12,241 matches
-
bazată pe zece poeți considerați ca fundamentali pentru istoria literaturii române dintre cele două războaie, a unei antologii care urmează a fi dublată și de una critică, decupând texte datorate celor mai autorizați factori receptori din epocă și de astăzi, antologie de care am apucat de altminteri să-ți vorbesc ultima oară, când ne-am văzut la Editura Cartea Românească, am recitit între altele remarcabilul dumitale eseu despre Blaga, atât de rotund semnificativ în raza sa de cuprindere, iar acum am
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
reproduse texte critice ale lui Dumitru Micu privitoare la următorii poeți: Tudor Arghezi, Lucian Blaga și Ion Pillat]. 3. Dumitru Micu - Opera lui Tudor Arghezi. Eseu despre vârstele interioare. [București], Editura pentru Literatură, 1965, 423 pagini. 4. Tudor Arghezi - Poezii. Antologie și postfață de Nicolae Manolescu. Bibliografie de Ion Nistor. București, Editura Minerva, 1971, 310 pagini. (Arcade). Eseul la care face trimitere Dinu Pillat - Arghezi, poet nereligios, una dintre cele mai convingătoare înțelegeri și interpretări a poeziei filosofice a Magului de la
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
Artă, 1940, 249 pagini. 7. Dumitru Micu - „Gândirea" și gândirismul. București, Editura Minerva, 1975, 1043 pagini. 8. Vasile Voiculescu - Confesiunea unui scriitor și medic în Gândirea, 14, nr. 8, octombrie 1935, p. 400-405. 9. Vasile Voiculescu - [Clepsidra] inclus în Poezii. Antologie și prefață de Aurel Rău. Text stabilit de I. Voiculescu și Victor Iova. Volumul 2. București, Editura pentru Literatură, 1968, p. 209-250.
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
la Paris, în condiția de exilați, cu dorul de țară. La Paris, Sanda Stolojan a publicat trei volume de versuri (în anii 1982, 1985 și 1993), a tradus în franceză Lacrimi și sfinți (1986) de Emil Cioran, ca și o antologie din poeziile lui Lucian Blaga (1992). Jurnalul său din exilul parizian a fost publicat la Editura Humanitas: Nori peste balcoane (1996), Ceruri nomade (1999) și, postum, Amurg parizian (2007). Tot postum a apărut și corespondența sa cu Constantin Noica (Sub
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
Irina Petraș Sub acest titlu a apărut de curând o elegantă antologie de poezie română contemporană în ediție bilingvă, română- spaniolă - Miniaturas de tiempos venideros. Poesía rumana contemporánea, Vaso Roto Ediciones, 2013 (proiect sprijinit de Institutul Cultural Român). Cătălina Iliescu Gheorghiu, autoarea ediției și, totodată, traducătoarea poemelor, este profesoară la Departamentul de
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
Călugăru trimise lui G. Ibrăileanu și a restabilit textul romanului Adela. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat Evoluția scrisului feminin în România, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, cu o prefață de E. Lovinescu (1935). În această antologie este inclusă și Alice Călugăru. 7. Așa s-a și întâmplat. Apare ediția Ecaterinei Săndulescu - Alice Călugăru - Versuri. Ediție îngrijită de Ecaterina Săndulescu. Cu o introducere de Dumitru Micu. [București]. Editura pentru Literatură, 1968, 256 pagini. 8. Dumitru Micu - Lirica
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
o specie literară intermediară între lirica populară și cea cultă: „cartea în versuri” (scrisoarea sau epistola în versuri), „cărțile de pe front”, cărora le-a dat strălucire artistică George Coșbuc în O scrisoare de la Muselim-Selo, respectând întocmai structura narativă a acestora. Antologia lirică Dor și jale nu este numai o carte a debutului său editorial, ci și una inaugurală, în sensul că anunță o linie tematică dominantă a preocupărilor sale de exeget cultural: zestrea spirituală a poporului român. În 1926 publică Păstoritul
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
Cronicar O apariție editorială remarcabilă La Editura Vaso Roto din Madrid a apărut un masiv volum (616 pagini) intitulat Miniaturas de tiempos venideros, o antologie a poeziei române contemporane, cuprinzând ample grupaje de versuri în ediție bilingvă, română și spaniolă, din opera a douăzeci de poeți români: Ileana Mălăncioiu, Ion Pop, Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu, Dinu Flămând, Adrian Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Gabriel Chifu, Denisa
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3177_a_4502]
