2,768 matches
-
specialitatea mea, fiind inginer proiectant în Instalații și Aparate pentru Industria Chimică la Concernul Bayer în Leverkusen. După o viață de muncă, cu unele neîmpliniri dar și cu multe realizări notabile am ieșit la pensie în anul 1997. Întâlnirile noastre aniversare mă emoționează și din acest motiv vin cu mare plăcere pentru a-mi revedea colegii și a mai depana, măcar în câteva clipe, amintirile de neuitat din frumoșii noștri ani de liceu.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
2004, textul apărut în România literară a derapat uneori, în ciuda intențiilor mele, pe miriștea patetismului. Am evitat laudele de șănțate, e adevărat, dar nu sunt sigur că am reușit să scap cu desăvârșire de apăsările și de convențiile mo mentului aniversar. Cum însă autorul nu e nici pe departe judecătorul cel mai bun al pro priului text, îl las pe cititor să noteze, să surâdă, să se încrunte sau să strâmbe din nas. Iată, așadar, rândurile de atunci în cartea de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
am scăpat de o serie de sarcini plictisitoare, nu mai depind de forurile superioare, de dispoziții, pot face ceea ce-mi doresc. Mă bucur că în decursul anilor, am putut organiza, ajutat uneori de colegi sau de colege, întâlnirile noastre aniversare, unde emoțiile revederii noastre întreceau cu mult orice efort necesar pentru aceste acțiuni. 1. Toți colegii noștri, împrăștiați prin lume, aducem alese multumri familiei Lucia și Puiu Tomorug, care cu o regularitate de ceasaornic ne-au chemat, la timpul potrivit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93331]
-
convingerile lui. Ceea ce este parțial adevărat. Fabulația intervine atunci când vine vorba de implicarea lui în lupta împotriva regimului Antonescu și în pregătirile pentru lovitura de stat de la 23 august 1944. Cultul personalității atinge cote delirante atunci când vine vorba de date aniversare, tot mai puțin rotunde, care „înăbușă, prin frecvența lor, calendarul“. Sunt sărbătorite cu mult fast și cu valuri de maculatură zilele de naștere ale conducătorului și ale soției (în fiecare ianuarie), activitatea lui revoluționară (pe care a început-o la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a partidului. Toate aceste mari înfăptuiri definesc cu strălucire perioada inaugurată în anul 1965 de Congresul al IX-lea al partidului, epoca cea mai glorioasă din întreaga dezvoltare a României, epocă numită cu mândrie «Epoca Nicolae Ceaușescu». Folosind acest moment aniversar, legat de procesul formării statului nostru național, întreg poporul exprimă secretarului general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, înalta apreciere pe care o dă bogatei și rodnicei sale activități puse în slujba propășirii patriei, a creșterii prestigiului său în lume
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o făurim poartă, de aceea, pecetea inconfundabilă a personalității secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, al cărui impunător prestigiu pe meridianele lumii constituie garanția sigură a ridicării României pe noi trepte de progres și civilizație, căruia în această zi aniversară îi aducem alesul și înflăcăratul nostru omagiu.“ („Ampla construcție“, Scînteia, 26 ianuarie 1989) BENIUC Mihai Beniuc și stelele (nota V. I.) „Înainte cunoscusem stelele roșii ale Kremlinului, cunoscusem stelele de aur ale eroilor sovietici în lupta pentru patrie și omenire
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
numele, tovarășul Nicolae Ceaușescu e întâmpinat astăzi, cu prilejul împlinirii a peste 50 de ani de activitate revoluționară și a zilei sale de naștere, de unanimă urare «Întru mulți ani!». Strălucit arc peste timp pe care - în acest ianuarie multiplu aniversar - istoria națională îl înscrie în analele sale cele mai de preț.“ („Arc peste timp“, România literară, 26 ianuarie 1984) IVĂNESCU Cezar „...De aceea, prin actualele măsuri se evidențiază, credem, nevoia de a depune eforturi de o mai aleasă calitate pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să vină, îl aștepta suflarea țării toată.“ („Odă“, Luceafărul, 31 ianuarie 1987) „Aniversăm un om care-a venit la început de veac în lume Și toată vrerea lui de om iubit și-a scris-o ca istorie sub nume.“ („Odă aniversară“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) „Partidu-n care crede poporul nostru-ntreg având în frunte ctitor și om și brav strateg și-a limpezit lumina și flamura pe culme suind destinul țării la locu-i drept în lume.