2,520 matches
-
puterii, nu sunt ei victime ale majorității? Și m-ar mai interesa părerea ta într-un caz: acela în care fiecare dintre noi (mă rog, 80%) devine monstru... fuga de a doua zi, foamea de normalitate, teama de sine, de alteritate. Deviez? Dar hai să rămânem la Watteau în seara asta... Satir și nimfă adormită... Unele surse traduc Jupiter și Antiope. Din câte știu eu, Antiope a scăpat de concupiscența atotputernicului, căzând însă, după unele surse, în brațele lui Tezeu, devenind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
a penetra mecanismele de creare a valorilor, ci de a le modifica funcționarea în vederea propriilor scopuri. În cazul ideal, producția hegemonică de semnificație este sabotată, luând naștere teritorii ale generării de valori simbolice de consum, generare care stă sub semnul alterității. P.S.: Acest text reprezintă o practică de tip culture jamming și se bazează pe materiale recompilate. Traducere din limba germană de Cristian Cercel 1 Termen introdus de biologul Richard Dawkins, în cartea sa The Selfish Gene (Gena egoistă - 1976). (n.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
trezit. Aș zice mai degrabă că este o prietenie specială între cele două personaje, prin care ajung să se tolereze reciproc. Nu ajung neapărat la un punct comun al poeziei, deși finalul indică acest lucru, dar se tolerează și acceptă alteritatea. Este o caldă și tandră prietenie polemică între două făpturi distincte, dar care până la urmă, deși foarte diferite, găsesc calea spre comuniune și alchimie. A.C.: Asta-i bine spus. Crizele mi-au reînnoit avântul poetic. De multe ori am vrut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
afirmă că bărbații au "nevoie să dețină un obiect sexual denigrat de care să fie legată psihologic posibilitatea satisfacției totale"59. Dispozitivul pornografic tradițional presupune acest clivaj și această "defăimare". Femeii i se atribuie o sexualitate falică, negându-se inevitabila alteritate a unui feminin pe care Lacan, de pildă, îl conceptualizează ca un "nu-tot". În termeni mai simpli: producătorii de pornografie "creează personaje "femele" a căror sexualitate să semene cu a masculilor"60. Scriitura pornografică nu este expresia a ceea ce ar
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
moderne. Elementele de continuitate și discontinuitate, vizibile în raporturile autor-univers imaginat, autor-regizor, autor-text-personaje, autor-reprezentație dramatică-actori sunt urmărite pe trei niveluri distincte: strategii dramatice, statutul personajului și limbajul dramatic. Analiza stilistică este pusă în slujba surprinderii raporturilor personajelor cu sinele, cu alteritatea, cu istoria. Un loc important este acordat comentării modalităților de demontare a mecanismului teatral. Din cuprins: • Strategii dramatic • Statutul personajului • Limbajul verbal din perspec-tiva modurilor de structurare a limbajului dramatic modern NICOLETA MUNTEANU (n. 1970) a absolvit Facultatea de Filosofie
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ce știe un scriitor profesionist, cum acesta își poate construi un discurs unitar, clar și mai ales cum poate afirma rolul social al literaturii. Ceea ce puțini scriitori autohtoni știu să facă. „Le Rapport de Brodeck este un admirabil roman despre alteritate“ Le Rapport de Brodeck este ultimul roman al lui Philippe Claudel, în curs de apariție în colecția „Biblioteca Polirom“, în traducerea lui Claudiu Komartin. Meseria lui Brodeck, personajul principal, nu este să povestească. Activitatea lui constă în consemnarea de scurte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
dea în vileag mai mult decât este nevoie, însă el face exact contrariul. De fapt, ceea ce înfățișează Philippe Claudel este „viața“ din lagărele de exterminare. Așa cum titra și cotidianul „Le Monde“, „Le Rapport de Brodeck este un admirabil roman despre alteritate.“ Jurnalismul, de la teorie la practică Bogdan Romaniuc Săptămâna trecută a fost lansată la Iași, în Sala Senat a Universității „Al.I. Cuza“, cartea Stil și limbaj în mass-media din România, apărută de curând la Editura Polirom, în colecția „Media. Studii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
să depășească panica morală atunci când vorbim de viitorul corpului într-o lume ultratehnologizată. Studiul are patru părți, fiecare încercând să explice un segment al imaginarului privind corporalitatea în era tehnologică: cyborgul, avatarul, entitatea transgenică. Ultimul capitol discută una dintre ideologiile alterității, foarte activă în aria studiilor privind virtualitatea și corporalitatea: cyberfeminismul. Chiar dacă pare un proiect utopic să traversezi toate aceste perspective, fiecare capitol are o structură puternică (unul dintre scopurile autoarei, după cum afirmă în Concluzii, a fost sistematizarea), care se învârte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
