1,733,188 matches
-
al Institutului Gallup, a chestionat un eșantion reprezentativ de germani în legătură cu personalitatea lui Goethe. Era anul fondării Republicii Federale Germane, după cum își amintesc cu mîndrie cei de la institut. Subvenționat de principalul post de televiziune din Germania, sondajul a fost repetat anul acesta (1999, n. t.), la 250 de ani de la nașterea poetului. Străinilor, acest chestionar li se poate părea ridicol, germanii însă îl iau și astăzi în serios. Cînd, în 1949, au fost întrebați, de exemplu, dacă după 1945 au avut
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
de germani în legătură cu personalitatea lui Goethe. Era anul fondării Republicii Federale Germane, după cum își amintesc cu mîndrie cei de la institut. Subvenționat de principalul post de televiziune din Germania, sondajul a fost repetat anul acesta (1999, n. t.), la 250 de ani de la nașterea poetului. Străinilor, acest chestionar li se poate părea ridicol, germanii însă îl iau și astăzi în serios. Cînd, în 1949, au fost întrebați, de exemplu, dacă după 1945 au avut vreo "experiență spirituală majoră", doar 46% dintre cei
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
opinie cu privire la Goethe a făcut posibilă, pe de o parte, comparația dintre mentalitatea germanilor din 1949 și a celor din zilele noastre, iar pe de altă parte, între perspectiva locuitorilor din est și a celor din vest, la aproape zece ani de la reunificare. Întrebați, de pildă, dacă îl consideră pe Goethe "germanul tipic", 47% dintre estici și 31% dintre vestici au răspuns afirmativ, cu 16% mai puțin decît în 1949. La întrebarea dacă romanele lui Goethe mai suscită interesul cititorilor din
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
au dovedit mai atașați de moștenirea culturală goetheană, decît vesticii. Presa a găsit o temă serioasă de reflecție în faptul că, dacă în 1949 majoritatea germanilor îl considerau pe Faust personajul cel mai important al dramei lui Goethe, cincizeci de ani mai tîrziu Mefisto a preluat conducerea, e drept că numai în vest. În est, Faust joacă încă rolul cel mai important.
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
retragerea, într-un moment de demnitate, a manuscrisului. Odioasa expresie, care ar fi meritat să-și găsească locul, printre instrumentele de tortură, în muzeul comunismului de la Sighet, a fost repusă în circulație la data de 5 februarie 2002, la doisprezece ani și două luni de la căderea comunismului, de către Ion Bogdan Lefter, prin intermediul revistei Observator cultural. Chiar pe prima pagină a acestei reviste stă scris cu litere mari: "O CARTE CU PROBLEME: OMUL RECENT". Este vorba, bineînțeles, de Omul recent de H.
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
Bogdan Lefter, prin intermediul revistei Observator cultural. Chiar pe prima pagină a acestei reviste stă scris cu litere mari: "O CARTE CU PROBLEME: OMUL RECENT". Este vorba, bineînțeles, de Omul recent de H.-R. Patapievici, amplu eseu filosofic publicat la sfârșitul anului trecut la Editura Humanitas. H.-R. Patapievici, inteligență strălucită apărută imediat după 1989, ca un noroc nesperat și, mai ales, nemeritat al culturii române, care prin instituțiile ei de azi încurajează sistematic mediocritatea, s-a afirmat rapid și spectaculos, reușind
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
-R. Patapievici, inteligență strălucită apărută imediat după 1989, ca un noroc nesperat și, mai ales, nemeritat al culturii române, care prin instituțiile ei de azi încurajează sistematic mediocritatea, s-a afirmat rapid și spectaculos, reușind să devină în numai câțiva ani o vedetă a lumii intelectuale. Ascensiunea lui este mai mult decât îmbucurătoare pentru toți cei care deplâng dobândirea statutului de vedetă de către ziariști și oameni de televiziune inculți și agresivi, dar provoacă și o cumplită invidie celor incapabili să admire
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
mulțime de metaforizări simandicoase." în plus, Gabriel Andreescu are și veleități de scriitor, încheindu-și de exemplu articolul cu o suită de "metaforizări" care sunt nu "simandicoase", ci caraghioase: "șcartea în discuțieț funcționează ca o veritabilă plasă de fluturi. Peste ani, unii vor privi în ceea ce s-a adunat ca într-un insectar. Vor exista acolo câteva coleoptere cu corn de rinocer, cu pântecul lat și cu aripi boante placate cu o crustă lucioasă." Ar mai fi multe de spus despre
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