“ („Partidul în care crede poporul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unui reputat om de știință de renume internațional, cu gândirea revoluționară și acțiunea neobosită a militantului politic, pentru care slujirea propriului popor și totodată a marilor cauze ale umanității reprezintă suprema datorie.“ („Omagiu“, Săptămîna, 4 ianuarie 1986) „În aceste momente aniversare, gândurile și sentimentele noastre se îndreaptă către tovarășa acad. dr. ing. Elena Ceaușescu, iar omagiul adus distinsei personalități a vieții noastre politice și științifice are și valoarea unui angajament solemn al tuturor comuniștilor, al întregului popor de a urma minunatul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ca niciodată În Epoca Nicolae Ceaușescu.“ („Ideal împlinit“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) FELIX Radu „Sub livezi visează râu de fructe dulci Simfonia cerului de vară, Bucuria-ntreagă ce-n dar îi aduci, Maica României, la aniversară, Celei care este inimă și vis Către zarea patriei de soare. Celei care este muncă mai presus Oameni, cântec, sărbătoare.“ („La aniversare“, Contemporanul, 5 ianuarie 1979) FLĂMÂNDU Horia „Totul în jurul nostru ne arată, și mesajele conducătorului partidului și statului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și care oferă un exemplu mobilizator de strânsă legătură cu cei ce muncesc, cu cei din rândul cărora s-a ridicat și al căror exponent fidel a rămas.“ („Ceaușescu-România“, Cronica, 22 ianuarie 1982) SÎMPETREAN Viorel „La reușita sărbătorii acestui moment aniversar, a fost prezentă și cea mai tânără generație a țării, constituită din pionieri și șoimi ai patriei. Aceștia au ținut și cu acest prilej să-și exprime sentimentele lor cele mai curate pentru condițiile de viață și învățătură ce le
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acceptat să lucrez ca medic inspector, la Primăria sectorului 6 din București din 2002 și până în prezent, fiind printre puținii colegi care mai sunt activi acum. Sunt căsătorit cu Victoria Munteanu având împreună un fiu Cristian Gabriel Munteanu. La întâlnirile aniversare, cu foști colegii de clasă, cănd depanam amintirile cu diferitele soții din anii de liceu, ne înveselim cu toți și ne întrebăm retoric: când au trecut acele frumoase clipe de atunci?
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93312]
-
care după un număr de ani s-a mutat la Arpașul de Sus lăsând locul mai tânărului său coleg, preot Radu Farcașiu.care păstorește și azi, la data editării prezentei monografii, n.a.) La strana acestei biserici, (își continuă sfinția sa discursul aniversar, n.a.) au cântat laudă lui Dumnezeu după rânduiala noastră ortodoxă mulți cântăreți. Pe cei mai vechi îi știm după însemnările pe care ni le-au lăsat moștenire pe marginile îngălbenite de timp ale foilor cărților de slujbă. Aflăm astfel de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o exigență măsurată, conduc la crearea unui climat de muncă, de disciplină și încredere, ca în sânul unei familii numeroase și unite. Una dintre seriile de absolvenți, care s-a dovedit cea mai sudată și mai consecventă în organizarea reuniunilor aniversare, mi-a prilejuit să constat că foștii elevi aveau încredere în dirigintele lor, consultându-mă în legătură cu data și programul întâlnirilor. Relațiile dintre clasă și diriginte trebuie să se întemeieze pe sinceritate și încredere. Le ceream elevilor mei să mă țină
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
am înconjurat bisericuța în care am susținut cu corul slujbele duminicale, și am poposit în frumosul parc, cel care ne-a primit de fiecare dată cu răcoarea și aerul său paradisiac. Aici s-a desfășurat, de fapt, scurta noastră întâlnire aniversară, cu un picnic organizat ad hoc, cu bucate scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Institutul Român de Cultură, București; Congresul al V-lea al Filologilor Români (în comisia de organizare), Iași-Chișinău, 6-11 iunie 1994; Colocviul Internațional „Mihai Eminescu“ (Anul Eminescu - aniversare UNESCO), Veneția (Italia), mai 2000; manifestarea „Dinu Lipatti - 50 de ani de la moarte“ (aniversare UNESCO), la Veneția (cu participarea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei) și la Treviso, decembrie 2000; „Săptămâna Brâncuși“ în colaborare cu Universitatea „ Ca’ Foscari“ din Veneția, Fundația Guggenheim și Centrul Cultural „Georges Pompidou“ din Paris, la Veneția, 2001. A fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