-
Prelipceanu, Dinu Flămând, Adrian Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Gabriel Chifu, Denisa Comănescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Alexandru Mușina, Ion Mureșan, Marta Petreu, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu, Robert Șerban, Dan Sociu, Stoian G. Bogdan. Autoarea merituoasă a antologiei și a traducerii în limba spaniolă a poeziilor este Cătălina Iliescu Gheorghiu, profesoară la Departamentul de Traducere și Interpretare a Universității din Alicante. Volumul apare cu sprijinul Institutului Cultural Român. Editura Vaso Roto asigură difuzarea acestei cărți atât în Spania
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3177_a_4502]
-
Angealâu” 2, publicat în Limbă și literatură, vol[umul] 10, 1965. Regret că nu mai am la îndemână să-ți dărui un extras. Mi le-am risipit, ori le-am dăruit la întâmplare. Îmi mai găsești pomenit numele și în antologia Cinel-Cinel 3. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). Pentru folclorul sub tipar am primit un aconto de vreo 4500 lei și am semnat contractul de editare. Am alcătuit și glosarul cum și indicele de nume și am corectat materialul dactilografiat de
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Erevan. Îmi amintesc cum, în primăvara anului 2009, regretatul Levon Ananyan s-a aflat la București, unde a participat, în ziua de 19 mai, în Sala Oglinzilor de la sediul USR, la lansarea Antologiei de proză contemporană armeană Pe aici a trecut Dumnezeu, lucrare pe care am tradus-o din limba armeană. Era volumul pentru care L. Ananyan făcuse selecția textelor și semnase o interesantă prefață. Evenimentul a fost onorat de participarea domnilor Nicolae
La dispariția lui Levon Ananyan by Ma () [Corola-journal/Journalistic/3189_a_4514]
-
1941, când o publicație de prestigiu, „Revista Fundațiilor Regale”, îi publică studiul Procesul de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent” (Nicolae Constantinescu). O preocupare constantă a fost studierea influenței folclorului asupra marilor scriitori români: Ion Budai-Deleanu
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent” (Nicolae Constantinescu). O preocupare constantă a fost studierea influenței folclorului asupra marilor scriitori români: Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu etc. Din șirul acestora se
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
la Editura Eikon, sub egida Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca. Ediția la care m-am oprit în cronica de față este intitulată Cărțile viețuirii și îi aparține unuia dintre întemeietorii grupării și revistei „Echinox”, și anume Horia Bădescu. Faptul că antologia de autor apare în anul în care poetul a împlinit 70 de ani nu este, probabil, întâmplător, dar mult mai importantă mi se pare opțiunea editurii clujene pentru publicarea operei integrale, în locul mai obișnuitei (să recunoaștem) selecții. Căci aflăm în
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
în fața unei adevărate invitații la a plonja în devenirea poeticii echinoxiste, așa cum s-a configurat ea în opera unuia dintre reprezentanții cei mai autorizați ai grupării. Cele trei volume sunt organizate după un criteriu clar și transparent, specific, de altfel, antologiilor de autor. Horia Bădescu și-a grupat toată creația poetică în cicluri, corespunzând sau nu ciclurilor deja existente în volume, iar ordinea inițială este refăcută la finalul celui de-al treilea. Unde un Sumar cronologic restabilește, pentru lectorul interesat, ordinea
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
nu ciclurilor deja existente în volume, iar ordinea inițială este refăcută la finalul celui de-al treilea. Unde un Sumar cronologic restabilește, pentru lectorul interesat, ordinea publicării poemelor în edițiile princeps, ca și locul în care pot fi găsite în antologia de față. În absența lui, ne-ar fi fost, de pildă, imposibil să identificăm - altfel decât printr-o muncă asiduă în bibliotecă, pe care nu mulți dintre cititorii de poezie mai sunt dispuși să o facă - textele noi din volume
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
