27,361 matches
-
170. Deși marca identitară "vegetarian-non-vegetarian" este recentă (aparține ultimilor 50 de ani), distincția nu este însă foarte clară, pentru că și vegetarienii încalcă regula și consumă carne din când în când și, în general, nu renunță complet la produsele de origine animală (lapte, brânză, ouă etc.)171. Dezbaterea asupra priorității mâncării "naționale" sau a celei "globale", pe de o parte, și tendința de radiere a identității naționale printr-un consum crescut de feluri de mâncare acceptate global, pe de altă parte, a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a avut loc acum 2,2 miliarde de ani și alta care s-a produs acum 800-600 milioane de ani, sunt corelate cu evenimente majore din istoria vieții: apariția organismelor celulare complexe - eucariotele - și diversificarea liniilor filogenetice majore din lumea animală. Știm, de asemenea, că „explozia vieții din cambrian“ a fost precedată de mari schimbări climatice. În opoziție cu cercetători care lasă să se înțeleagă că schimbările ambianței fizice modifică cel mult condițiile inițiale în care au loc schimbări ale florei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
credința catolică. Iar Comisia Biblică Papală din 1909 a reafirmat creația separată - „peculiaris creatio hominis“. Mult mai târziu, în 1941, într-o cuvântare ținută în fața Academiei Papale de Științe, Papa Pius al XII lea declara că originea omului din strămoși animali este „cu totul nedovedită“ și că, pentru a trage concluzii în această privință, vor trebui să fie așteptate alte cercetări. Iar în 1950, în cunoscuta enciclică Humani generis, același papă observa că problema originii omului este încă neclarificată și va
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o bază rațională pentru credința în minuni și a ajuns treptat „să nu mai creadă în creștinism ca într-o revelație divină“. Mai târziu, după ce ideea evoluției speciilor prin selecție naturală și corolarul ei de neînlăturat, descendența omului din lumea animală, au căpătat contururi clare în mintea lui, relația acestor concluzii ale cercetării cu credința religioasă a devenit o temă persistentă și adesea chinuitoare pentru Darwin. Îi era clar că o explicație științifică a fenomenelor naturii trebuie să fie formulată cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la concluzii diferite. Mă voi referi, mai întâi, la unele considerații principiale asupra obiectivelor cercetării științifice a vieții, care au fost formulate de creatorul etologiei, Konrad Lorenz, și de discipolul său Norbert Bischof, un cercetător specializat în studii de psihologie animală. Bischof distinge două mari genuri de cercetare sau două tipuri de științe ale naturii: cele care au drept obiect materia, substanța; și cele care se interesează de structuri, de organizarea sistemelor materiale. În cazul primului gen, obiectivul urmărit este descoperirea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cât resursele vor fi mai împrăștiate și cu cât va fi mai mare beneficiul, ca parametru câștigat în adaptare (o funcție atât a efectului absolut, cât și a rarității). Nu este, prin urmare, surprinzător că o mare parte din agresiunea animală se referă la lupta pentru hrană și îndeosebi pentru împerechere.“ Ca orice teorie științifică, teoria evoluției speciilor se va putea confrunta cu dificultăți tocmai datorită faptului că ea satisface cerința testabilității. Cei care din diferite motive nu s-au raportat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
măsură extrem de eficientă (în „beneficiul” războiului declanșat împotriva țărănimii!) și aplicată de comuniști în zonele rurale, era aceea de a nu se vinde nimic pe bani din vestitele „comparative” sătești, ci numai în contra-partidă cu produse agricole sau de origine animală. Din noianul de „note” pe această temă am selectat numai una, dar semnificativă pentru situația grea de atunci a bieților săteni. Prin urmare, comandantul miliției scria prefectului că: „... populația din comuna Tăcuta-Vaslui, este nemulțumită că la filiala comperativei din acel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
plătea și transportul! Printr-o telegramă urgentă generalul Ion Rășcanu îi cerea acestuia ca înainte de sosirea vagoanelor la Vaslui, să depună garanția la casieria gării. Chiar dacă mijloacele de transport motorizate erau o raritate în acele vremuri, problema atelajelor cu tracțiune animală constituiau o mare problemă mai mult datorită mizeriei pe care o făceau. Ion Rășcanu, un mare iubitor al curățeniei a emis un ordin în care, printre altele, cerea următoarele: „...deasemenea, nu se va tolera staționarea la cârciumi, localuri a vehiculelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
