6,259 matches
-
CIA a primit la începutul anilor ’60 misiunea de a-l asasina pe Fidel Castro.) Este ilustrată, de asemenea, evoluția relației serviciu de informații -decident, de la cea unipersonală, tipică începuturilor statelor moderne, la o relație constituțională, în care executivul și aleșii, parlamentul, își exercită pe deplin atribuțiile prin accesul oficial la informații, notificări privind anumite tipuri de activități și cerința ca fondurile pentru activitățile informative să fie alocate prin lege. Deosebit de interesantă este analiza relației expertiză-strategie, respectiv servicii de informații - decident
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a săvârși binele, așa cum se spune în Filip. 2, 13 și cum Augustin repetase de atâtea ori, atunci păcătoșii nu trebuie dojeniți, trebuie doar să ne rugăm pentru ei. În această operă, Augustin consolidează doctrina sa referitoare la predestinarea celor aleși ce își are originea în proiectul divin gratuit și de nepătruns. Și în afara Africii se discuta însă despre doctrina augustiniană a harului care părea foarte nouă (vom vedea în continuare că doctrina predestinării nu a fost întâmpinată favorabil în cercurile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
harul sunt nemărginite; importanța liberului arbitru e capitală pentru ca omul să înceapă să facă binele și să persevereze în acest sens; în fine, este subliniată preștiința lui Dumnezeu care stabilește pentru eternitate și într-un mod de neînțeles numărul celor aleși. Așadar, e vorba despre o viziune globală asupra mântuirii oamenilor, văzută prin prisma succesiunii diverselor etape ale istoriei sacre. E de la sine înțeles, prin urmare, că istoria sacră este interpretată de Prosperus mai ales în litera ei, în lumina problematicii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Socrate (Istoria Bisericii VII, 41). Lector la Constantinopol, pasionat de studii de retorică, a devenit secretar al episcopului Atticus care l-a hirotonisit diacon și apoi presbiter. La moartea lui Atticus în 425, Proclus a candidat pentru episcopat, dar cel ales a fost Sysinnius; acesta, în semn de reconciliere, l-a uns în 426 pe Proclus ca mitropolit de Cyzic, în Propontida. Însă, cum locuitorii din Cyzic nu recunoșteau autoritatea lui Sysinnius, își aleseseră deja un alt arhiepiscop, așa încât Proclus a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ministru al Economiei În Guverul Modrow). 97% dintre deputații aleși În Volkskammer (ultimul parlament al RDG-ului) erau acolo pentru prima dată, alături de ei nefiind decât 12 supraviețuitori din parlamentul anterior; 84% dintre deputații parlamentelor regionale (Landtagen) erau de asemenea aleși pentru prima oară. După alegerile din 1994, procentul de reînnoire a scăzut la 40% de „nou-veniți” În Landtagen și la 29% În Bundestag. Studiile asupra parlamentarilor indică prin urmare o stabilizare și o profesionalizare a carierelor politice: instituționalizarea s-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
e un apendice de vulgarizare. Înțeleasă sau nu, trăiește.” Axa textului este disocierea versificației de poezie, „dar al zeilor”, sfidând „corsetul” de „cuvinte măsurate și rimate la capăt” și plutind „ca o vapoare ideală” printre stările sufletului omenesc; poetul e alesul care pune „poezia interioară” a celorlalți „în stare de spasm și ondulare către nelimitat”; „tonul de poezie cade-se a fi general, cu tendința de a condensa totul în ceva”, fiindcă numai astfel „stârnește poezia din cel care citește, poezia
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
interculturale mai recente arată că și în societăți foarte tradiționale, cum sunt cele ale aborigenilor din Australia, în ciuda opoziției bătrânilor, tot mai multe fete nu se căsătoresc cu cel pe care l-a desemnat familia încă de timpuriu, ci cu „alesul inimii” (Kottak, 2002). 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamietc "5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie" Libera alegere a partenerului conjugal bazată pe sentimentul pur al iubirii este o realitate în societatea și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ambele în tandem cu Cezar Petrescu, dar și o serie de lucrări dramatice a căror tematică și destinație își dezvăluie caracterul conjunctural și tezismul ostentativ prin chiar titlurile lor - Fiul pământului, Cozile de topor, Să strângem fiecare bob, Ei sunt aleșii noștri, Cel mai bun din clasă, Nu mai cred în farmece ș.a. -, ori câteva „portrete dramatice” (Vasile Roaită, Ilie Pintilie, Filimon Sârbu ș.a.), unele fiind strânse în volumul colectiv Teatru pentru muncitori (1947), în „caiete” și „îndrumătoare” culturale sau înregistrate
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