să devin paranoic la rîndul meu și să vorbesc de un comando exterminator) dovedește relieful, anvergura lui Patapievici. Nu recurgi la artilerie grea pentru a lichida un autor insignifiant, despre care pretinzi că merită "uitat". Patapievici e, de mai mulți ani, o prezență masivă în publicistica românească. Scrie mult și, mai ales, scrie bine, are un portret stilistic pregnant, o marcă inconfundabilă. Aș adăuga că are și meritul de a fi un om de convingeri, un om care nu scrie decît
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
halucinați. E suficient să ai o percepție calmă, liberă de frustrări și presentimente. Am cunoscut puțini oameni atît de sinceri în expresia de sine Prietenie probabil că există între Dvs.. Îmi amintesc că într-un interviu televizat de acum cîțiva ani ați afirmat, citez aproximativ, că, deși de la un moment median al vieții încolo, omul nu-și mai face decît foarte greu prieteni noi, Dvs. v-ați împrietenit cu un tînăr, Horia Patapievici. Cum era omul acela cu care v-ați
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
punct de vedere extrem de tranșant, de impozant și intervine cu o grilă absolută în teritoriul de obicei plin de semitonuri și nisipuri mișcătoare care e viața politică. De aceea unele dintre judecățile lui mi s-au părut, de-a lungul anilor, excesive, crude, abstracte. Am avut și avem încă discuții în contradictoriu pe tema asta. Dar repet, trebuie să recuperăm bunul obicei de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori dispariția! Și fără a te simți jignit
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Cornelia Ștefănescu Cinci volume 1), al șaselea și ultimul în pregătire, fiecare împărțit între însemnările zilnice ale lui E. Lovinescu, pe ani, și o antologie critică, desfășurată în jurul acestui text sau, mai bine zis, determinată de el, se constituie în monumentala ediție "Sburătorul". Agende literare. Caracterizarea implică dimensiunea, fără doar și poate, dar cu atât mai mult constanta vitalității conținutului acestei dimensiuni
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
și poate, dar cu atât mai mult constanta vitalității conținutului acestei dimensiuni. Acumularea în "note" a faptelor, informațiilor, citatelor, comentariilor, sintezelor, este în sensibilă creștere de la un volum la altul. Ea reconstituie, caleidoscopic narativ, aș spune, istoria celor 20 de ani ai cenaclului "Sburătorul", care s-a cerut căutată, dacă nu dibuită uneori (Gabriela Omăt o recunoaște în Nota asupra ediției) în prodigioasa inventivitate scriptică a autorului. Este modul cu totul personal al lui E. Lovinescu de a-și exterioriza implicarea
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
pe amîndouă. O singură dată apare și varianta Caiete. În schimb, Jurnal este titlul la care se stabilește Virgil Ierunca în 1951. Atunci, încredințate revistei din exil Caete de Dor 2), sînt pentru prima oară date publicității pagini selectate din anii 1923-1926. Publicarea în întregime a fost posibilă, în ediția de față, mulțumită acordului doamnei Lovinescu. Pentru responsabilitatea de a decide schimbarea traiectoriei textului, presupus a fi fost scris de E. Lovinescu numai pentru sine, Cuvântul înainte se resimte de apăsarea
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
actuală, ci furnizat de arhiva 100% partinică, via firma proprie prin care sus-numitul senator a devenit un stat în statul cinematografiei etatiste - Dacii din 1967; cf. Șapte seri, IV, nr. 186 din 18-24 ianuarie 2002) Nu-i va fi ușor Anului Nou cinematografic să-și întreacă predecesorul la acest capitol. Nu fiindcă în 2001 ar fi fost importate din cale-afară de multe filme bune și foarte bune. Sîntem mult sub un flux mediu în acest sens. Prea puține dintre peliculele de
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
culturale în primul rînd, apoi a dotărilor tehnice și a confortului - sînt factori asfixianți pentru inițiativele mai mult decît lăudabile ale caselor de distribuție, ele, în cvasitotalitate private. E un nonsens sistemic în care amenință să ne fixeze pentru alți ani lungi proiectul de Lege a Cinematografiei, promovat - se înțelege din nou - de inevitabilul S. Nicolaescu, cu complicitatea fostului culturnic ceaușist Mihnea Gheorghiu, prezident pe viață la UCIN, și cu suportul Comisiei pentru cultură de la Senat, unde tronează Adrian Păunescu și
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
stat", care vor deveni însă și ele strașnice, ne-au dat asigurări capii mafiei de resort, lăfăindu-se între luminile mini-cinematografului de lux, construit peste noapte pentru ei înșiși la parterul sediului, unde a avut loc cu întîrziere de un an prima conferință de presă a CNC-ului restaurat. Sub acoperirea mass-media, accesată de membrii cointeresați ai impropriu numitei Asociații a Criticilor de Film, mafia de resort neaoșă acționează și pe alte meridiane. De pildă în Canada, unde " Primul festival de