succesive ale clădirii. Bacăul a păstrat frânturi din atmosfera „locului de popas” de altădată până la sfârșitul Epocii Moderne. Singura diferență este dată de faptul că, în această perioadă, pe lângă micii comercianți și agricultori ce se deplasau cu ajutorul căruțelor cu tracțiune animală, în oraș apar și voiajorii moderni - oameni de afaceri, artiști, politicieni ș.a. - ce ajungeau aici fie cu trenul, fie, în cazuri rare, cu automobilul personal. Pentru aceștia din urmă, în ultimii ani ai secolului al XIXlea în oraș au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
da seama ce se învăța atunci și ce se învață acum: „Atribuțiunile agentului veterinar”; „Noțiuni generale despre boale, boli contagioase, infecțioase, epizootii”; „Legea sanitară veterinară”; „Îngroparea cadavrelor, cimitire de animale, puțuri seci, etc.”; „Tăierile de necesitate, inspecția alimentelor de origine animală, pericolul consumului de carne provenită de la animalele bolnave”, ș.a.. Programa școlară fusese prevăzută și cu aplicații practice precum „Vizitarea de gospodării țărănești și documentarea asupra creșterii animalelor din aceste gospodării”, etc. Cursurile începuseră la data de 4 ianuarie 1949 la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
procesa carnea. Motivul era unul cât se poate de stringent la acea vreme: stârpirea speculei și a clandestinității. Iată ce scrisese responsabilul ministerial: „Deoarece din rapoartele primite până în prezent nu reiese situația reală (subl.ns.) a industriilor alimentare de origine animală, binevoiți a dispune ca serviciile sanitare veterinare din rețeaua în subordine, să înainteze până pe data de 15 martie 1948 situații (...)”. Din răspunsul trimis forului bucureștean, rezultă că în acea vreme la Bârlad funcționau patru fabrici de mezeluri cu o capacitate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Banca, dată fixă, 20 iulie și Șuletea, dată fixă, 14 septembrie. v. Asociația karakuliștilor din Zorleni Cu toate opreliștile puse dezvoltării rurale nu pot fi negate, totuși, încercările noilor autorități de a promova unele inovații de genul asociațiilor de producție animală sau vegetală chiar dacă „învățăturile de la răsărit” se vor dovedi mai târziu a fi false și lipsite de concretețe practică. Totuși, fondarea la Zorleni a unei Asociații a crescătorilor de oi Karakul rămâne notabilă chiar dacă nu dispunem de date care ne-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un număr foarte mic de camioane pentru transportat marfa pe străzile comerciale ale urbei de genul Hagi Chiriac, 7 Noiembrie (fostă Principele Nicolae), 30 Decembrie (fostă Principesa Maria), Călugăreni sau Ștefan cel Mare (parțial). Vehiculele majoritare erau cele cu tracțiune animală care nu poluau cu gaze de eșapament, în schimb dădeau dureri de cap gospodarilor numiți „de partid” în fruntea cetățenilor, datorită mizeriei pe care o lăsau în urma lor precum și datorită zgomotului asurzitor pe care îl făceau roțile cu cercuri de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
coincide cu apariția și utilizarea unui alt concept, oarecum înrudit, oricum aflate în strânsă legătură: sufletul; în acest caz este vorba despre "o dimensiune spirituală (nu religioasă, ci spirituală) capabilă să-l înalțe (pe om n.a.) dincolo de natura sa pur animală" (Barrico, 2009, p. 110) și care se dobândește printr-un efort de forare, de excavare în interiorul capodoperelor care dau măsura umanului și care constituie substanța sufletului. Așadar, modernitatea își asumă acest binom conceptual, unul care a fundamentat teoretic ideologia luminilor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
remarcabili ai etologiei; având în vedere dezvoltările sale din Agresivitatea umană, dar și subiectul care ne interesează pe noi, am reținut: • agresivitatea teritorială; despre comportamentul teritorial al animalelor, dar și despre motivele acestuia, gânditorul austriac notează: "În general, în lumea animală cel mai periculos concurent pentru un individ este congenerul său. El consumă aceeași hrană și utilizează aceleași locuri de somn și de reproducere. Toate acestea nu există în cantități nelimitate. De aceea, pentru prosperitatea unei populații animale este necesar ca
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Moldova. Rezultate -recomandări Anul XX, Vol. 2 (78; 84. BUTNARU GALLIA., VARGA P., NEGUȚ LUCIA, CRISTEA M., POSMANY, FLORICA MIHAELA, 1989 - Originea fondului genetic și expresia caracterelor cantitative la populațiile locale de Zea mays (1.Cercetări de genetică vegetală și animală, Vol.1, 1989; 85. CRISTEA M., DUȚU H., MURARIU M., NICHITA L., 1994 - MONTANAun nou hibrid extratimpuriu de porumb. Analele ICCPT Fundulea, vol. LXIV; 86. CRISTEA M., DUȚU H., MURARIU M., NICHITA L., 1997, Hibridul de porumb Nordic. Analele ICCPT
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
nu mai este propriu-zis uman: după ce a dominat natura și a pacificat societatea, el nu mai este capabil de acțiune, așadar de acea negativitate distructivă și creatoare care întemeiază istoria. În acest punct, masele regresează la o formă de viață "animală", nu atât "fericită", așa cum suna la început ipoteza lui Kojève, ci "mulțumită", după cum corectează într-o notă adăugată în 1968218, în sensul că se mulțumește cu hedonismul "natural" al jocului și al iubirii care domnește suveran în societățile consumiste contemporane
