajutorul francez și britanic de reciprocitatea sa, astfel încât dacă Franța era atacată de Germania sau intra în război cu Germania pentru a sprijini un stat occidental sau Iugoslavia, în caz de agresiune germană, Polonia să îi vină în ajutor. În cazul în care această schemă ar fi fost acceptată, consolidarea poziției României și Poloniei putea determina o contribuție reală și eficientă din partea Greciei și a Turciei. Mai mult decât atât, era de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că nu merita sacrificiul nici unui grenadier britanic 65. A doua zi, ambasadorul britanic de la București, Sir Reginald Hoare, primea instrucțiuni să informeze guvernul României că Marea Britanie a oferit garanții numai Poloniei, datorită informațiilor pe care le avea despre posibilitatea unei agresiuni imediate asupra acesteia. Guvernul de la București era însă asigurat că se consideră ca fiind încă valabilă schema propusă la 27 martie și continuă să se aștepte cu interes punctul de vedere al României în legătură cu aceasta 66. Faptul că Marea Britanie a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ei doreau să ofere un ajutor mai substanțial României, propunându-i lui Beck realizarea unei înțelegeri între Polonia, Franța și Marea Britanie, prin care să fie stabilită o decizie comună asupra măsurilor ce ar urma să fie luate în cazul unei agresiuni asupra României 73. Beck a refuzat un răspuns imediat. Planurile sale vizau stabilirea unei relații cu Marea Britanie pe baze permanente 74, dar, din punctul lui de vedere, România trebuia exclusă din acest aranjament. Diplomatul polonez își baza poziția pe argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
i-a determinat pe britanici să ezite în planurile lor de a acorda asistență României 77. Dacă până la discuțiile cu Beck, începute la 4 aprilie, guvernul britanic se arăta încă hotărât să asiste cu toate forțele România, în cazul unei agresiuni din partea Germaniei sau a altor dușmani, ministrul de externe polonez a reușit să convingă diplomația Londrei că oferirea de garanții pentru România nu mai era necesară. În plus, Bucureștii nu oferiseră încă un răspuns cu privire la planul franco-britanic propus la 27
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
permanent de asistență mutuală 79. Britanicii au fost însă nevoiți să facă o alegere dificilă, deoarece își dădeau seama de faptul că Polonia își asuma în regiune un rol de mare putere, ignorând pericolul care o amenința în cazul unei agresiuni germane asupra României și preferând, dintr-o pornire egoistă obtuză, ca România și nu ea însăși să fie prima victimă, fapt semnalat de Anthony Eden într-o scrisoare adresată Vicontelui Halifax la 5 aprilie 193980. Tocmai de aceea, în discuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Series, Volume V, documentul nr. 19, p. 53. 84 Ibidem, documentul nr. 10, p. 36. Poloniei, dacă o eventuală garanție britanică pentru România era condiționată de o garanție similară din partea Poloniei, sau dacă această garanție ar funcționa în cazul oricărei agresiuni, fie din partea Germaniei, fie din partea Uniunii Sovietice. Tilea sublinia că interesul României era acela de a primi o garanție a integrității sale teritoriale, însă Alexander Cadogan a lăsat să se înțeleagă că primul pas în această direcție îl constituie necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
diplomatul român le-a avut cu Alexander Cadogan, i-a expus acestuia punctul de vedere al guvernului de la București, potrivit căruia alianța cu Polonia trebuia să funcționeze oricum în cazul oricărui atac, chiar dacă aranjamentele tehnice fuseseră realizate pentru eventualitatea unei agresiuni sovietice. În orice caz, guvernul român dorea să obțină garanții din partea Marii Britanii, chiar înainte de finalizarea negocierilor cu Polonia. În plus, România nu credea nici în viabilitatea unui „plan în patru“, ce fusese propus la 20 martie de britanici sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Poloniei de a se alătura planurilor Marii Britanii față de România. Singura variantă pe care Varșovia o lua în calcul era aceea de a oferi asistență României împreună cu Ungaria. În caz contrar, Varșoviei considera că singura modalitate de a se evita o agresiune germană era aceea de a arăta Germaniei că în sud-estul Europei și în Balcani rămâneau deschise căile unei înțelegeri pașnice 87. Polonia a lăsat așadar puține opțiuni Londrei. La toate acestea se adăuga dorința tot mai insistentă a Franței ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
așa cum nici Marea Britanie nu era convinsă că România se afla într-un pericol iminent 89. Poziția Parisului s-a dovedit decisivă atunci când Marea Britanie a solicitat Franței să se alăture unei garanții pentru Grecia, în scopul de a descuraja o eventuală agresiune italiană. În aceste condiții, guvernul britanic și cel francez au convenit în privința unei poziții comune, și anume oferirea de garanții unilaterale atât Greciei cât și României 90. Pericolul ca prin această garanție să se piardă pârghiile necesare pentru a convinge
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decidem, căci, după sfârșitul care se prevedea („așezarea popoarelor pe baza drepturilor lor naționale“), „ar fi fost o nedemnitate să așteptăm foloasele, fără a fi luat parte la sacrificii“4. Desfășurarea războiului, a acțiunilor militare și politice aducea elemente noi; agresiunea împotriva Serbiei, devastările și atrocitățile din Belgia și nordestul Franței, colaborarea germano-austro-ungară ne îndepărtau de Puterile Centrale. Iritarea opiniei publice din Regat creștea și din pricina tratamentului la care era supus neamul românesc după izbucnirea războiului. „Sute de mii de români
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