și imaginarea schemei „aventurii personalității” sunt întrupate, în maniere specifice, în hagiografie, romanul arab, monogatari, romanul medieval al căutării Graalului, ajungându-se până la parodierea eposului cavaleresc, ca la Cervantes. Și ca romancieră, R. își asumă o miză dificilă. Timpul celor aleși (1999), varianta necenzurată a romanului Totdeauna toamna (1988), se prezintă ca un interesant potpuriu de formule romanești și ca aglomerare, uneori fastidioasă, de ițe tematice. Roman polifonic, demontabil și prin deschiderea mai multor fișiere livrești (cel mai evident vizând pastișarea
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
un interesant potpuriu de formule romanești și ca aglomerare, uneori fastidioasă, de ițe tematice. Roman polifonic, demontabil și prin deschiderea mai multor fișiere livrești (cel mai evident vizând pastișarea „trucajului” mitologic din Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov), Timpul celor aleși poate fi citit ca roman de descriere a mediilor (monden-universitare), ca eseu filosofic altoit pe o poveste de dragoste (tratată excesiv romanțios), dar și ca roman mitic cu irizații mistice. Într-un grup de intelectuali snobi își fac apariția „zeii
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
care exclusivitatea pierde din ce În ce mai mult teren În favoarea inclusivității? Este Dumnezeu mai puțin interesat În Întreaga lui creație decât În America de Nord? Europenii ar putea găsi o asemenea presupunere distractivă, dar, credeți-mă, mulți americani rămân atașați noțiunii statutului nostru special de aleșii lui Dumnezeu. Dacă am renunța la această credință sau am avea doar dubii asupra veracității sale, sentimentul de Încredere În noi Înșine și În visul american ar putea fi vătămat În mod ireparabil. Adeseori, atleți și celebrități americane, lideri politici
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
șeful și secretara și alte posturi lăsate la alegerea proprie a formatorului sau a cursanților). Aceeași perspectivă este dezvoltată de Brilhart și Galanes (1995) atunci când într-un grup în care membrii interacționează în mod natural, unul dintre cei doi observatori aleși va striga la un moment dat „îngheață!” și toți cei care participă trebuie să rămână în poziția în care se află, chiar și comunicarea vizuală trebuind să fie „înghețată”; celălalt observator va trebui să comenteze ceea ce vede, apoi discuția se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
harul sînt nemărginite; importanța liberului arbitru e capitală pentru ca omul să înceapă să facă bine și să persevereze în acest sens; în fine, se subliniază preștiința lui Dumnezeu, care stabilește pentru eternitate și într-un mod de neînțeles numărul celor aleși. Așadar, e vorba despre o viziune globală asupra mîntuirii oamenilor, văzută prin prisma succesiunii diverselor etape ale istoriei sacre. E de la sine înțeles că istoria sacră este interpretată de Prosper mai ales în litera ei, în lumina problematicii esențiale a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Socrate (Istoria Bisericii VII, 41). Lector la Constantinopol, pasionat de studii de retorică, a devenit secretar al episcopului Atticus, care l-a hirotonit diacon și apoi preot. La moartea lui Atticus, în 425, Proclus a candidat pentru episcopat, dar cel ales a fost Sysinnius; acesta, în semn de reconciliere, l-a uns în 426 pe Proclus ca mitropolit de Cyzic, în Propontida. însă, cum locuitorii din Cyzic nu recunoșteau autoritatea lui Sysinnius, își aleseseră deja un alt arhiepiscop, așa încît Proclus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să-i dea o "înaltă apreciere" (după epoci în care era criticat datorită unor fragmente "naționaliste"). Și astfel, Centenarul său a fost celebrat în marea sală istorică "a Ateneului Român", prin așa-numitul "Simposion Omagial Mihai Eminescu", participanți fiind invitați "aleși", mai cu seamă din Nomenklatură, din scriitorii bine-văzuți etc. Adunarea s-a deschis printr-un "Mesaj " (M) al lui NC (citit de unul dintre cei mai inculți miniștri ai săi, Emil Bobu). În acest M, se dădeau citate, între altele
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
Cartea reia, prescurtat, titlul primei plachete tipărite de poet în limba franceză: Dieu me doit cette perte (1983); vers superb, de o mare profunzime, vers-etalon pentru întreaga poezie scrisă în exil de K., vrând să spună că Dumnezeu datorează celor aleși (din veac) o (mare) pierdere (suferință, tragedie). Reprezentând un câștig, deopotrivă pentru autorul volumului și pentru literatura română, Această pierdere îl situează, firesc, pe autor în prima linie a liricii române contemporane. Remarcabilă este însă nu numai valoarea acestui poet
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
