5,707 matches
-
factorii ce pot regla comportamentele agresive sunt: recompensa, pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea, agresiunea și violența au nuanțe diferite. Atitudinea agresivă implică scopul distructiv; violența, fiind o conduită agresivă acută, caracterizată în special prin folosirea forței fizice, este limitată în timp, atât prin rapiditatea trecerii la act, cât și prin rapiditatea realizării agresive
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
rapiditatea trecerii la act, cât și prin rapiditatea realizării agresive. Agresiunea este trecerea de la potențialitate la actul propriu-zis, implicând un comportament cu o motivație: „distrugere parțială sau totală, în sens propriu sau figurat, a unui obiect sau a unei persoane”. Agresivitatea, ca modalitate de relaționare interumană, îmbracă diverse forme, cum ar fi violența - acțiune distructivă îndreptată împotriva oamenilor sau a proprietății care face apel la forța fizică: - insulta; - furtul; - constrângerea prin șantaj; - amenințarea. Deseori, și în clasa de elevi impulsul agresiv
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clasa de elevi impulsul agresiv este limitat la competiție, la atac verbal, la ostilitate, exprimându-se prin injurii, dispreț, ranchiună etc. Cercetările de tip psihologic, apropiate modului de exprimare agresiv în clasa de elevi, au demonstrat faptul că la baza agresivității se află subaprecierea Eului, o autoevaluare scăzută. Lipsitt (1958) și Coopersmith (1967) au arătat că, la o listă de adjective, copiii anxioși au prezentat fără excepție o autoevaluare scăzută. Block și Thomas (1979) au concluzionat: tinerii, care la lista de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
puternică, o „anxietate de dependență”, care, în loc să-l apropie de educator, sub forma frustrantă, îi poate produce o supărare, un sentiment de dușmănie. Anxietatea apare atunci când, în astfel de împrejurări, atitudinea părintească a profesorului nu-i permite dezvoltarea deschisă a agresivității. Copilul anxios se identifică cu normele impuse, le transformă în propriul său sistem de valori, neputându-le însă realiza. Insuccesele sale sunt o imagine nefavorabilă a Eului. Frustrarea stă la baza sentimentelor negative. Frica și supărarea mobilizează organismul individului spre
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
baza sentimentelor negative. Frica și supărarea mobilizează organismul individului spre acele activități care au ca rezultat evitarea pericolului. În școală, spre a câștiga simpatia colegilor, există elevi care, nereușind să se impună în planul performanței școlare, se lansează în „argumentul agresivității”. În ceea ce privește comportamentul agresiv al elevilor, în raport cu ceilalți colegi, s-a constatat că sentimentul de satisfacție sau de insatisfacție poate impulsiona o direcție pozitivă sau negativă. Teama unor elevi pentru o anumită notă, pentru a nu-și deprecia în ochii celorlalți
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
notă, pentru a nu-și deprecia în ochii celorlalți imaginea despre sine, poate declanșa un „vid de gândire”, având ca efect o emoție, după cum susține J.Delumeau, cu efecte mari asupra strategiei viitoare de acțiune. Reglatorul social al fricii și agresivității este, în viziunea lui Harlow (Developmental aspects of emotional behavior), atașamentul, atracția pentru sarcinile școlare, instituirea unui climat favorabil interrelaționării. Sarcini școlare accesibile și atractive, potrivite nivelului de dezvoltare a elevilor, contribuie la întărirea motivației pentru învățare, comunicare sau relaționare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
lui Harlow (Developmental aspects of emotional behavior), atașamentul, atracția pentru sarcinile școlare, instituirea unui climat favorabil interrelaționării. Sarcini școlare accesibile și atractive, potrivite nivelului de dezvoltare a elevilor, contribuie la întărirea motivației pentru învățare, comunicare sau relaționare. Dacă frica și agresivitatea ajung să domine instanțele raționale, aceste două conduite emoționale devin o piedică în formarea oricărui atașament. O persoană cu un grad ridicat de nervozitate, provocată de solicitările frustrante ale mediului, este iritabilă, arțăgoasă, instabilă (vezi băncile școlare), uneori devine brutală
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Prin masca profesorului „mână de fier”, deseori se provoacă durere sau neplăcere, creându-se loc, într-un climat insecurizant, la insatisfacții emoționale. În acest caz, actele cadrului didactic pot fi calificate ca fiind agresive. Autoritatea prost înțeleasă devine sursă de agresivitate pentru copil. Tirania impusă de profesori produce o confuzie totală în viața sufletească a copilului, având drept consecințe: dezorganizări, disfuncții în plan relațional. Este un pas spre delincvență, spre abandon școlar, chiar spre sinucideri. Se poate ridica întrebarea dacă agresivitatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