țapi ispășitori” pentru ilustrarea tezelor lansate de plenarele Comitetului Central, iar Alexandru, personaj misterios, fost înalt demnitar, trezit acum la realitate și ostil puterii, ține un jurnal secret și decide să-și adăpostească periculosul manuscris tocmai la Adrian. Toate aceste agresiuni ale epocii îi leagă și mai mult pe îndrăgostiții ce au tăria să spere în umanism și dreptate. Împrejurări imprevizibile de ieri și de azi joacă rolul destinului, apropiind și despărțind oamenii în crepusculul sistemului comunist. Mă numesc Alzheimer, roman
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
fost mușamalizate, iar tăcerea victimelor a fost obținută cu bani. E limpede, soțul dumneavoastră e un om puternic. Omul meu a descoperit apoi și niște acuzații de hărțuire sexuală care n-au ajuns niciodată În instanță... o plîngere comună de agresiune fizică, Împotriva soțului dumneavoastră și a unui coleg, de asemenea mușamalizată... — Încetați! țip, incapabilă să ascult mai departe. Cred că n-ați Înțeles dumneavoastră bine! Dumneavoastră sau omul dumneavoastră. Soțul meu nu bea cocteiluri cu femei de un anume tip
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Nu stînd după fundul lui Iain Wheeler, ca un lacheu. — Luke, am ceva pentru tine, nu mai pot aștepta și zic. Am niște... materiale despre Iain Wheeler. — Poftim? zice Luke după o pauză. — Au existat niște cazuri de hărțuire și agresiune la serviciu, care au fost mușamalizate. Am un dosar Întreg despre el, chiar aici, În mînă. — Ce ai zis că ai? Luke pare de-a dreptul perplex. Becky... ce tot zici acolo? Poate că nu e cel mai bun moment
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
limbaj decât cel tot mai rudimentar, mai agresiv, mai sufocant al Puterii. Cu toate limitele (inclusiv artistice), ridicolul, falsele iluzii și chiar consecințele nefaste În planul societății civile, aceste cărți constituie ele Însele expresia unei rezistențe culturale, desfășurate public, față de agresiunea puterii, a cărei tentativă constantă a fost de a impune, În același spațiu comunitar, un limbaj unic, un limbaj al supunerii, format din clișeele joase ale propagandei de partid și ale cultului lui Nicolae Ceaușescu. „E impresionant ce se Întâmplă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În momentul de față manualul de istorie nu știu dacă ajunge până În stricta actualitate. Doru Pop: Este o comparație bună, pe care trebuie să o facem cu Holocaustul, transgresând dimensiunea etnică, pentru că Holocaustul nu este o problemă etnică, ci o agresiune antiumană. Gulagul comunist sau Holocaustul au o dimensiune acută. Poate nu conștientizăm, dar În România au fost uciși aproape un milion de oameni. Alte câteva milioane au fost mutați, au emigrat sau au fost alungați. Or, din păcate, iar revenim
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
el, este resimțită mai dramatic invazia civilizației, a tot ce periclitează și anihilează frumusețea și sfințenia naturii. De aceea satul apare ca spațiu sacru. Ca și țăranul lui Sadoveanu, țăranul, aici, este apăsat de civilizație, simte o tulburare sufletească în fața agresiunii acesteia. Mijlocul securizant, la care recurge, este cel universal: retragerea în sine, ajutată de credința imuabilă în valorile etice, în ceea ce este frumos și sfânt. Trăind într-o lume în care temeiurile etice s-au clătinat, oamenii caută în mod
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-a adoptat. Ca și în cazul lui Bacovia, scriitura ei provine din revelația neantului, iar declicul îl constituie tocmai momentul unei agresiuni inițiale, care amenință integritatea lumii și a eului: „Cu părul ras mă plimbam prin sat/ în timpul când poezia nu mai avea nici o putere./ [...] era timpul să vină întunericul cu pielea jupuită/ era timpul să vină noaptea plină de plăceri de
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
deschisă a fructului pur spiritual” - Scrisoare fără mărci, Scriitorii noștri cu fustă și cercei). Între 1930 și 1935, în câteva numere șapirografiate, redactează o revistă personală, pe care o intitulează, ,,Șiș”, cu trimiteri la condiția de marginalizat, dar și la agresiunile ,,de corecție” prin care, în numele suprarealității construite, literatura de sușă anvangardistă urmărea să submineze cotidianul și pe om. În caietele din 1934 și 1935 de la ,,Meridian”, revistă care, prin Sașa Pană, Geo Bogza și Marcel Iancu, ducea mai departe atmosfera
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
pluralitate de trăsături negative, multe dintre ele deja asumate de ideologiile românești contemporane, și oferă prea puține compensații - trăsături pozitive - care să întemeieze o identitate europeană a națiunii române echilibrată în raport cu identitățile naționale ale celorlalte popoare europene. În fața unei asemenea „agresiuni” la adresa identității naționale a românilor, supralicitarea unei identități construite pornind de la trecut, mai degrabă decât de la perspectivele viitorului, este o reacție normală. Ca urmare, până acum cel puțin, dezirabilitatea achiziționării de către România a unei civilizații de tip occidental, în funcție de care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
chiar mai mari și de pași înapoi semnificativi. Tranziția postcomunistă ilustrează această situație poate chiar mai mult decât oricare alta. Tocmai particularitatea de a fi în tranziție a produs acest important efect secundar. Prin însuși conținutul său, tranziția este o agresiune a clasei politice, prin intermediul statului, asupra societății. Marea diferență dintre cele două forme majore de schimbare a unei societăți - prin evoluție sau prin tranziție - constă în ceea ce s-ar putea denumi „motorul” sau „sursa” schimbării societății. În cazul evoluției, sursa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]