7,965 matches
-
Numesc deci o astfel de cetate și un astfel de sistem de guvenare bune și drepte și la fel pe omul ce le seamănă. Numesc însă rele și greșite pe celelate - de vreme ce aceasta, prima, este dreaptă - ele vădindu-se, în ceea ce privește alcătuirea cetăților și constituirea caracterului sufletului indivizilor, distribuite după patru forme de rău”. Există, apoi, un al treilea grad de dificultate: care este realitatea constituției drepte? Nu este ea doar întruchiparea ideală a unei cetăți, în fond, utopice? Și atunci cum
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rămâne insesizabil și rezistă unei abordări directe. Însă dreptatea nu este doar o virtute individuală, ci și un temei al vieții comune; la scara comunității și a ordinii care o guvernează poate fi făcută vizibilă structura din care aceasta procedă - alcătuirea sufletului. În felul acesta se ajunge de la examinarea unei virtuți a sufletului la desfășurarea structurii Statului - a unui stat rațional, constituit în conformitate cu dreptatea. Această dedublare corespunde modalității efective (metodei) prin care se realizează cercetarea sufletului: dialogul - a cărui dimensiune exterioară
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Partea a III-a Capitolul XIII Perspective psihosociale în educație Ă Adrian Neculau, Ștefan Boncu 229 1. Psihologia socială școlară 229 2. Școala Ă instituție sau/și organizație? 230 3. Clasa școlară ca grup 235 4. Omogenitate și eterogenitate în alcătuirea clasei 239 5. Cooperare și competiție 240 6. Identitate socială și stimă de sine 245 7. Atribuirea succesului și eșecului școlar 248 8. Status socio-economic și reușită școlară 250 Capitolul XIV Dimensiuni psihosociale ale activității profesorului Ă Adrian Neculau, Ștefan
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe studiul trăsăturilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizează persoana în cadrul unei situații. Deși multe teorii privesc trăsăturile ca variabile dispoziționale, în general, nu se minimalizează rolul determinanților situaționali ai comportamentului. Teoriile aparținând acestei orientări au fundamentat alcătuirea unui număr mare de tehnici și instrumente de măsură Ă scale, chestionare, inventare și probe proiective Ă care facilitează rezolvarea mai rapidă a sarcinilor de psihodiagnostic în clinică și în activitatea de orientare școlară și selecție profesională. Orientarea socio-culturală și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
structura aptitudinilor o urmează pe cea a domeniilor de activitate. Astfel pot fi diferențiate aptitudini tehnice, științifice, artistice, organizatorice etc. 1. Aptitudinile tehnice se referă la posibilitatea de a utiliza instrumentele, mașinile și aparatele, de a le înțelege modul de alcătuire și de a le construi, dar nu implică neapărat și existența creativității tehnice. Analizând aptitudinile de grup descrise mai sus, remarcăm implicarea în activitățile tehnice a factorilor perceptiv, de reprezentare spațială și de dexteritate manuală, pe lângă inteligența generală. În schimb
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unei frunze etc. E bine ca școlarii să deseneze aparatele, obiectele, ființele studiate. Chiar dacă imaginea lor figurează în manual, cerința de a le desena îi obligă să observe toate detaliile. Foarte utilă este și organizarea de activități practice favorizând cunoașterea (alcătuirea de ierbare, insectare, efectuarea de experiențe etc.). c. Înlesnirea desprinderii esențialului comportă o muncă didactică variată. Un mijloc facil este utilizarea desenului schematic pe tablă, care scoate în evidență aspectele importante, eliminând detaliile. Schematizarea trebuie însă însoțită și de o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a materialului se înfăptuiește de la sine, chiar dacă nu ne dăm seama. Urmărirea ei conștientă poate avea un efect benefic. În cadrul acestor transformări ale textului intervin numeroase operații mintale. Descompunerea în fragmente este o operație de analiză, intitularea implică o abstractizare, alcătuirea planului mintal presupune un efort de sinteză, iar corelațiile realizează și oarecare generalizare. Pe lângă acestea intervin și acțiuni mintale, operațiile specifice. Când schimb în minte locul unei idei e ca și când aș muta un obiect dintr-un loc în altul. Intitularea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sfera cercetării fundamentale nu se încred decât în datele pe care le culeg nemijlocit din realitate. Departe de a practica aceeași metodă ca filosofii sociali, de exemplu, ei se îndeletnicesc în principal cu proiectarea montajelor experimentale, manipularea variabilelor în cadrul acestora, alcătuirea de chestionare și analiza statistică a datelor cu ajutorul computerului. Psihologia socială nu trebuie confundată în nici un fel cu psihologia grupurilor, pe care o include. Ea poate aborda procese intrapsihice, justificându-și demersul prin faptul că acestea sunt modelate de influențele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grupurilor din urmă obțineau performanțe școlare incomparabil mai bune (Forsyth, 1983). De aceea, e de dorit ca grupurile din care face parte elevul Ă familia, clasa, grupul de prieteni Ă să exercite acțiuni educative convergente. 4. Omogenitate și eterogenitate în alcătuirea claseitc "4. Omogenitate [i eterogenitate în alc\tuirea clasei" O caracteristică a grupului școlar, care pare să marcheze în mod fundamental comportamentul elevilor, o constituie omogenitatea sa. Într-adevăr, spre deosebire de alte tipuri de grupuri sociale, grupul educativ are o compoziție