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
Agenția de publicitate Champions - au repetat operația anuală prin care se substituie benefic asociației de profil inactive extrafripturistic. Ele au întreprins un sondaj în rîndurile "criticilor și jurnaliștilor de cinema", publicînd un "Top al celor mai bune zece filme ale anului 2001", paralel cu un top după numărul de spectatori și încasările din anul trecut. În timp ce asociația de profil se ocupă cu noi premieri de racolaj, iar CNC-ul anunță festivități de "Oscar românesc" și chiar iminența unui "bal al cineaștilor
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
asociației de profil inactive extrafripturistic. Ele au întreprins un sondaj în rîndurile "criticilor și jurnaliștilor de cinema", publicînd un "Top al celor mai bune zece filme ale anului 2001", paralel cu un top după numărul de spectatori și încasările din anul trecut. În timp ce asociația de profil se ocupă cu noi premieri de racolaj, iar CNC-ul anunță festivități de "Oscar românesc" și chiar iminența unui "bal al cineaștilor", cele două firme private ne pun în față nu doar rezultatele inițiativelor lor
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
Elliot de Stephen Daldry), proasta difuzare nemaihărăzind un loc măcar pentru Les goûts des autres de Agnès Jaoui. Însă cel mai mult vor fi suferind cei abilitați din cauză că filmul românesc Marfa și banii - situat de critici printre primele zece ale anului, înainte de TheVirgin Suicides - și Marea hoinăreală - n-a fost văzut în toată țara decît de 1963 (nu e anul premierei capului de serie al "epopeei cinematografice naționale", Tudor) spectatori. Asta după o lansare efectiv sabotată, cu o conferință de presă
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
cel mai mult vor fi suferind cei abilitați din cauză că filmul românesc Marfa și banii - situat de critici printre primele zece ale anului, înainte de TheVirgin Suicides - și Marea hoinăreală - n-a fost văzut în toată țara decît de 1963 (nu e anul premierei capului de serie al "epopeei cinematografice naționale", Tudor) spectatori. Asta după o lansare efectiv sabotată, cu o conferință de presă la care a trebuit să ne instituim ad-hoc în comperi, după vizionare, fiindcă nimeni de la CNC sau România Film
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
tricourile în funcție de primele de joc oferite. Oricât vor pactiza unii cu alții, oricâte înțelegeri de culise vor face, dușmanul ireductibil - populația înfometată și derutată - nu așteaptă decât prilejul de-a le face. 2001, ca și începutul lui 2002, a fost anul unui politician numit Cosmin Gușă. A unui nou tip de politician de stânga: cu cât comite mai puține greșeli de vorbire, cu atât cinismul său e mai mare. Generația lui Dan Marțian - adică a lui Iliescu însuși - păstra ceva din
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
de la bolnavi pentru cei încă în stare să urle de foame, de la copii pentru sereiști, de la femeile sterpe pentru mineri, de la burlaci pentru industrie, de la văduve pentru politicieni, însă rezultatul va fi același. Pot să modifice Constituția nu în fiecare an, ci în fiecare oră, și tot nu vor scăpa de blestemul generațiilor de care și-au bătut joc. Orbiți de lăcomie, narcotizați de dulceața pupăturilor în fund aplicate cu osârdie de slugile ticăloșite, politicienii de azi au transformat România într-
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
le spun două vorbe despre rafinament, carte, Radu Anton Roman. S-a pus verde. Mai bine! Nu e frumos să intru în vorbă cu necunoscuți. Poate oamenii erau supărați că n-a ieșit băiat, ci fată. Amîn dialogul pentru cîțiva ani. Pînă atunci termin de învățat pe dinafară și cartea lui RAR. Și nu mă cramponez de muzeu. Sînt atîtea librării în București, în țară... O zi bună Telefonul sună insistent. N-am chef să ridic, să fac conversație, să rîd
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
nu mă emoționează lumea etnologilor, am deschis cu destulă reținere noua carte a domniei sale. M-au atras mai degrabă formatul neobișnuit al obiectului și curiozitatea întreținută de celelalte gesturi editoriale nonconformiste la care Irina Nicolau a luat parte în ultimii ani. Talmeș balmeș de etnologie și multe altele/Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor e o carte care arată la fel de haios cum vorbește. Cantul e pe latura scurtă, cartea se deschide deci ca un caiet de biologie de pe vremuri, coperta
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]