4,171 matches
-
favorabile și nefavorabile, vrăji, spirite malefice, spirite benefice etc.317), până la încercarea de a pune laolaltă credințe și practici dintre cele mai diverse. În astfel de scrieri sunt prinse în același sistem explicativ cunoștințe din domenii extrem de variate fizică, medicină, antropologie, etnologie, religii. Aici stau alături divinități și ritualuri incompatibile între ele. Constatăm, de asemenea, folosirea abuzivă și necontrolată a unor termeni cu conotații clare (clarviziune, divinație, magie, vrăjitorie, descântec, șamanism, ritualuri etc.), paralel cu încercarea de afișare a științificității materialelor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
conferită tocmai de acel ceva care părăsește zona raționalului și explicabilului. Cea care oferă certitudini în acest caz este doar credința umană. 4. Legăturile sociale sunt revalorizate ca urmare a apelării la diferite forme de divinație. Noile cercetări în domeniul antropologiei sociale și culturale demonstrează că principala problemă a societăților contemporane este cea a alterității, a relaționării cu celălalt. Într-o lume în care reprezentările religioase și a fortiori magice nu ocupă un loc esențial, poate părea că aceste elemente nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în ciuda diversității noastre, există câteva date prime care ne leagă și ne unesc totodată. În spatele logicității sau nonlogicității unui gest, act, comportament etc. stă un întreg sistem de reprezentări colective care adesea poate funcționa chiar împotriva ideilor și reprezentărilor oficiale. Antropologii și mai apoi sociologii au numit toate acestea imaginar colectiv 342. El merită să fie studiat, chiar și în manifestările și versiunile sale mai puțin comode pentru știința modernă (cum ar fi cele referitoare la fenomenele divinatorii) pentru că exprimă socialul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Antiquité classique (Grèce, Etrurie et Rome), Paris, 1963. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. BONCOMPAGNI, Solas, Lumea simbolurilor, București, Ed. Humanitas, 2003. BONTE, Pierre, IZARD, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere de Smaranda Vultur și Radu Tăutu, Iași, Ed. Polirom, 1999. BOUCHÉ-LECLERCQ, Auguste, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. BOURDIEU, Pierre, "La production de la croyance", în rev. Actes de la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și suflet. Cultura națională", 1999. CIUBOTARU, Silvia, Nunta în Moldova, Iași, Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2000. CIUBOTARU, Ion H., Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. II, Iași, Ed. Presa Bună, 2002. CLASTRE, Pierre, Societatea împotriva statului. Studii de antropologie politică, prefață de Vintilă Mihăilescu, București, Ed. Ararat, 1995. CRAHAY, Roland, La litterature oraculaire chez Herodote, Paris, Société de l'Editions "Les Belles Lettres", 1956. CRIBIER, Isabelle, Les guerisseurs. Approche anthropologique des medicines dites douces, Paris, Janvrier, 1990. CULIANU, Ioan
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
modernité, Genève, Librairie Droz, 1988. LAURIAN, August Treboniu, MASSIM, Ioan C., Dicționarul limbii române, București, 1874, vol. I. LÉVY-BRUHL, Lucien, Les fonctions mentales dans les sociétés inférieures, Paris, Alcan, 1918. LÉVY-BRUHL, Lucien, La mentalité primitive, Paris, Alcan, 1922. LÉVI-STRAUSS, Claude, Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, prefață de Ion Aluaș, București, Ed. Politică, 1978. MAFFESOLI, Michel, Eloge de la raison sensible, Paris, Bernard Grasset, 1996. MAFFESOLI, Michel, Le mystère de la conjonction, Paris, Fata Morgana, 1997. MALINOWSKI, Bronislaw, Magie, știință și religie, traducere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
religieux populaire", în B. Lacroix, P. Boglione (coord.), Les religions populaires, Québec, Les Presses de l'Université Laval, 1972. MIFTODE, Vasile, Tratat de metodologie sociologică. Tehnici de investigare de teren. Elaborarea proiectelor de intervenție, Iași, Ed. Lumen, 2003. MIHU, Achim, Antropologie culturală, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002. Molniacul MORGAN, Lewis, La société archaïque, Paris, Anthropos, 1971. MORIN, Edgar (coord.), La croyance astrologique moderne. Diagnostic sociologique, Lausanne, Edition l'Age d'Homme, 1981. MORIN, Edgar, rev. Société (N. 42), Paris, Dumond, 1993. MUCHEMBLED
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997, p. 79. 54 Edgar Morin, apud Mircea Eliade, op. cit., p. 81. 55 Mihaela Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări de referință în domeniul antropologiei au recunoscut și folosit clasificarea divinației stabilită în Antichitate. Ne referim, în primul rând, la autori precum Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, Jean-Pierre Vernant, L. Vandermeersch, J. Gernet, J. Bottéro, R. Crahay, L. Brisson, J. Carlier, D. Grodzynski, A
