2,372 matches
-
tot) o unitate a "discursului repetat", aptă să funcționeze, la un nivel inferior, pe cont propriu. Dincolo de acest aspect pur formal, textemul are o importanță considerabilă în ansamblul romanului, funcționând ca un fel de "punere în gardă", ca o "evocare" anticipată/proleptică a înțelepciunii Domnului Stamatin și, nu mai puțin, a "filozofiei" crengii de aur. 4.1.2. Pe de altă parte, e de remarcat și că, în cadrul operei sadoveniene, textemul [2] evocă nu doar o "sintagmă", ci un întreg sistem
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
activities and efforts invested by the Romanian diplomacy in those complex and challenging years have paved the way towards the integration of the country into Euro-Atlantic structures in the following years. The role of diplomacy is to be able to anticipate the evolutions, to protect fundamental strategical interests of the country. I. Evoluțiile politice pe continent 1. Începutul anilor '90, a fost marcat de unificarea Germaniei, noi configurații la nivelul blocurilor militare Tratatul de la Varșovia și N.A.T.O. -, eforturi susținute pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ei, ca și atunci calul de Popa! lăsați, tovarășe director, că iau asupra mea! te-ai căznit să tragi ușa, dați un ban să iau mîncare! o închid corect la loc, aparențele nu mai suferă modificări, termocentrala Iernut de mult anticipată, ăsta, Drăghici, cu Fîntînă, Prosti, atîta o avut noroc! stația Cuci pod peste Mureșul umflat, lumea nu este ce încape din maluri, zările abia-i ajung, aproape ieșite în afară și se întorc, Luduș reduce la număr pe lîngă tren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o concluzie privind legătura dintre termeni, profesorul cere elevilor să citească cu atenție textul pentru a descoperi termenii avansați inițial și relația dintre aceștia. Ei trebuie să compare relația existentă între termenii cheie, așa cum apare ea în text, cu cea anticipată de ei în cadrul discuției inițiale, anterioare citirii textului. Această tehnică de predare-învățare are rol de: a focaliza atenția și interesul elevilor asupra unor noțiuni / termeni, cu rol esențial în înțelegerea textului; a-i determina pe elevi să anticipeze legătura posibilă
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
antrenament), „este un ansamblu de indicatori cuantificabili, ale căror date și raporturi simple (care nu exclud pe cele complexe) permit o caracterizare, o esențializare a întregului proces de pregătire, direcționat în programarea lui către obținerea unei performanțe prestabilite la o dată anticipată" (Nicu Alexe, 1993). Stabilirea modelului de pregătire este determinată de modelul de joc și modelul competiției la care se participă. Amândouă sunt elaborate reținând principalele aspecte ale activității competiționale, în general, din ultima competiție. Modelul general de pregătire în jocul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
în derivă / 37 NAȘTEREA / 47 Conceperea / 47 O nouă CDR? / 55 Odiseea înregistrării / 59 TINEREȚEA / 63 O înfrângere cât o victorie / 63 MATURITATEA / 73 DA pentru Traian Băsescu / 73 O nouă înfrângere victorioasă / 82 Cucerirea puterii / 90 CRIZA / 95 Testul anticipatelor / 95 Mătușa Tamara era "portocalie" / 112 APUSUL / 119 Atac la Tăriceanu. PD vs. PNL / 119 Suspendarea lui Traian Băsescu / 144 Referendum pentru "votul uninominal" / 152 DECESUL / 159 Alianța în moarte clinică / 159 De la fuziune la fisiune / 167 POST-MORTEM / 193 Nimic
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în viața politică românească. Nu însă și Traian Băsescu, adeptul strategiei alegerilor parlamentare anticipate ca soluție pentru ca Alianța PNL-PD să cucerească întreaga putere în stat, strategie invocată chiar în zilele în care se negocia formarea noii majorități guvernamentale. CRIZA Testul anticipatelor Pe 7 iulie 2005, ziua în care Londra era zguduită de atentate teroriste, premierul de la București învolbura apele politicii românești anunțându-și intenția de a demisiona în vederea organizării alegerilor parlamentare anticipate. În fața ziariștilor convocați la Palatul Victoria pentru o conferință
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
interesat de condițiile în care ar trebui organizate alegerile anticipate: "În situații de criză. Acum nu suntem într-o astfel de situație, ea nu trebuie provocată atâta timp cât Guvernul poate să-și atingă obiectivele, dar, personal, sunt un adept al unor anticipate imediate pentru a scăpa de o soluție imorală care se numește PUR. Este o soluție politică pe care eu am negociat-o din nevoia instalării unui guvern, dar ea mi se pare lipsită de moralitate. Atunci am pus înainte interesul
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
