2,440 matches
-
mod aproape "natural", fără să putem vorbi neapărat de împrumuturi sau de interdisciplinaritate. În Franța, de exemplu, grija de a așeza în context anchetele cantitative ale Școlii Analelor i-a determinat pe istorici să țină cont de factorii culturali. Interesul antropologic manifestat de istorici fie că este spontan sau împrumutat, nu contează s-a tradus prin apariția unor noi obiecte de studiu: teoria persoanei, construcțiile identitare, structurile de rudenie, istoria corpului și a practicilor corporale, a sexualității și a familiei, a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
evident ca temă comună pentru antropologie și pentru istorie, cum sunt și conceptele de cultură și mentalitate, ideologie, imaginar. Reflecția întreprinsă de istorici asupra selecției obiectelor memoriei (ritul, monumentul, comemorarea, arhiva, calendarul) își are izvorul, în mod evident, în cultura antropologică. De la lucrările de pionerat ale lui Morgan, studiul sistemelor de rudenie îi invită la dialog pe antropologi și pe specialiștii în antichitate. Modul cum sunt tratate ritual sculpturile africane sau efigiile ancestrale din Oceania ne ajută să înțelegem funcția manechinelor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și pe specialiștii în antichitate. Modul cum sunt tratate ritual sculpturile africane sau efigiile ancestrale din Oceania ne ajută să înțelegem funcția manechinelor în ceremoniile funerare ale regilor europeni. În Studiile grecești s-a dezvoltat în mod special o tendință antropologică, una care abordează noțiunile de zei, idoli, mituri, credințe, dar și de spațiu, cultură și politică. În materie de construcție a unui teritoriu, un caz grec lămurește un model vest african și vice versa. La fel, putem compara statutul străinului
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
realizate prin descriere. Dacă mulți istorici s-au angajat în veritabile anchete etnografice privind istoria începând din prezent, în sens invers, mulți etnologi au observat necesitatea de a-și concepe obiectul de studiu dintr-o perspectivă istorică. O mare interogație antropologică, cum ar fi transformarea diferenței sexuale în ierarhie, conduce în mod obligatoriu la interesul pentru izvoarele vechi, la scara întregii omeniri. Chiar empiric, nici un "teren" nu se poate concepe în mod exclusiv ca un obiect sincronic, deoarece el este în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
atentă la habitat, la loc, la peisaj, la spațiu. De asemenea, să notăm că în istorie, ca și în antropologie, există un interes crescut al autorilor pentru imagine, în raporturile sale cu limbajul. Istoria artei, care revendică adesea o influență antropologică, este astăzi o sursă de reflecție pentru antropologi, deoarece cele două discipline se confruntă cu problematica sensului și a utilizării indicilor. Dacă ruptura dintre societățile cu tradiții orale și societățile cu scriere nu trebuie exagerată, nici măcar concepută ca un principiu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
De asemenea, ei au contribuit la crearea imaginii romantice a etnografului dedicat descrierii unor obiceiuri ciudate în ținuturi îndepărtate. Cuvântul "teren", care desemnează în același timp un loc și un obiect de cercetare, a devenit un cuvânt cheie al mediului antropologic: "ești pe teren", "te întorci de pe teren", "ai ieșit prima dată pe teren", ai "un raport de teren" etc. Eficacitatea anchetei de teren constă, fără îndoială, mai puțin în cercetarea conștientă și activă decât într-o învățare spontană. De aceea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
critică ce apare azi drept un principiu fundamental al analizei transculturale. Eliminarea rolului anchetatorului în procesul de scriere al clasicilor antropologiei a fost criticată ca o distorsiune destinată să mascheze sub un nivel înalt de abstracție natura intersubiectivă a cunoașterii antropologice. O lectură atentă arată că ea era mai degrabă ignorată decât negată de o mare parte a profesiei. Anii 1960 au cunoscut multiplicarea operelor consacrate anchetei de teren și mai mulți autori au subliniat caracterul unic al unei experiențe în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
datorează frumusețea complexității sale, deoarece, în acest context, trebuie să înțelegem prin gândire adevărată o gândire dialogală, care a trecut prin proba Celuilalt. Unii antropologi se interesează în primul rând nu de un obiect de cercetare exterior, ci de experiența antropologică ca formă a conștiinței produse de întâlnirea a două culturi. Finalitatea cercetării apare atunci ca o muncă asupra sinelui, o îmbogățire a conștiinței de sine care poate, eventual, să spună ceva despre sistemele prezente. Această dezrădăcinare se poate produce pe