spațiul virtual a „reformatat“ percepția și identitatea, dar nu a înlocuit corpul, ci, în mod simbolic, prin el se redefinesc practicile cotidiene și reprezentările. Există o etică a responsabilității pentru celălalt în acest spațiu virtual nu al transcendenței, ci al alterității. Vital și viral (o pereche pe care o folosește implicit de multe ori) se petrece întâlnirea dintre tehnologie și individul încă uman. Refuzul unui determinism tehnologic (un alt punct tare al lucrării, cu argumente care ar merita o discuție separată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
daca nu al limbajului în general, cel putin al limbilor, care sînt tocmai formele istorice ale limbajului. 2. Limbajul prezintă, într-adevăr (și este determinat în esență și în manifestările sale de) cinci dimensiuni universale: creativitatea sau enérgeia, materialitatea, semanticitatea, alteritatea, istoricitatea. Cu alte cuvinte: a) că forma a culturii, limbajul este o activitate liberă sau creatoare; b) limbajul se realizează în "lume" prin forme materiale (fonice, grafice etc.); c) limbajul semnifică (fiecărei forme lingvistice îi corespunde un "conținut semnificativ"); d
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii": tradiția istorică a unei comunități istorice. Creativitatea și materialitatea sînt universalii ale tuturor formelor culturii care, toate, sînt "activitate creatoare ce se realizează în lume prin forme materiale". Semanticitatea este "diferența specifică" a limbajului față de celelalte forme ale culturii. Alteritatea este trăsătură distinctiva a actului de a semnifică lingvistic față de alte tipuri de "conținut" al formelor expresive și, prin urmare, ea constituie fundamentul istoricității limbii, care este manifestarea constantă a solidarității cu o comunitate de subiecți vorbitori și cu tradițiile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dar cunoașterea idiomatica ce corespunde unei limbi istorice nu este niciodată un sistem unic și unitar: ea este un ansamblu de tradiții în parte analoge, în parte divergențe. În limba istorică, creativitatea se manifestă (în "stările limbii") că adevăr, iar alteritatea că omogenitate sau unitate. În afară de eventualele niveluri ale limbii comune și ale limbii exemplare sau "standard" (cu varietatea proprie fiecăreia dintre ele), chiar la nivelul primar al unei limbi istorice (lipsită în mod ideal de limbă comună), există trei tipuri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dinspre lume își are originea, crede Johannes Kabatek, în filozofia idealista germană, acea "adevărată filozofie a limbajului" cum o numea Coșeriu. E vorba îndeosebi de Herder, care formulează ideile centralității limbii, de Hegel, care subliniază două caracteristici fundamentale ale limbajului, alteritatea și istoricitatea, dar mai ales de Wilhelm von Humboldt, pentru că acesta, pentru prima dată în istoria meditațiilor despre limbaj, adaugă filozofiei și o perspectivă lingvistică autentică 35. Începînd cu Herder, limbajul devine punctul de plecare, nucleul și punctul de sosire
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
putin virtual opusă altor comunități"41. Dimensiunea politică a limbajului ține de istoricitatea să și este o trăsătură definitorie: "La aceste planuri se referă politică lingvistică că ansamblu de atitudini și activități deliberate destinate să afirme și să promoveze o alteritate istorică anumită și care tind să guverneze direct sau indirect comportamentul lingvistic al unei comunități. Dar, în timp ce dimensiunea politică în sine, fiind trăsătură definitorie a limbajului, este ceva permanent și general, politica lingvistică se referă totdeauna la situații istorice concrete
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adoptată. Dar vorbitorul care adoptă o limbă poate să se vadă obligat de circumstanțe - adica de rațiuni practice - să o facă. Și aceasta este ceea ce se numeste impunerea unei limbi: este o adoptare nemotivata intern, ca manifestare și extensiune a alterității proprii, ci determinată din exterior, prin rațiuni practice"43. Politică lingvistică poate rămîne în stadiu lingvistic atunci cînd se dorește menținerea și promovarea unei limbi, în regiuni precum Occitania, Sardinia, Galicia, Bretania sau se poate transforma în politica pur și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
XII, 1993, pp. 55-66. Coșeriu, Eugeniu, "Lingvistică textului că hermeneutica a sensului", traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I, Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiug, Iași, 2009, pp. 127-129. Coșeriu, Eugeniu, Lingvistică textului. O introducere în hermeneutica sensului, ediție îngrijita de Jörn Albrecht, Versiune românească și index de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisacaru, cu o postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și a semnificației, traducere comparativ-cumulativă de Nicoleta Loredana Moroșan și Dorel Fînaru după versiunile din limbile franceză și spaniolă, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I: Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 9-12. Coyaud, Maurice, Essais de typologie linguistique, Jean Fayard, Paris, 1980. Croft, William, Radical Construction Grammar. Syntactic Theory în Typological Perspective, Oxford University Press, Oxford, 2001. Croft, William, Typology and Universals, Cambridge University Press