trei punctează, totuși, exact evoluția poeticii lui Horia Bădescu, de la echinoxismul programatic din Marile Eleusii (1971) până la desprinderea din Starea bizantină, și de aici la deschiderea către experiment din Ronsete (1995) și Ziua cenușii (2000). Îndrăznesc să spun că această antologie ne oferă șansa unei radiografii pertinente a poeticii echinoxiste și, astfel, a situării grupării într-un context istoricoliterar. Cel al anilor ’70, când se consumă ultimele energii ale neomodernismului, în avanpremiera mutației pe care o va produce generația optzeci. Mai
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
și de Cercul Literar de la Sibiu, nu exclude poezia goliardică, erotică sau pe cea a descinderii în contingent. Nu toți echinoxiștii vor coborî poezia în cetate - unii, ca Adrian Popescu, scriu o poezie intens spiritualizată -, totuși destui o vor face. Antologia lui Horia Bădescu este, pe lângă un repertoriu, și un itinerar al diversității, în care cultura poetică - specifică, de altfel, primei serii de la „Echinox” - nu eșuează în livresc și în monotonie. În al doilea rând, cele trei volume, astfel alcătuite, dezvăluie
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
individualizează, în interiorul echinoxismului, ca și în afara lui: importanța pe care o au meșteșugul și travaliul asupra versului. Culminând în Ronsete (specie inventată chiar de poet), tehnica versului joacă un rol-cheie în poetica acestui autor și chiar la nivelul semanticii poemului. Antologia Cărțile viețuirii ne facilitează, așadar, reîntâlnirea cu o operă și un poet important al unei grupări literare și culturale care a marcat momentul de cumpănă dintre generația lui Nichita Stănescu și cea a lui Mircea Cărtărescu. Și care a optat
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
trebuie să fie relevante din punct de vedere social) rămâne dezideratul textului ca produs artistic valabil estetic. Vorba lui Harold Bloom: nu energiile sociale au scris în locul lui Shakespeare. Polemici sunt cei doi antologatori - inclusiv față de faptul că mult citata antologie Vânt potrivit până la tare nu reprezintă, cum greșit s-a spus, spiritul grupului - în chiar felul în care arată cum grupul celor nouă se disocia de aerul dezbaterilor de epocă, de acele obsesii ale comilitonilor români, preocupați mai degrabă de
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
ei iubeau literatura lui Brecht, dar asta e altă poveste. Singurul rămas în țară a fost Kremm, care s-a lăsat de literatură, iar primul care s-a exilat a fost Wichner, încă din 1975. Prietenii grupului, prezenți în această antologie notabilă, erau Helmuth Frauendorfer, Herta Müller, Klaus Hensel, Roland Kirsch. Toți au continuat să scrie, iar „outsiderul” Herta Müller a devenit cel mai proeminent scriitor care a făcut cunoscute ideile și o parte din programul lor de „acțiune”, numind ca
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
o parte din programul lor de „acțiune”, numind ca atare grupul în alocuțiunea ei de la Stockholm. Culmea, ea scria proză, deși lirismul crud al acesteia nu mai trebuie demonstrat sau justificat. Wichner e foarte drastic și spune (undeva, în afara acestei antologii) că „tot ce am făcut noi în vremea aceea s-a spulberat în 1982, când a apărut volumul Niederungen al Hertei Müller. Cu proza ei și cu poezia lui Oskar Pastior începe literatura germană din România - tot ce se scrisese
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
începe literatura germană din România - tot ce se scrisese înaintea lor sunt încercări naive și slabe, devine maculatură, confruntat fiind cu textele lor.” Să fie din cauza faptului că urmau prea strict „recomandările” Noii Stângi? Poemele cuprinse aici sunt selectate din antologiile Ein pronomen ist verhaftet worden. Texte der Aktionsgruppe Banat și Das Land am Nebentisch. Texte und Zeichen aus Siebenbürgen, dem Banat und den Orten versuchter Ankunft, apărute la Frankfurt, 1992, respectiv Leipzig, 1993. Dar și cu ajutorul unor texte din revista
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
din revista „Forum studențesc”, care a tipărit anul trecut un număr special, după 40 de ani, cu texte ale poeților din grup, însoțite de comentarii și retrospective ale colegilor români din Timișoara, Petru Ilieșu, Daniel Vighi, Viorel Marineasa. În anexa antologiei li se adaugă un poem din 1984 al Marianei Marin. Primele versuri ale poemului sună acuzator (și restaurator) și azi: „Fără prietenii mei - tineri poeți germani din România -/ subiectivitatea și-ar mai fi supt și acum degetul/ în fața realității.” Mircea
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]