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu autorii "săi". De fiecare dată, el va încerca exercițiul dificil care constă, pe de o parte, în a nu înăbuși experiențele de pe teren prin ceea ce știe deja; pe de altă parte, de a-și stimula curiozitatea datorită culturii sale antropologice. Acest exercițiu, practicat pe o durată semnificativă, deosebește "terenul" de reportaj. De vreo douăzeci de ani, numeroși autori își pun întrebări asupra acestui curios gen literar care este etnografia. În general, ei privilegiază explicația prin contextul colonial, apoi postcolonial. Această
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de a face antropologie, chiar dacă formele sale extreme, care reduceau tot socialul la o semiologie, au fost contestate. Analiza antropologică este în mod obligatoriu structurală, comparativă și cu aplicare mai generală decât observația simplă a cazurilor particulare. Situațiile ontologice a priori opun reprezentațiile și practicile, sensul și funcția. Sistemele simbolice nu sunt eficiente decât dacă semnifică și funcționează în același
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cât și celui local, supraviețuirii ca și trecutului, statului ca și rădăcinilor sale: ea reprezintă limpede, de bine, de rău, articularea lor. Concluzie Opoziția dintre noi și ei (moderni/primitivi; Nord/Sud; Vest/ Est) este unul dintre elementele a priori antropologice care a fost cel mai contestat în ultimii ani. Edward W. Said (Occidentalismul, 1979) și cei care au urmat au criticat în special instrumentalizarea noțiunii de cultură de către Occident pentru a instaura o despărțire între Vest și restul lumii. Până
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de alți cercetători indieni de renume internațional. Numeroși cercetători lucrează astăzi în comunitatea lor de origine, angajați uneori în mișcări de modernizare, uneori rămânând cu prudență deasupra conflictului. În anii 1980, expresia "antropologie indigenă" și-a făcut apariția în literatura antropologică pentru a desemna studiile întreprinse de cercetători aparținând grupurilor minoritare. Problema este uneori dezbătută cu pasiune: antropologii indieni sau africani sunt înainte de toate antropologi, care gândesc conform protocoalelor și decupajelor academice ale profesiunii, sau își pot dezvolta perspectivele proprii de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
face progrese revoluționare atât în ceea ce privește cunoașterea universului, cât și în cea a vieții, dar religiozități de tot felul nu au fost niciodată mai pregnante. Toate aceste contradicții se pot vedea și citi în mini-scenariile și în ocurențele locale, unde privirea antropologică este susceptibilă, mai mult ca oricare alta, să afle logica internă, determinanții externi și semnificația generală. Bibliografie Althabe, G. și Selim, M., Démarches ethnologiques au présent, L'Harmattan, Paris, 1998. Augé, Marc, Pour une anthropologie des mondes contemporains, Aubier, "Critiques
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
primitivă, orânduirea sclavagistă, feudală, capitalistă și socialistă; Max Weber autorul unei teorii de asemenea clasice, dar care respinge evoluționismul pune la baza schimbării sociale fenomenul raționalizării (Ungureanu, 1990, Ungureanu, Constantinescu, 1985, Nisbet, 1967). Tot de sorginte evoluționistă sunt și teoriile antropologice ale schimbării sociale, două din ele fiind mai cunoscute: cea a lui Henry Morgan, ce consideră că evoluția înseamnă trecerea de la sălbatic, la barbar și la civilizat, și cea a lui E.B. Taylor, ce vorbește despre trecerea de la animism spre
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceasta * Funcțiile de mediere cu exteriorul sunt foarte importante (Mendras, 1989) Contribuțiile mai actuale la studiul tradiției se caracterizează printr-o abordare diferită și originală față de cele anterioare, una din acestea fiind de exemplu ideea că tradiția este o noțiune antropologică (Jacques de Visscher, 1995), pentru că tradiția implică o sumă de date pe care individul trebuie să și le asume, începând cu limba maternă, istoria lumii în care trăiește, obiceiurile și moravurile, ideologiile și manifestările religioase. Astfel, ceea ce oamenii sunt, sunt
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