agresivitate pentru copil. Tirania impusă de profesori produce o confuzie totală în viața sufletească a copilului, având drept consecințe: dezorganizări, disfuncții în plan relațional. Este un pas spre delincvență, spre abandon școlar, chiar spre sinucideri. Se poate ridica întrebarea dacă agresivitatea e un cuantum de îndrăzneală? Ce îl conduce pe profesor spre violență? Intenționalitatea este un criteriu important în stabilirea agresivității. Pedeapsa educativă este utilizată în sensul nerepetării greșelii; bătaia, cu profunde semnificații pentru psihicul copilului, poate lua forma manifestă de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
disfuncții în plan relațional. Este un pas spre delincvență, spre abandon școlar, chiar spre sinucideri. Se poate ridica întrebarea dacă agresivitatea e un cuantum de îndrăzneală? Ce îl conduce pe profesor spre violență? Intenționalitatea este un criteriu important în stabilirea agresivității. Pedeapsa educativă este utilizată în sensul nerepetării greșelii; bătaia, cu profunde semnificații pentru psihicul copilului, poate lua forma manifestă de umilire. Un copil supus unei maltratări nu este suferind fizic, ci este traumatizat din cauza reprezentării demnității sale, brutal călcată în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
picioare. Practica pedagogică arată că, pentru atitudini necorespunzătoare, mai utile sunt: încurajarea, dojana, admonestarea. Cu tact, răbdare și dragoste, promovând modele pozitive și dezvoltând părțile bune din personalitățile „agresorilor”, cadrul didactic poate apela la strategii manageriale experimentate deja, strategiile altruiste. Agresivitatea infantilă se dezvoltă în raport cu contraacțiunea pedagogică și tactul pedagogic. Mulți educatori nu admit agresivitatea deschisă, însă neglijând formele simbolice ale acesteia, care apar sub masca îmbufnării, dispoziției rele sau sub forma rezistenței motorii și verbale, nu se face altceva decât
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Cu tact, răbdare și dragoste, promovând modele pozitive și dezvoltând părțile bune din personalitățile „agresorilor”, cadrul didactic poate apela la strategii manageriale experimentate deja, strategiile altruiste. Agresivitatea infantilă se dezvoltă în raport cu contraacțiunea pedagogică și tactul pedagogic. Mulți educatori nu admit agresivitatea deschisă, însă neglijând formele simbolice ale acesteia, care apar sub masca îmbufnării, dispoziției rele sau sub forma rezistenței motorii și verbale, nu se face altceva decât o dezvoltare a posibilelor conflicte din clasa de elevi. Deci apariția și dezvoltarea unor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
corectând anumite comportamente negative tocmai prin consecințele lor naturale. 51. Folosește cât mai puține cuvinte cu un efect cât mai mare. 52. Nu-ți fie teamă să arăți că ai simțul umorului. 53. Nu uita: ironia este prima formă a agresivității verbale. Utilizată în exces și în momente nepotrivite poate crea tensiuni. 54. Fii destul de „mare” ca să admiți că ai greșit și că poți să ceri uneori chiar și scuze. 55. Alcătuiește un istoric al clasei tale folosind instantanee, modele de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ne putem întreba dacă plăcerea își face într-adevăr apariția atunci când durerea, mânia sau frica încetează. Așadar, „trădându-l” pe Panksepp, putem considera că, în general, dorința ființei umane corespunde nevoilor hedoniste ale filosofilor și căutării plăcerilor. Sistemul mâniei (furie, agresivitate etc.) a fost descoperit cel dintâi. Ablațiunea cortexului la pisică (Magoun, 1954, apud Magoun, 1960) și a bulbului olfactiv la șobolan sau stimularea electrică a anumitor regiuni ale sistemului limbic declanșează la animal o stare de mânie de o violență
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Reacțiile corespondente sunt atacul și lupta, care implică, mai ales în cazul animalelor, mușcături. Unele stimulări ale cortexului (olfactive la șobolan, cu siguranță vizuale la om) modulează și inhibă reacțiile paroxistice de turbare pentru a produce mânia sau ceea ce numim agresivitate. Concluzie Cortexul, sediu al deprinderilor sociale și morale, este dezinhibat de anumite substanțe, cum ar fi alcoolul. Pe de altă parte, personalitatea individuală se vede minimizată, chiar abolită într-un grup. Această acumulare de mecanisme ale dezinhibării explică apariția violențelor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
bărbătești, fie femeiești. 2) Femeile sunt destinate să aibă mai multe sarcini legate de rolul reproductiv decât bărbații. 3) Sub cele mai multe aspecte, bărbații și femeile sunt egali, dar, din cauza acestor diferențe: • bărbații vor manifesta mai ales caracteristici psihologice „masculinexe "„masculin"”: agresivitate, duritate, competiție, capacitate de raționare logică, analitică, abstractă, autonomiexe "„autonomie", autoafirmare 1; • femeile vor manifesta intuiție, sensibilitate, empatie, compasiune, modestie, dependență, blândețe, dăruire, sacrificiuxe "„sacrificiu" de sine. 4) Societatea trebuie să aibă grijăxe "„grijă" să mențină această ordine pozitivă „naturală
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
limitează posibilitățile individuale de dezvoltare. Și bărbații, și femeile trebuie eliberați de barierele înguste ale unor constructe culturale reducționiste în favoarea unor identități androgine mai sănătoase. Personalitatea androginăxe "„androgin" combină trăsături feminine: grijă, cooperare, compasiune, tandrețe, sensibilitate, cu trăsături masculinexe "„masculin": agresivitate, spirit de conducere, inițiativă, orientare spre competiție (Sandra Bem, 1976). 2.3.3. Limitele feminismului liberaltc "2.3.3. Limitele feminismului liberal" Mă voi referi, în cele ce urmează, nu la criticile conservatoare ale acestui tip de feminism, ci la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