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1974, p. 173). Grupul școlar este format din membri cu statute egale, care au în plus și alte trăsături ce conferă o omogenitate greu de regăsit la alte grupuri. Totuși, există calități ale membrilor ce pot funcționa drept criterii pentru alcătuirea claselor, putându-se astfel asigura omogenitatea sau eterogenitatea colectivelor de elevi. Capacitatea și apartenența sexuală a elevilor au constituit astfel de criterii, iar rezultatele obținute au format obiectul unor dispute rămase, în bună măsură, netranșate. Se cuvine să remarcăm că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
categorizare. Psihologul social englez a repartizat elevii adolescenți în două grupuri absolut la întâmplare, făcându-i însă pe subiecți să creadă că au fost incluși în grupul „Kandinsky” sau în grupul „Klee”, potrivit preferințelor estetice pe care le manifestaseră înaintea alcătuirii grupurilor. El le-a cerut apoi să-și recompenseze colegii de grup, precum și pe cei din grupul celălalt pentru participarea la experiment, și a constatat că subiecții favorizau în mod evident, în acordarea recompenselor, pe membrii grupului lor. Tajfel a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățare intelectuală fără intervenția sentimentelor, așa cum nu putem avea sentimente fără ca mintea noastră să fie implicată în vreun fel.” (p. 4). El a descris câteva tehnici afective de bază (cum ar fi, de exemplu, explorarea feței celuilalt cu mâinile sau alcătuirea de grupuri în care membrii lor comunică fără să vorbească unii cu alții), precum și câteva aplicații ale acestora în clasa de elevi. În finalul volumului, Brown avertizează educatorii să folosească cu precauție aceste tehnici, numai acolo unde ele sunt potrivite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
multe aspecte distincte ale complexului creativ, majoritatea investigațiilor examinează, de cele mai multe ori maximum doi factori. Apare necesitatea cercetărilor multivariate, care analizează procesele cognitive, afective și atitudinale și chiar anumite procese fiziologice. În mod ideal, astfel de investigații ar conduce la alcătuirea unui model general care ar permite, la rândul lui, elaborarea unor predicții utile cercetărilor viitoare. Studii-replică Fără îndoială că replicile cercetărilor pot fi valoroase, din moment ce ele constituie o parte integrantă a cercetării experimentale tradiționale. Frecvența în replica studiilor de creativitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prototip în științele exacte, multe variabile cu potențial perturbator sunt menținute constante sau sunt eliminate grație mediului experimental (de laborator) sau metodei de eșantionare. În studiile de creativitate, controlul variabilelor cu efect perturbator se referă deseori, aproape în exclusivitate, la alcătuirea grupurilor de subiecți, la eșantionare și uneori la colecția (covariația) datelor despre trecutul lor ș.a.m.d. Controlul mediului experimental este rareori utilizat (de exemplu Jausovec și Bakracevic, 1995; Ward, 1969) și, în general, este mai puțin riguros. Adevăratele investigații
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
modalitate de decelare a tuturor proiectelor sale. În al doilea rând, încercăm să investigăm în același timp interacțiunea dintre numeroasele aspecte importante - pentru că tocmai din aceste interacțiuni se desprinde portretul complet al creatorului. În al treilea rând, concepția noastră despre alcătuirea procesului de creație al individului creator din trei mari subsisteme - cunoaștere, scop și impuls - obligă cercetătorul să analizeze modul în care ele se îmbină în personalitatea creatorului. Ideea de cuplare lejeră a contribuit la abordarea holistică: părțile componente sunt îmbinate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
definim credința noastră nu printr-o singură frază, ci printr-un întreg sistem de fraze. (Lumina a coborât încet deasupra întregului.) (1969, p. 21) Note Dorim să le mulțumim colegilor care au pus la dispoziție propriile teze de doctorat în alcătuirea acestei lucrări: Richard Brower, Camille Burns, Chantal Bruchez-Hall, Anne Coddington, Ruth Daniels, Sara Davis, Nancy Ferrara, Donald Hovey, Linda Jeffery, Robert Keegan, Roberta Mitchell, Martha Moore-Russell, Jeffrey Osowski, Alan Schwartz, Laura Tahir, Fernando Vidal, Doris Wallace, Crystal Woodward și Martha
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analizele istoriometrice publicate în anul 1869 în cartea Geniul ereditar. Principala teorie propusă în lucrare se bazează pe ipoteza conform căreia performanțele excepționale tind să se transmită din generație în generație prin moștenirea genetică a aptitudinilor cognitive și motivaționale. În alcătuirea studiului său, Galton a colectat numeroase exemple detaliate de profiluri ale indivizilor excepționali pentru a demonstra că frecvența eredității depășește orice predicție posibilă. Chiar dacă multe dintre argumentele lui Galton au necesitat ajustări și validări ulterioare (Bramwell, 1948; Kroeber, 1944; Simonton
