2,310 matches
-
din 2007, medalia comemorativa a episcopului martir Anton Durcovici, din 2008; o placheta din 1999 și o medalie din 2007 dedicate memoriei lui Al. I. Cuza; o placheta unifață Al. I. Cuza din 2007, cât și o alta realizată cu anticipație pentru anul jubiliar 2014, comemorarea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și a poetului național Mihai Eminescu și în sfârșit medaliile Spitalului Clinic de Recuperare din Iași din 2008 și 2009. Medalia Studioului de Radio din anul 2001 (tombac, 50mm
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Madrid, 1963; Versuri, Paris, 1972; Poezii, Paris, 1976. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VI, 328-329, XII, 418; C. Gerota, „Cataclismul anului 2000”, CL, 1934, 5; Aron Grămadă, „Poezii” de Dorina Ienciu, „Drum” (Pittsburg), 1977, 2-4; Popa, Ist. lit., I, 1205; Opriță, Anticipația, 53-55. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
mai publică Marsilieza, text propriu, care a avut o oarecare circulație în epoca, si adaptări după Victor Hugo. Mai colaborează cu versuri Dimitrie D. Păun, St. Poppini, Nicolae Rucăreanu, N. V. Scurtescu, se reiau poezii de Mihail Zamphirescu. O nuvelă de anticipație, printre primele din literatura noastră, intitulată Finiș Rumaniae, scrie Al. N. Dariu. Alte schițe și nuvele aparțin lui S. Miculescu. Se traduce din Vergiliu, La Fontaine (fabula Lupul și mielul), din Goethe (tragedia Stelle, versiune de N. Miculescu) și Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290571_a_291900]
-
unui sistem este înscrisă încă de la început în codul său (lărgirea metaforei codului genetic), Baudrillard se întreabă dacă nu cumva spațiul social este dotat cu un asemenea cod care ar avea capacitatea de a asigura controlul social prin previziune și anticipație programată, remarcând totodată că "această mutație nu are nimic nedeterminat: ea este rezultatul unei istorii unde succesiv Dumnezeu, Omul, Progresul, Istoria însăși mor în profitul codului, unde transcendența moare în profitul imanenței aceasta corespunzând unei faze mai avansate în manipularea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o desprindere de inerția nopții și, În genere, o eliberare (care ia forma vaporizării) de inerția materiei. Spațiul liric se deschide, În orice caz. Primește oaspeți. Natura redevine simpatică, receptivă, loc agreabil de plimbare. Promenada (micul voiaj liric) este o anticipație, o promisiune a călătoriei la care poetul a visat, iarna, În intimitatea cabinetului. * Lui Alecsandri Îi place să iasă și „În faptul zilei”. Contemplația este mai activă, intimitatea cu lunca mai puternică decît oricînd. Materia - În clocotul vitalității - „fură” gîndurile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
carte postumă, O, 1986, 41; Anghel Dumbrăveanu, Un nufăr deschis spre tăcere, O, 1989, 30; Ruja, Parte, I, 299-304; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 150-152; Bitte-Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 246-247; Popa, Ist. lit., II, 646; Dicț. scriit. rom., IV, 430-431; Opriță, Anticipația, 442-443. O.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
după opinia lui V. Alecsandri, un spirit luminat de razele soarelui occidental. Acest lucru se poate spune aproape despre toți marii scriitori din secolul al XIX-lea. Istoria literaturii române nu face, în felul acesta, decât să confirme o strălucită anticipație iluministă. Efectele acestei deșteptări naționale sunt fecunde și adânci. Conștiința românească își descoperă noi necesități și obiective spirituale, cu profunde urmări culturale și ideologice: reabilitarea și emulația europeană, depășirea stării de subdezvoltare, dorința de integrare și, poate mai mult decât
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
singură specie de leviatan - balena normală și balenele înrudite cu ea - specie despre care vînătorii spun că are o înghițitoare atît de strîmtă, încît „pînă și-o chiflă ar face-o să se-năbușe“. Dar episcopul Jebb a răspuns, cu anticipație, la acest argument: nu e nevoie, zicea el, să presupunem că Iona a fost înmormîntat de viu în pîntecul balenei - ajunge să spunem c-a fost cazat provizoriu într-un ungher al botului ei. Această ipoteză a vrednicului episcop pare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Rădulescu-Motru: este acesta raționalism, slăbiciune intelectuală, șarlatanism? La astfel 1 Vezi sfârșitul Amintirilor lui Russo și articolul citat al lui Kogălni-ceanu despre Demidoff, din "Dacia literară". 2 Amintiri, "Romînia literară" ă1855î, p. 507. de învinuiri a răspuns de mult, cu anticipație, unul din acei "raționaliști șarlatani", A. Russo: " Va veni vremea, dacă n-au și sosit, în care și noi, tinerii de pe la 1835, tinerii și bonjuriștii suri de astăzi, vom fi chemați bătrâni; vom fi giudecați nu după ceea ce am făcut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