La acestea adăugăm spiritul uniform, nivelator, nediferențiat al oricărei culturi colective. Ea se manifestă doar în cadre date, arhetipale, deci stereotipe. în timp ce cultura de tip individual este prin excelență diferențiată, personalizată și potențial originală. Fără a contesta realitatea și semnificația antropologică a culturilor de tip primitiv-colectiv, marele capodopere ale culturii universale sunt, prin excelență, semnate, nu anonime, profund originale, irepetabile și riguros autonome în structura lor de bază. O mare cultură română nu-și poate propune decât un astfel de ideal
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a echilibrului, mediei și sintezei, orientată de un centru ferm de gravitație, prezidează, în subtext, aceste aspirații. Ele au tradiția lor milenară. Și faptul că revin mereu în actualitate dovedește, încă o dată, că astfel de tendințe au o reală valoare antropologică, de adevărate constante umane. Dar nu este cazul de a invoca citate celebre de tipul est modus in rebus și altele de același gen, pentru demonstrații mult mai simple. Să ni se dea voie, deci, să observăm fără nici o inhibiție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și nu mai pot fi ignorate. Expunerile prezentate în această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
vorbi în liniște despre ce este, cu adevărat, capitalismul. Iar după cum se vede din paginile acestei cărți, o explicare și o dezbatere completă asupra capitalismului include nu doar elemente de economie, ci și cunoștințe istorice, filozofice, religioase, ba chiar și antropologice, domenii printre care profesorul de economie Chirițescu se mișcă firesc. El aduce în discuție chiar și îndrăznețe ipoteze care încearcă să lege științele economice de fizică și de biologie. Paralela dintre permanenta nevoie de expansiune a capitalismului și expansiunea generală
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
probleme de dicție, se așter-nea o liniște profundă cînd vorbea. Prima întîlnire cu Leroi-Gourhan a fost centrată pe cartea sa Le geste et la parole (Gestul și cuvîntul). Ne-a prezentat un punct de vedere care ne plăcea mult: viziunea antropologică. A vorbit despre locul omu-lui în istorie, pe care îl vedea într-un mod foarte social: Omul este întotdeauna, în primul rînd o ființă socială". Discuțiile cu el ne-au adus mari satisfacții. André Leroi-Gourhan a venit la mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de l'Allemagne (Anul zero al Germaniei). În aceeași perioadă, face parte din grupul de pe strada Saint-Benoît, în casa Margueritei Duras, unde îi întîl-nește pe Albert Camus, Raymond Queneau și Maurice Merleau-Ponty. La sfîrștul anilor '40, se consacră unor investigații antropologice și își pe-trece timpul la Biblioteca națională pentru a pregăti cartea care va apărea în 1951, L'homme et la Mort (Omul și Moartea). Pasiunea lui pentru ci-nema îl determină să scrie Le cinéma ou l'homme imaginaire (Cinematograful
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a primit repede porecla de "Grupul de la Palo Al-to", avea drept obiectiv aplicarea teoriei tipurilor logice a lui Whitehead și Russell despre paradoxurile logice la comportamentele de comuni-care. Bateson a început să studieze comportamentul tinerilor schizofreni. A folosit o metodă antropologică în domeniul psihiatriei și s-a întrebat în ce sistem uman, în ce context putea avea sens acel comportament. Plecînd de la acest tip de interogație, Bateson și-a dezvoltat teoria "dublei cons-trîngeri" ("double bind"), care implică relații in-tense între două
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
inspiră astfel, nu din natură, ci din descoperirile și conceptele dezvoltate în cadrul biologiei, mai ales al celei moleculare. Inginerii își în-sușesc vocabularul folosit în biologie pentru a-l aplica unor entități artificiale. Stefan Hemlreich (1995), care a realizat o cercetare antropologică în mediul cercetătorilor în domeniul vieții artificiale de la Institutul Santa Fe, discută despre felul în care savanții care creează simulări sînt capabili să-și gîndească modelele în termeni de lumi artifi-ciale60. El analizează îndeosebi sistemul lui John Holland, Echo (Ecou
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Ideologia". Din el făceau parte medici pre-cum Cabanis, Philippe Pinel sau Moreau de La Sarthe; filosofi, precum Destutt de Tracy; naturaliști (Cuvier, Jussieu); exploratori, istorici etc. Ideologia, definită de Destutt de Tracy ca știință a ideilor, se voia simultan un proiect antropologic, științific și educativ. Ideologii acordau un rol important răspîndirii științei și s-au aflat la originea creării Marilor Școli (Grandes Écoles). A înțelege cum se construiește treptat ființa umană prin educație și cultură era unul dintre obiectivele acestei Societăți pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]