moralitate. Atunci am pus înainte interesul de a avea un Guvern, de a lua primele măsuri-semnal și care să producă efecte în 2005. Era o prioritate care a fost realizată și, dacă dl. Tăriceanu va fi un adept al soluției anticipatelor, la mine va avea tot sprijinul"116. Să reamintim, pe scurt, că în condițiile în care alegerile parlamentare au fost câștigate de Uniunea Națională PSD+PUR, Guvernul Tăriceanu a putut fi instalat, în dauna unuia format de PSD, tocmai pentru că
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de la Cotroceni a promovat-o dovedindu-se decisivă pentru evoluția vieții politice românești de după 2004. Atunci, la începutul lui ianuarie 2005, când noua putere încă savura reușita ei politică, iar reprezentanții ei abia se instalau euforici în fotoliile guvernamentale, ideea anticipatelor nu era respinsă a priori de nici unul dintre parteneri. Poate și pentru că, exceptându-l pe Traian Băsescu, liderii politici nici nu credeau realmente că un asemenea scenariu ar putea căpăta consistență, și încă într-un timp foarte scurt, unul din
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
soluția alegerilor anticipate, lucru firesc în fond, dacă avem în vedere faptul că erau exprimate de reprezentanții partenerilor unei alianțe politice. În timp însă, ele aveau să evolueze diferit. La două luni de la lansarea ei, președintele României a reluat tema anticipatelor, într-un interviu acordat agenției Reuters și preluat de BBC, de astă dată cu termene precise. Astfel, motivând că scrutinul parlamentar anticipat ar da guvernului un mandat mai puternic în lupta împotriva corupției, Traian Băsescu a apreciat că alegerile parlamentare
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
entuziasmul democraților și, mai ales, al liberalilor. Mai mult, reuniți într-o ședință a Consiliului Național de Coordonare, pe 9 martie, liderii Alianței, susținuți de cei ai PUR și UDMR, au convenit că, neexistând nici un impediment în funcționarea guvernului, tema anticipatelor nu este de actualitate, urmând să-i ceară președintelui să renunțe la obiectivul alegerilor parlamentare, cel puțin până după 1 ianuarie 2007. Deși ulterior democrații și-au reconsiderat poziția, Emil Boc declarând în mai multe rânduri că partidul său este
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
la obiectivul alegerilor parlamentare, cel puțin până după 1 ianuarie 2007. Deși ulterior democrații și-au reconsiderat poziția, Emil Boc declarând în mai multe rânduri că partidul său este în continuare partizanul organizării alegerilor parlamentare după 25 aprilie 2005, tema anticipatelor părea să fi fost clasată de aliați, în special după ce premierul a făcut public, la începutul lunii mai122, că a convenit cu președintele Băsescu să amâne subiectul cel puțin până în toamna anului, după publicarea raportului de țară despre România. Merită
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Merită amintit în acest context că era perioada în care România se confrunta cu problema ostaticilor din Irak123. O altă decizie a liderilor Alianței avea însă să conducă nu doar la reluarea temei, ci chiar la aducerea țării în pragul anticipatelor. Paradoxal, cei care au provocat-o au fost nu democrații, ci chiar liberalii. Pe 9 mai, Bogdan Olteanu, ministrul pentru relația cu Parlamentul, anunța că Guvernul își va asuma răspunderea politică în fața Parlamentului pentru pachetul legislativ privind proprietatea în ultima
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cabinetului. Spre exemplu, dacă ziarul Gândul s-a limitat să titreze pe prima pagină "Guvernul Tăriceanu s-a aruncat pe fereastră", Adevărul a ales un titlu mai sugestiv, cu trimitere la realitatea politică "Alianța s-a întors la soluția Băsescu: anticipatele", în timp ce Ziua a fost și mai direct, titrând "Pohta ce-am pohtit", alături de o poză mare a lui Traian Băsescu. Imediat după anunțul premierului, liderii Alianței au demarat consultările cu partenerii de guvernare pentru stabilirea pașilor de făcut. Astfel, scenariul
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
precizarea că premierul nu se poate afla într-o situație de revocare, dar și prevederea expresă a imposibității revocării acestuia de către președinte. Iată de ce președintele Băsescu avea nevoie de demisia lui Tăriceanu pentru a-și putea pune în aplicare strategia anticipatelor. Pe care, cum am văzut deja, reușise să o obțină pe 7 iulie. Momentul în sine avea o semnificație excepțională nu doar pentru Traian Băsescu, ci pentru viața politică românească în general. Căci, pentru prima oară după desemnarea premierului, Traian
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cea care stătuse la baza deciziei premierului, care, în urma celor declarate de președinte, a admis și posibilitatea de a nu-și mai da demisia. Dar Traian Băsescu nu comisese deloc un act de trădare și nici nu renunțase la scenariul anticipatelor. Căci declarațiile sale, din care am citat mai sus, nu erau adresate politicienilor, ci cetățenilor. Rostite la televizor, la o oră de maximă audiență, ele aveau rostul de a creiona portretul unui președinte imparțial și preocupat de soluționarea crizelor politice