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ulterior, Binet a renunțat la ea, deoarece nu a putut elabora un sistem solid de notare. Mai târziu, în testul elaborat în 1905, Binet și Simon au inclus itemi deschiși, cum ar fi găsirea unor rime, completarea unor propoziții și alcătuirea unor propoziții pornind de la trei cuvinte date, pentru a elibera creativitatea; dar, și de această dată, într-o versiune ulterioară a testului el a renunțat la itemii care evaluau creativitatea (Brown, 1989). Se pare că problemele lui Binet cu testele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
provincie sau de protecțiune”, dar „cu oarecari titlu literariu cunoscut”, având „în preocupări probleme de limbă, acordarea de premii și ordonarea documentelor istorice”. La rândul său, V. A. Urechia propunea instituirea unei comisii „de bărbați din toate provinciile române” pentru „alcătuirea unui dicționar și a unei gramatici”. În 1864, un amplu referat în acest sens era aprobat de Consiliul de Miniștri, fără a primi însă, din cauza situației internaționale nefavorabile, ratificarea domnitorului. Cu toate acestea, Alexandru Ioan Cuza a sprijinit înființarea „academiei
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
fi urmat să se acorde celei mai valoroase traduceri din limbile clasice. Acest ajutor material substanțial se alătura celui avansat în 1860 de bogătașul bucureștean originar din Epir, dar naturalizat român, Evanghelie Zappa, care oferise guvernului 5000 de galbeni pentru alcătuirea unui dicționar român, a unei gramatici a limbii române și a unor traduceri din clasicii Antichității. Cele două fonduri - „Cuza” și „Zappa” - au constituit, de altfel, baza materială a viitoarei societăți academice. Prin decretul nr. 582 din 1/13 aprilie
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
de aceea, mai degrabă o invitație la dialog intelectual adresată altor istorici ai Europei de Est, ai științei și ai genului, decât o Încercare de a oferi o interpretare categorică a mișcării eugeniste În România interbelică. Abordarea metodologică motivează și alcătuirea cărții. Deși am urmărit felul În care s-au modificat opiniile eugeniștilor, precum și efectele ideilor și acțiunilor acestora, intenția mea nu este să realizez o narațiune continuă, liniară, a acestor fenomene. Cred că o astfel de prezentare ar fi limitat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noi forme de birocrație, considerate absolut necesare. De asemenea, el descrie felul În care aceste instituții Însărcinate atât cu puteri legislative, cât și executive urmau să devină organe vitale ale unui organismului statal: Programul biopolitic va fixa În mod specific alcătuirea Statului În general și deci conținutul esențial al constituției, vizînd exclusiv evoluția biologică. El va indica precis activitatea departementelor centrale, a serviciilor exterioare și a societății 36. Sarcinile alocate Ministerului de Justiție de fapt reconceptualizează definiția „legii” și a „justiției
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
natural, ci și Împlinirea supremă a calităților cu adevărat feminine ale unei femei, o sursă de autoritate morală și una dintre cele mai importante contribuții la sănătatea generațiilor viitoare ale națiunii: Familia reprezintă arborele ereditar pe care se razimă Întreaga alcătuire a statului... În puterea femeii stă trăinicia familiei, pentru că dacă această temelie s’ar sdruncina va surveni prăbușirea ordinei morale a credinței și chiar a existenței unui popor. Mama generației de astăzi va trebui să aibă răspunderea a sta la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
instituții alternative și au promovat imaginea doctorului ca vindecător al națiunii, construind, astfel, forțe care au Înlocuit ca importanță și semnificație rolul comunitar al preotului și al Bisericii. Eugeniștii au avut, de asemenea, un rol semnificativ pe scena politică. În alcătuirea alianțelor cu mediul politic, membrii mișcării eugeniste s-au scindat adesea Între cele două formațiuni principale ale politicii românești interbelice. Partidul Național-Țărănesc a fost cel mai important aliat al programelor eugeniste. În timpul regimului de scurtă durată condus de PNȚ, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniști. Vezi Paul Quinlan, The Playboy King. Carol II of Romania, Greenwood Press, Westport, Conn, 1995. 48. Liviu Rusu, „Drum liber celor Înzestrați”, Societatea de Mâine, vol. 6, nr. 1-2, 15 ianuarie-1 februarie 1929, pp. 3-4. 49. „Norme bugetare de alcătuire a bugetului Ministerului Instrucțiunii. Declarațiile d’lui ministru Gusti”, Dreptatea, vol. 7, nr. 1633, 5 martie 1933, p. 4. 50. Livezeanu, Cultural Politics. 51. Maria Bucur, „Awakening or Constructing Biological Consciousness?: «Astra» and Biopolitics in Interwar Romania”, Colloquia: Journal of
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]