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
înțelege lumea, atât timp cât imaginile sunt considerate a fi reprezentări mentale simbolice, formate cu ajutorul capacității individului de a procesa realitatea, dar și cu ajutorul imaginației. Prin intermediul comunicării, omul ajunge la reprezentări culturale, atingând stadiul gândirii simbolice prin care se diferențiază de lumea animală. În termenii lui Ernst Cassirer, "tot ce i se întâmplă omului din afară este nul și fără de efect, esența lui nu depinde de circumstanțe exterioare, ea depinde exclusiv de valoarea pe care el și-o atribuie lui însuși"31. Însă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
într-un cadru socio-cultural. Din acest punct de vedere, fiind o problemă legată de natura umană, imaginea poate fi privită și din perspectiva diferenței dintre om și animal. Susținând ideea universului simbolic specific doar omului, Cassirer arată că, spre deosebire de lumea animală unde există un sistem efector și un sistem receptor, specia umană beneficiază și de un sistem simbolic, întrucât sistemul senzorial și sistemul nervos al omului sunt îndreptate și spre alte elemente decât cele legate direct de supraviețuire. În termenii lui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este deschisă și multifuncțională 42. Mai mult decât atât, datorită memoriei, omul are capacitatea de a se transpune în alt timp și spațiu, trecutul fiind revalorizat prin semnificațiile pe care omul i le atribuie. În opoziție cu lumea omului, lumea animală se folosește de memorie pentru situații strict concrete, pentru a da răspunsuri pe termen scurt la situații particulare. Pentru animal, trecutul este valorizat prin intermediul unei memorii concrete, care se activează atunci când este implicat un anumit instinct. Din acest motiv, animalul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
relaționale de gândirea simbolică, susținând că "simpla conștiință a relațiilor nu poate fi privită, prin urmare, ca o trăsătură specifică a conștiinței umane (...) aflăm, totuși, la om un tip special de gândire relațională care nu are nicio paralelă în lumea animală. La om s-a dezvoltat o aptitudine de a izola relații de a le considera în semnificația lor abstractă. Pentru a înțelege această semnificație, omul nu mai este dependent de datele senzoriale concrete"44. Înțelegând prin reprezentare un sistem complex
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
decât atât, considerând conștiința drept abilitatea meta-cognitivă a unui sistem de a percepe propria lui existență sau starea de veghe în care individul își percepe instant propriile senzații 47, se poate afirma că omul face un salt fundamental de la lumea animală prin faptul că are acces la universul lui interior, fiind capabil nu doar să gândească lumea, ci să se gândească pe sine. Acest din urmă proces este propriu doar omului și este dezvoltat odată cu devenirea acestuia de la copil la adult
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
obiectele care urmează a fi introduse în memorie este esențială în procesul rememorării, logica repetării pattern-urilor sau tipologiilor reactualizează și revalorizează trecutul în prezent"56. La acest nivel, se poate afirma că omul face un salt enorm de la lumea animală, întrucât, spre deosebire de aceasta, are acces la o memorie care depășește atât planul speciei, cât și realitatea propriu-zisă, aceasta din urmă fiind supusă unui permanent proces de reconstruire. Într-un studiu despre memoria socială 57, în care încearcă să explice felul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de rețele izotopice evocate. Bineînțeles, în acest caz, ele nu intră în concurență pentru a crea confuzii în mintea cititorului, ci par să aibă rolul de a se completa pentru a evidenția monstruoasa asociere de trăsături din clasa umană, clasa animală ("ochi cu pleoape", "creastă", "trompă ca de tapir") și clasa vegetală ("spini", "verde crud"). Acestei eterotopii a definiției îi corespunde caracterul nedefinit sau general al definiției de început: "creatura". 2. Sistemul descriptiv Toate textele citate pun în relație o denumire
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de ființe. Nu poate fi divizat fără a-și pierde specificul. În cadrul speciei umane, integritatea individului se asociază cu unicitatea, pentru a sublinia că nu există doi indivizi identici. Este în întregime determinat biologic. Este un reprezentant al speciei (umană, animală și vegetală). Nu cuprinde note de valoare sau de diferențiere calitativă, fiind o noțiune aplicabilă tuturor organismelor vii (indiferent de vârstă și nivel de dezvoltare). Individualitatea reprezintă expresia individului diferențiat în plan biologic și psihologic. Rezultă prin diversificarea și diferențierea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]