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
importantă proiectarea acestei imagini publice a președintelui Băsescu? Pentru că, reamintim, România reală era confruntată cu un val puternic de inundații, iar românilor nu prea le ardea de demisii și alegeri anticipate. Așadar, președintele împușca doi iepuri dintr-o lovitură: declanșarea anticipatelor fără ca popularitatea să-i fie afectată. De altfel, cartea popularității a fost jucată și de fostul președinte, Ion Iliescu luându-i prin surprindere chiar și pe cei din PSD, atunci când, în cadrul unei conferințe de presă extraordinară, convocată chiar în ziua
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
moment, deși alegerile anticipate nu se bucurau de o popularitate sporită în rândurile românilor, șansele ca Alianța să le câștige detașat erau încă serioase. Un sondaj de opinie 140, efectuat în perioada 7-12 iulie, adică în plin avânt al scenariului anticipatelor, arăta că majoritatea celor intervievați nu era de acord cu scrutinul anticipat și nici nu îl considera necesar, dar dacă acesta ar fi organizat, 48,79% dintre ei ar vota cu Alianța, față de cei 31,08% care și-ar da
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a schimba conducerea pesedistă a Parlamentului. Ideea a fost reluată două luni mai târziu, în același context, dar fără ca aliații să ajungă la un acord ferm în acest sens. Ulterior, democrații și liberali au convenit că vor putea redeschide subiectul anticipatelor după aprilie 2006, adică după publicarea următorului Raport de țară referitor la integrarea României în UE, pentru ca, spre sfârșitul anului, să ia în calcul posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în primăvara anului 2007, după ce Româna se va fi alăturat țărilor
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
politice mobilizatoare, aliații nu au întreprins nimic concret în acest sens, cel puțin până la sfârșitul verii. Fie și pentru că, la acel moment, prima lor preocupare era declanșarea alegerilor anticipate. Însă pe 11 august 2005, la scurtă vreme după eșecul strategiei anticipatelor, liderii coaliției guvernamentale au semnat un document prin care se angajau ca, până pe 15 septembrie, să demită conducerea pesedistă a Parlamentului. Acordul mai prevedea și modificarea Legii administrației locale, astfel încât președinții consiliilor județene să fie revocați cu votul a jumătate
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
lunii august, au decis că liderul liberal trebuie să primească un avertisment. "Membrii colegiului sunt nemulțumiți de modul în care Călin Popescu-Tăriceanu se raportează la PD și de modul în care s-a comportat în legătură cu demisia din funcție și declanșarea anticipatelor. Credem că există resurse ca Alianța să meargă mai departe, dar deciziile celor două partide nu trebuie să fie anihilate de o singură persoană", a avertizat Emil Boc162. Dar avertismentul pediștilor a pălit în fața celui transmis în aceiași zi chiar
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
sa antiliberală, începută cu refuzul de a numi un ministru propus de premier: la sfârșitul lunii februarie, conducerea PNL denunțase proiectul fuziunii cu PD, aruncând vina exclusiv asupra comportamentului politic al democraților și al lui Traian Băsescu 176. După ratarea anticipatelor, în vara lui 2005, eșecul fuziunii se profila ca al doilea mare insucces al strategiei promovate de Traian Băsescu după câștigarea alegerilor prezidențiale. Prin urmare, așa cum ne-o arată evoluțiile politice ulterioare, președintele Băsescu a decis să joace o altă
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
55%, mai 50%, iun. 55% (cf. datelor Barometrului IMAS publicate de Adevărul, 29 iunie 2005; vezi și Gândul, 29 iunie 2005). 118 Adevărul, 7 ianuarie 2005. 119 Idem. 120 Cf. Ziua, 3 martie 2005. 121 Vezi "Băsescu presează Guvernul cu anticipatele", articol semnat de Mihai Toader în Ziua, 3 martie 2005. 122 Poziția premierului a fost prezentată în cadrul emisiunii "Pro Vest" a postului ProTv din 8 mai 2005. 123 Pe 28 martie 2005, ziariștii români Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
să-l înfrângă pe Năstase. Astfel, pentru Năstase au votat 173 din cei 180 de deputați ai majorității PSD, PUR și PRM, limita minimă necesară fiind de 167. Mona Muscă a primit 72 de voturi. 154 Vezi infra, subcap. "Testul anticipatelor". 155 De menționat că liberalii au ales să se împotrivească dorinței președintelui Băsescu de a o nominaliza pe Mona Muscă drept candidat al Alianței pentru șefia Camerei. 156 Moțiunile au fost depuse pe 13, 14, 22 și 29 septembrie, ca
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]