fi propovăduită la toate popoarele (v. 10); haosul cosmic (vv. 24‑25); dezastrul natural (v. 8) și dezastrul social (vv. 12‑13); 7) „urâciunea pustiirii” ( v. 14); 8) Dumnezeu scurtează perioada persecuțiilor din iubire și, în același timp, pentru mântuirea aleșilor săi (v. 20). Cea de‑a doua secțiune, consacrată în exclusivitate războiului iudeilor, debutează printr‑un avertisment: 14Iar când veți vedea urâciunea pustiirii [...] stând unde nu se cuvine (ϑ∈ ∃∗Ξ8Λ(:∀ ϑ↑Η ƒΔ0:φΦγΤΗ ƒΦϑ06ϑ∀ ©Β≅Λ ≅⇔ ∗γ℘) - cine
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va dura puțin timp, doar „un ceas” (17,12). Ei „vor avea cu toții un cuget, și puterea și autoritatea o vor da fiarei” (17,13). La sfârșit, ei vor fi învinși de Mielul ( „Domnul domnilor”), „Împăratul împăraților” și de „cei aleși și credincioși” din oștirea Mielului (17,14). Versetul 17,10 a generat numeroase comentarii și speculații de ordin cronologic. Autorul oferă un indiciu important, dar nu suficient de clar. El spune că cinci regi din seria celor opt au domnit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
personaj (2,12) cu o dublă intenție. În primul rând, el joacă rolul de spion și de informator al regelui Manase: nimeni nu ar fi cunoscut ascunzătoarea lui Isaia. În al doilea rând, Beshira - nume derivat din ebraicul behîr râ’, „alesul răului” - constituie pretextul unei digresiuni consacrate „genealogiei falsului profetism”. Unchiul lui Beshira ar fi fost Sedechia, conducătorul celor patru sute de profeți ai lui Baal de la curtea regelui Achaab, care, din servilism, i‑au prezis acestuia cucerirea unei cetăți inamice (3Rg
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cele două principii absolute, Bine și Rău, reprezentate de Cel Iubit și de Beliar cu chip de om. Așa cum Isus din scrierea apocrifă se ascunde în trup omenesc, pentru a nu fi recunoscut de întreaga omenire, ci doar de cei aleși, tot astfel Beliar se va ascunde sub masca unui tiran, cu aparență cuceritoare: „În chip de rege (Nero) va veni prințul acesta (Beliar), iar toate puterile acestei lumi vor merge după el și i se vor supune în toate câte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o dimineață pe Iustin, în piața publică a orașului Efes. Cei doi palestinieni (Iustin, la rândul său, născut într‑un oraș din Samaria) leagă un dialog extrem de pasionant, al cărui scop era demonstrarea mesianității lui Isus, ca și calitatea de aleși a creștinilor, în dauna evreilor. Deși întâlnirea s‑a petrecut în timpul revoltei antiromane (cap. 1), Iustin nu a consemnat‑o decât douăzeci și cinci de ani mai târziu (către 160). Dialogul constă dintr‑o serie de atacuri, din partea lui Iustin, și de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
schimb de un singur martor eshatologic, înscriindu‑se astfel pe linia tradiției reprezentate de Oracolele sibiline (cartea a II‑a) și de Commodian. Profetul este simbolizat aici de un înger, fapt cu totul justificat de vreme ce Dumnezeu l‑a păstrat pe alesul său în rai. În capitolul 11, exegetul respectă datele Apocalipsei, prezentând doi martori, care supraviețuiesc în propriile trupuri și care sunt înzestrați cu calități taumaturgice. În fine, al treilea simbol este identificat în capitolul 14. Aici nu mai este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
limpede că lumea se va sfârși atunci când va veni acesta Și va învinge cu totul, el singur, trei stăpâni ai pământului. Însă, când Nero se va arăta din iad, Ilie va veni și‑i va pecetlui cu semn pe cei aleși, înainte De întoarcerea regelui din sfârșit, și de urgia întregii lumi. Vreme de șapte ani, pământul va tremura din toate părțile. Dar o jumătate de vreme, va stăpâni Ilie, cealaltă jumătate, Nero. Atunci desfrânata Babilon va fi scânteie și cenușă. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să situeze stăpânirea lui Anticrist ulterior stăpânirii sfinților. Potrivit viziunii ioanice, Anticrist declanșează persecuțiile înainte și nu după instaurarea împărăției de o mie de ani (cap. 19), momentul victoriei asupra tiranului fiind cel care marchează așezarea lumii pământești sub stăpânirea aleșilor lui Dumnezeu. Augustin răstoarnă dintr‑o mișcare această ordine a lucrurilor, devenită tradițională, fapt care îl angajează într‑o serie întreagă de ipoteze, chiar tururi de forță exegetice. Procedând astfel, el trădează Apocalipsa care se află la baza întregii sale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și în toată slava, el a adăugat: „Atunci [neamurile pământului] vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și cu slavă multă; și‑i va trimite pe îngerii săi cu sunet mare de trâmbiță și pe cei aleși ai Săi îi va aduna din cele patru vânturi, de la un capăt la altul al cerului” (Mt. 24,30‑31). Iar îngerul a adăugat celor pe care tocmai le spusese lui Daniel: „Iar regatul și stăpânirea și mărirea regilor de sub
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]