curte, directorii de școli să fie numiți politic,elevii să aibă voie la școală cu piercing uri,tatuaje, să consume alcool și droguri...,să fie interzisă total uniformă școlară iar orele să aibă 10 minute. În timp ce pauzele 50'„‟. E ceas aniversar. Sunt 95 de ani care au trecut. Suntem în măsură să fim mulțumiți? Ne regăsim oare în vocea românilor noștri ? Ce s-a schimbat oare de la sloganul comunist care se făcea auzit și la ,,Cântarea României‟‟până la școala românească de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a făcut ca ultimă clasa de liceu să o urmeze la Liceul „Cuza Vodă” din Huși. Se mândrea că face parte din galeria personalităților pe care le-a dat acest liceu de prestigiu național, participând la cele mai importante momente aniversare ale școlii. Tot din atașament față de locurile natale, a oficiat, în debutul toamnei 2000, derularea, în postura de președinte al juriului, lucrările Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Constantin Tănase”, la Vaslui. Din nefericire, brusc, starea sănătății i s-a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de ziua ta: atâtea cuvinte s’au împrăștiat în cuprinsul casei, că am circulat beată și am trăit. Nu mai trăesc de mult, ci hibernez în așteptarea ta. E săptămâna noastră, Monica. Se răscolesc în mine toate amintirile zilelor tale aniversare; le retrăiesc, trăiesc în trecut: e singurul fel de viață uman ce-mi mai este îngăduit. Trăesc în panică; s’ar putea să nu te mai văd, s’ar putea că însăși această casă ce-a fost zidită, în gândul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tine: cei ce nu merg înainte - fără a exagera, totuși - sunt fantome care fac un deserviciu speciei. [...] M. 99/1949 I Luni, 28 februarie [1949] M-am apucat să-ți scriu ca să-ți închin ție, numai ție, sfârșitul acestei zile aniversare... „Crușeț! Mirosul acela bun de pământ cu bulgări mari din care creșteau mănunchiuri de urzici și de păpădii, la sfârșitul lui februarie, de Păresimi. Baba Ioana, la bucătărie, pregătea mâncăruri de post pentru boierii credincioși care urmau să se împărtășească
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a scos din minți de ciudă. Avea un singur scop: să le poată spune în dimineața asta prietenelor ei care au cotropit laboratorul culinar: „Am vorbit cu Parisul“. Ieri au venit cele două amice ale tale să petreacă ziua ta aniversară cu mine, iar eu am fost atât de lipsită de bună-cuviință, încât nu ascultam ce spuneau, fiindcă așteptam ora 9 ca să pot vorbi cu tine. Scumpa mea iubită, astăzi am musafiri ca să te serbez, să ne serbez; de azi-dimineață de la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la invitațiile anterioare. Cu cele mai bune urări de succes și salutări prietenești. Const. Ciopraga </citation> (8) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Mangalia" data =”23 iulie 1974”> Dragă domnule Călin, Deși îmi propusesem să trimit de la Iași rîndurile pentru numărul aniversar , mi-a fost imposibil. Obligații la catedră m-au reținut pînă la plecarea în vacanță. Sper ca întîrzierea să nu fie prea mare. Îți mulțumesc călduros, atît pentru luminoasa interpretare Hogaș, cît și pentru foarte fina comprehensiune cu care ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dea deșteptarea celui angajat la tipografia din Vaslui, pentru a-și auto-corecta gafa din numărul 1817/30 decembrie 1973, număr festiv ce celebra proclamarea republicii populare române. Iată ce semnalase destoinicul Necula: „Zincul (...) reprezentînd un desen avînd inclusă și cifra aniversară, era lucrat pe negativ, invers, Încît și numărul anilor apărea invers: IVXX”. La sesizarea sa (adresată redactorului șef de atunci, Benedict Jelescu) „...s-a dispus să se aducă de acasă zincograful (la ora 02,00) ca să lucreze corect zincul, pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Antologia peisajului, „Cronica”, nr.33, 12 august 1988, p.3 -LEON, AUREL, Un romantic veșnic modern: Constantin Radinschi, „Cronica”, nr. 27, 6 iulie 1990, p.3 -CIUCĂ, VALENTIN, Elogiul acuarelei, „Opinia”, 117, 14 iunie 1990, p. 1 -LEON, AUREL, Profil aniversar Constantin Radinschi, „Opinia”, nr. 115, 12 iunie 1990, p. 1 -ILISEI, GRIGORE, Povestitorul și culorile lui vrăjite, „Ateneu”, nr. 2, februarie 1992, p.8 -CIUCĂ, VALENTIN, Clipa cea repede, „Ateneu”, nr.2, februarie 1992, p. 8 -BICER, PETRU, Constantin Radinschi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
majoritatea descrierilor reiese că filmul lui Mungiu își atinge punctul culminant în secvența aceea, dar în realitate e doar la jumătatea urcușului. Otilia trebuie s-o lase singură pe Găbița și să meargă acasă la prietenul ei, la o masă aniversară. Stă înghesuită între părinții lui și prietenii acestora și înghite fum de țigară de parcă ar fi pămînt, în timp ce conversația de la masă cade peste ea ca pămîntul aruncat cu lopata ; Mungiu ține camera pe ei și lasă greața Otiliei să crească
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]