asemănătoare cu a junimiștilor de mai târziu, atitudine care explică și deosebirile dintre el și tovarășii săi în privința problemei lingvistice, deosebiri care formează asemănări cu dl Maiorescu. În cursul acestui studiu se vor lămuri mai bine cele spuse aici cu anticipație, care trebuiau spuse acum, pentru a fixa locul lui C. Negruzzi în evoluția spiritului critic român. 1 Scrieri, I, p. 349 ăScrisoarea XXXIIÎ. 2 Critice, III, p. 324-325 etc. ăDespre scrierea limbei romîneî. VIII Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri Am
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Grandea, Th. D. Speranția, M. Gaster, E. Lovinescu, T.T. Burada, Șt. St. Tuțescu, cât și numeroase traduceri (poezii, teatru, romane, nuvele, schițe) din literatura universală, din autori al căror registru cuprinde poezia romantică și parnasiană, proza realistă și naturalistă, de anticipație și istorică, fantastică și satirică ori teatrul de idei ibsenian. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288281_a_289610]
-
literatura pașoptistă și de poeții de la „Revista contimporană”, cu proză de aceeași factură și cu traduceri. Număr de număr semnează nuvele romanțioase, în care realul și fantasticul se îmbină, Take Ionescu, autor și al uneia dintre primele scrieri românești de anticipație, Spiritele anului 3000 (Impresiuni de călătorie). Viitorul politician face și cronică literară, discutând, cu aplomb dar fără discernământ critic, scrieri literare diverse (Scarlat, roman de I.C. Fundescu, Amor, Patria și Dumnezeu de G. Baronzi ș.a.). Un P. E. traduce, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289223_a_290552]
-
Năpasta că "alături de teatrul lui Tolstoi și al lui Strindberg, această dramă a lui Caragiale se numără printre primele din ceea ce avea să fie creația scenică de avangardă. Fixarea intensă a demoniei interioare, subînțelesurile abisale din om se află cu anticipație în Năpasta. În tot cazul, pe la 1890, nici teatrul francez, cu toată noutatea lui Maeterlinck și a lui Claudel, nici cel englez, cu toată vâlva lui Bernard Shaw, nu ajunseseră la acest stadiu"... Filmul lui Alexa Visarion subliniază aceste brutale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Victoria Țăndăreanu 17, în lucrarea intitulată "Probleme actuale ale tehnicii legislative". Introducerea, în România, a sintagmei legistică formală, se datorează Profesorului Victor Dan Zlătescu, autor al lucrării "Introducere în legistica formală: tehnica legislativă"18, lucrare novatoare, în care susținea cu anticipație, ideea originală, potrivit căreia, datorită reglementării legale a procedurii de elaborare a actelor normative, care devine frecventă, disciplina de care se ocupa se transformă, dintr-o culegere de recomandări și sfaturi pentru legiuitori, într-o adevărată ramură de drept, dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acesta poate fi obiect al vânzării. 110. Desigur, marfa (obiect al vânzării) poartă numai asupra bunurilor mobile, așa încât vânzările imobiliare exced Convenției (mercis apellatio ad res mobiles tantum pertinet Ulpian), dar ezitări ar putea apărea în privința vânzărilor de mobile prin anticipație sau a celor de imobile prin destinațiune.26 Cât privește mobilele prin anticipație, nihil obstat ca vânzările acestora să fie supuse Convenției, de vreme ce transferul proprietății nu este guvernat de lex venditionis stabilită conform Convenției și tocmai aceasta ar fi problema
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
numai asupra bunurilor mobile, așa încât vânzările imobiliare exced Convenției (mercis apellatio ad res mobiles tantum pertinet Ulpian), dar ezitări ar putea apărea în privința vânzărilor de mobile prin anticipație sau a celor de imobile prin destinațiune.26 Cât privește mobilele prin anticipație, nihil obstat ca vânzările acestora să fie supuse Convenției, de vreme ce transferul proprietății nu este guvernat de lex venditionis stabilită conform Convenției și tocmai aceasta ar fi problema pentru vânzarea de mobile prin anticipație. Cât privește vânzarea de imobile prin destinațiune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin destinațiune.26 Cât privește mobilele prin anticipație, nihil obstat ca vânzările acestora să fie supuse Convenției, de vreme ce transferul proprietății nu este guvernat de lex venditionis stabilită conform Convenției și tocmai aceasta ar fi problema pentru vânzarea de mobile prin anticipație. Cât privește vânzarea de imobile prin destinațiune, aceasta nu intră sub incidența Convenției, imobilul prin destinațiune fiind accesoriu al imobilului principal și urmând soarta acestuia din urmă (accessorium principalem sequitur), pentru coerența reglementării ansamblului operațiunii. Termenul "marfă" sugerează ideea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acreditate; căci tocmai ea determină cunoașterea, fiindu-i acesteia condiție de posibilitate, fiindu-i "element" constitutiv, din lăuntru, ceea ce, în limbaj kantian, ar corespunde inerenței din însăși structura analiticii și dialecticii. Dar deja diferența fenomen aparență este înconjurată de anumite "anticipații" precomprehensiuni, prejudecăți, "reprezentări" pe care însuși discursul de până aici le-a îngăduit. Poate și din acest motiv, orizontul în care se va ivi în toată lumina această diferență precum și funcția ei în privința întemeierii analiticii și dialecticii nu apare ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este, întâi, un "canon", pentru că instituie un corpus de principii ce reglează folosirea corectă a intelectului pur; ea are două forme: analitica conceptelor și analitica principiilor. În anumite condiții, conceptele pure ale intelectului (categoriile) și unele principii (axiomele intuiției și anticipațiile percepției) au rol propriu-zis constitutiv pentru cunoștință, instituindu-se într-un veritabil orgonon al acesteia; și au același rol în constituirea fenomenală (reprezentată de "fenomen"). Dialectica transcendentală (cea de-a doua parte a logicii transcendentale) este numai o "disciplină" (nici măcar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a imaginației; (determinare transcendentală de timp); c) raport în conștiință (a priori) referitor la sintezele necesare cunoștinței, îndeosebi la unitatea sintetică aperceptivă ca temei al celor trei analogii ale experienței (în genere, al principiilor sintetice ale intelectului pur: axiomele intuiției, anticipațiile percepției, analogiile experienței și postulatele gândirii empirice). Aprioritatea timpului este, poate, cea mai clară proprietate a acestuia, la o primă vedere. Dar dacă lucrurile stau astfel, atunci calitatea sa de formă, "substanțialitatea" sa formală, constituie aspectul său originar. Nu sunt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce Kant numește experiența posibilă. Timpul ca raport în conștiință (a priori) referitor la sintezele necesare cunoștinței, îndeosebi la unitatea sintetică aperceptivă ca temei al celor trei analogii ale experienței (în genere, al principiilor sintetice ale intelectului pur: axiomele intuiției, anticipațiile percepției, analogiile experienței și postulatele gândirii empirice). Timpul se află peste tot, în proiectul critic, acolo unde este vorba despre constituirea cunoștinței. Această prezență este încununată prin "lucrarea" timpului în sistemul principiilor pure ale intelectului. Principiile respective sunt reguli de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
priori a intuiției sensibile, relevanța obiectivă a categoriilor, aducând obiectul, schematizat prin imaginație, sub o anumită categorie. Și tot datorită timpului, aceste principii, deși sunt "generate" de intelect, pot fi trebuind să fie judecăți sintetice a priori. Axiomele intuiției și anticipațiile percepției, numite de Kant "principii matematice", proprii categoriilor cantității (unitate, multiplicitate, totalitate), respectiv celor ale calității (realitate, negație, limitație), posedă o "certitudine perfectă intuitivă", pentru că au o relație directă cu intuițiile pure de spațiu și timp. Analogiile experienței și postulatele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concept) și un obiect corespunzător; mai mult, corespondența este adâncită formal- tehnic, de Kant, prin formularea unor reguli ale aplicației sintezei imaginative și unității apercepției, printr-un concept, la un anumit obiect: de fapt, toate principiile intelectului pur (axiomele intuiției, anticipațiile percepției, analogiile experienței și postulatele gândirii empirice) au funcție de condiționare formal-tehnică a judecății sintetice a priori; 3) timporizarea este operația logică de bază, iar operatorul logic principal este "eu gândesc", ca unitate aperceptivă în act (în aplicație), care condiționează orice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
kantiene, în chestiunea constituirii cunoștinței analogiile experienței stabilesc principii "dinamice", adică principii care își pot dovedi necesitatea numai "sub condiția gândirii empirice într-o experiență", asemenea postulatelor gândirii empirice în genere.135 Spre deosebire însă de axiomele intuiției și de anticipațiile percepției. Este clar, pe baza celor prezentate deja, că primele două categorii de principii în sistematica lui Kant, anume cele după cantitate (axiomele intuițeei) și cele după calitate (anticipațiile percepției), au un rol constitutiv direct, fiindcă ele fac posibilă orice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în genere.135 Spre deosebire însă de axiomele intuiției și de anticipațiile percepției. Este clar, pe baza celor prezentate deja, că primele două categorii de principii în sistematica lui Kant, anume cele după cantitate (axiomele intuițeei) și cele după calitate (anticipațiile percepției), au un rol constitutiv direct, fiindcă ele fac posibilă orice cunoștință empirică, directă, pe baza (timporizării) timpului, ca formă a simțului intern. Problema constituirii cunoștinței care este, totodată, la Kant, problema constituirii fenomenale se concentrează, cred, în discuția despre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]