decât femeile. Educația patriarhală îi obligă să se perceapă ca având o datorie prioritară să fie principalii câștigători ai pâinii. Imposibilitatea de a se conforma modelului produce frustrații foarte mari și conduce adesea la sentimente de ratare, la alcoolism, furie, agresivitate. Puținele grupări care alcătuiesc astăzi o avangardă feministăxe "„feministă" sunt într-o situație destul de dificilă (trecând peste descurajările externe și peste ignorarea lor mediatică). Cred că ele trebuie să aibă o agendă asemănătoare cu cea a feminismului valului al doilea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a polarizării sociale. Marginalizarea și excluziunea sociale se referă la procesul de plasare a anumitor indivizi sau grupuri sociale la periferia societății, ceea ce presupune izolare și acces limitat la resursele comunității respective. Efectele acestui proces se regăsesc în alienare, inadaptare, agresivitate, violență, comportamente deviante, dezorganizări familiale, reacții ostile față de normele și valorile societății etc. Fără îndoială că problema excluziunii sociale reprezintă una dintre provocările secolului XXI. Pe de o parte, excluziunea socială se manifestă în plan global, regional și comunitar, iar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
În prezența obiectului său liric. Acțiunea presupune, Întîi, surescitarea (mirarea, Înfiorarea) subiectului, urmată de agresiunea față de obiect. O exaltare, totuși, care nu duce la pierderea rațiunii, o agresiune care se ferește să „desfigureze” obiectul. Surescitarea este totdeauna controlată la Heliade, agresivitatea este luată În primire de retorica abundentă a poetului. Violența se transformă În seducție, limbajul o abstractizează, numeroasele referințe mitologice o dispersează Într-un spațiu vast. Numai În poemele satirice (Ingratul, Un mueroi și o femeie, Solcan, O festă În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ale unei mitologii imediate. O mitologic a terorii, un peisaj al coșmarului, al haosului primordial. Stînca, despre care același Bachelard spune (În La terre et les réveries de la volonte) că ne Învață limbajul durității, are În poemul lui Alecsandri semnele agresivității primitive. N-are vedere, nu are limbaj. Orgoliul (alt atribut literar) Îi lipsește. Complicitatea elementară („deschid largi, negre peșteri menite să soarbă...”) este condiția ei morală. Obiect prin excelență romantic, simbol al semeției, element provocator În peisaj, stînca, deposedată de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un nor negru ce se lățește și acoperă orizontul. Norul devine o hidră, hidra se metamorfozează În neguri otrăvitoare, vifor de urgie, după care negurile, viforul pier În pustiu... Imagini, toate, ale unei violențe materiale ce se dezagregă ușor. O agresivitate ce se scurge ca apa În nisipurile secetoase... În aceeași tehnică sînt compuse și poemele din Ostașii noștri: o retorică mai obosită, bazată aproape În exclusivitate pe antiteză și personificare. Simbolurile sînt, acum, de natură strict geologică. Carpatul Înfruntă (de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
indirect apariția unei boli. Genele codează doar secvențe de aminoacizi, ale căror efecte operează asupra a unuia sau mai multor factori de risc, și nu asupra bolii în sine. Efectele genelor deci se răsfrâng asupra trăsăturilor de risc (hiperactivitate, impulsivitate, agresivitate, reactivitate fiziologică). Trăsăturile care induc un risc crescut sunt dimensionale - se pot manifesta într-o măsură variabilă. Genele al căror efect variabil afectează aceste dimensiuni se numesc loci ai unor trăsături cantitative (QTLquantitative trait loci). De multe ori, genele influențează
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
folosite în studiul subiecților umani, mai ales a cazurilor clinice. - Modele animale pentru găsirea genelor candidate asociate cu comportamente umane specifice. De exemplu interacțiunea socială anormală la șoareci a fost legată de absența genei Dv/ 1 (gena are analog uman); agresivitatea a fost asociată cu lipsa sintetazei acidului nitric neuronal sau cu lipsa MAO A. „Modelele animale „sunt deseori reprezentate de așa-numiții șoareci knock-out, cărora li se „elimină” o genă și li se urmărește apoi comportamentul. 4.4. Evoluție și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
inteligență la limita normalului, dar cu 10-15 puncte sub cel al persoanelor înrudite, întârziere în dezvoltarea limbajului, dificultăși de învățare (mai ales de citire), deficit de atenție, hiperactivitate, impulsivitate. Aceste din urmă caracteristici au stat la baza unei teorii a agresivității ca expresie a bazei genetice, care susținea că „supermasculii”, bărbații cu genotip XYY, sunt biologic determinați să acționeze violent, neputând să își controleze comportamentul din cauza genelor aberante. În prezent se consideră însă că agresivitatea și comportamentul aberant sunt relativ rare
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]