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al atributului adjectival în limba română. O explicație dintr-o perspectivă tipologica, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul VI, Nr. 1-2 (9-10), Lexic comun / Lexic specializat, 2013, pp. 144-150. Munteanu, Cristinel (editor), Discursul repetat între alteritate și creativitate, Institutul European, Iași, 2008. Munteanu, Cristinel, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Institutul European, Iași, 2013. Munteanu, Cristinel, Lingvistică integrală coșeriană. Teorie, Aplicații și interviuri, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Munteanu, Cristinel, Sinonimia frazeologica în limba română
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și a semnificației, traducere comparativ-cumulativă de Nicoleta Loredana Moroșan și Dorel Fînaru după versiunile din limbile franceză și spaniolă, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I: Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 9-12. Crowley, Terry; Bowern, Clăire, Ăn Introduction to Historical Linguistics, Oxford University Press, Oxford, 20104. Dalby, Andrew, Dictionary of Languages. The definitive reference to more than 400 languages, Columbia University Press, New York, 1998, 20042
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
175, 176, 177, 178, 180, 181, 182, 184, 185, 186, 226, 238, 239, 242, 244, 247, 248, 251, 252, 253, 264, 269, 272, 273, 274, 275, 277, 283, 308, 310, 311, 312, 314, 342, 351, 362, proto-~ 176, 177, 181 alteritate 33, 34, 40, 41, 47, 65, 99, 126, 127, 131, 356 alternanta 77, 88, 89, ~ consonantica 89, 139, 178, 201, ~ fonetica 58, 59, 101, ~ morfologica 141, ~ vocalica 68, 89, 139, 141, 168, 220 amerindă 219 amerindiana 18, 44, 58, 61
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și a semnificației, traducere comparativ-cumulativă de Nicoleta Loredana Moroșan și Dorel Fînaru după versiunile din limbile franceză și spaniolă, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I: Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 11-12. 54 Louis Hjelmslev, Le langage. Une introduction, Éditions de Mînuit, Paris, 1966, p. 127. 55 Am în vedere ceea ce în lingvistică tradițională se numește "clasificare morfologica" a limbilor. (Mai exact, poate, ar fi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
noului val" din lingvistică românească actuala, o lingvistică influențată din ce in ce mai mult, așa cum e și firesc, de principiile generale ale lingvisticii coșeriene. Volumele sale Sinonimia frazeologica în limba română din perspectiva lingvisticii integrale (2007), Lingvistică integrală coșeriană (2012), Discursul repetat între alteritate și creativitate (2008, ca editor), Frazeologie românească (2013), precum și cîteva zeci de studii și articole îl plasează pe autor în fruntea curentului integralist, care, în mod normal, ar trebui să domine autoritar următoarele decenii ale lingvisticii românești. 106 Cristinel Munteanu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
uni konstanz.de/ archive. 190 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului, traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I, Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiug, Iași, 2009, p. 127. 191 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului. O introducere în hermeneutica sensului, ediție îngrijita de Jörn Albrecht, versiune românească și index de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisacaru, cu o postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu totul altfel" pe care l-a explorat cu atenție fenomenologia religiei, de pildă Rudolf Otto, survine masiv un "altfel" cât se poate de profan, comun sau chiar de-a dreptul trivial. Nu știi deocamdată ce ascunde acest gen de alteritate comună, vulgară, care inundă uneori complet viața noastră cotidiană. Dar nu poți să nu-i observi forța aparte și unele consecințe grave pe care le are. Toate acestea țin de una și aceeași istorie cotidiană, cea recentă, chiar dacă ea comportă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de acolo să fie taxați drept violatori! O generalizare nepermisă și infinit păguboasă. Mai regăsesc în exemplul discriminării românilor din Italia și expresia actuală a ritualului de tip pharmakos, cel prin care o comunitate majoritară (cea italiană) își sacrifică constant alteritatea (străinul din Carpați) pentru a-și defula umorile, tensiunile, frustrările și neputințele de orice fel. Oarecum la fel se întâmplă și cu musulmanii europeni, (auto)stigmatizați după interzicerea construirii noilor minarete în Elveția. 3. Prostia ca privare. În altă ordine
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]