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, Jean-Pierre Vernant, L. Vandermeersch, J. Gernet, J. Bottéro, R. Crahay, L. Brisson, J. Carlier, D. Grodzynski, A. Retel-Laurentin, Divination et rationalité, André Caquot, M. Leibovici, La Divination, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, iar la noi Antoaneta Olteanu, Ivan Evseev etc. 57 Problematica divinației și utilitatea sa în lumea antică este dezbătută de Cicero în Despre divinație, ed. cit., p. 69. Autorul face un amplu inventar al personalităților antice (preoți, filosofi, dar și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Iași, Ed. Polirom, 1997, p. 222. 106 Max Weber, Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase, traducere de Claudiu Baciu, București, Ed. Teora, p. 55. 107 Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere coordonată de Smaranda Vultur și Radu Răutu, Iași, Ed. Polirom, 1999, p. 553. 108 Ne referim aici la acele forme divinatorii revelate sau mediate de diferite semne. În primul caz, cel al revelației, mesajul poate fi unul clar și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deopotrivă filmul etnografic și utilizarea cinematografiei în științele socio-umane. 144 Jean Palou, Vrăjitoria, traducere de Ofelia Screciu, Timișoara, Editura de Vest, 1992, p. 108. 145 Isambert, Vechi legi franceze, T. XIX, apud Jean Palou, op. cit., p. 110. 146 Achim Mihu, Antropologie culturală, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002, p. 223. 147 Din cele 120 de interviuri realizate cu persoane care practică divinația, aproximativ 25 au declarat că știu doar să ghicească și nimic altceva. Totuși, marea majoritate au demonstrat și cunoașterea altor ritualuri
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
2005; Protecția magică, 2005, toate apărute la București, Ed. Antet; Manual de radiestezie, 2005; Manualul vindecătorului bioterapeut, 2005, publicate la Iași, Ed. Esoteris. 184 Amintim aici doar câteva dintre scrierile reprezentative: J.G. Frazer, Creanga de aur, ed. cit.; Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, prefață de Ion Aluaș, București Ed. Politică, 1978; Mircea Eliade, Istoria ideilor și credințelor religioase, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. III, 1988; Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și semne prevestitoare, traducere de Daniela Ștefănescu, prefață de C.G. Jung, București, Ed. Humanitas, 1999; Jean Servier, Magia, traducere de Bogdan Geangalău, prefață de Nicu Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2001; Jean Palou, Vrăjitoria, ed. cit.; Marc Augé, Religie și antropologie, traducere și prefață de Ioan Pânzaru, București, Ed. "Jurnalul Literar", 1995; Marc Augé, Le Dieu objet, Paris, Flammarion, 1988; Surse orientale, Lumea vrăjitorului, traducere de Laurențiu Zoicaș, București, Ed. Symposion, 1996; Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, traducere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-R. Patapievici, București, Ed. Nemira, 1995, p. 44. Autorul insistă cu această ocazie asupra tezei lui Pierre Clastre a societății împotriva statului. Conservarea acestor populații stă tocmai în puterea lor de autodistrugere. 191 Pierre Clastre, Societatea împotriva statului. Studii de antropologie politică, traducere de Emanuel Actarian, prefață de Vintilă Mihăilescu, București, Ed. Ararat, 1995. 192 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, ed. cit., pp. 16-17. 193 Ioan Petru Culianu, Eros și Magie în Renaștere. 1484, ed. cit., p. 251: "Este cu totul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
răspunsuri și să dea exemple. De remarcat este faptul că în timp ce pentru unele persoane funcționează două, maximum trei semnificații, pentru altele sunt valabile mult mai multe. 278 Modelul propus de lingvistică a făcut carieră în studiul antropologic. Claude Lévi-Strauss, în Antropologia structurală, ed. cit., dar și în alte lucrări ale sale, stabilește structura relațiilor de rudenie în comunitățile primitive plecând de la lingvistică. 279 Moshe Idel, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare, traducere de Horia Popescu, prefață de Harold Bloom, Iași, Ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
într-o primă secvență a studiului nostru dimensiunea arhetipală a minciunii, înseamnă că implicit am riscat și formularea concluziei că minciuna este specifică tuturor oamenilor. Prin aceasta, minciuna devine un argument de referință pentru cea mai importantă teză pe care antropologia secolului XX o formulează: existența unei anume unități spirituale a ființei umane din toate timpurile și locurile [Stănciulescu, 1995:12]. 3.4.3. Canale și zgomote ale mesajului mincinos Multiplele modalități de a minți și contextul în care ele se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
confluențe, Editura Performantica, Iași, 1996. Stăniloae, Dumitru, Viața și învățăturile Sfîntului Grigorie Palama, Sibiu, 1938. Stăniloae, Dumitru, Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Thom, Françoise, Limba de lemn, Editura Humanitas, București, 1993. Țuțea, Petre, Omul. Tratat de antropologie creștină. 1. Problemele sau cartea întrebărilor, Editura Timpul, Iași, 1992. Vasilescu, Amedeo, Locul de unde vorbesc zeii, în: "Paranormal", an. II, nr. 11, 1998. Ware, Kallistos, Ortodoxia, calea dreptei credințe, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1993. Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Mary Luszcz, Margaret Middleton, Ann Mozal, Grant Noble, Nicholas Peterson, Charles Piot, Robin Pope, Skip Rappaport, Margaret Rose, Lozal Rue, Bambi Schieffelin, Timothy Shopen și Charles Richard Snyder mi-au semnalat lucrări și volume în domeniul lingvisticii, filosofiei, sociologiei și antropologiei și au răspuns la multe dintre nelămuririle mele; Paul Ekman și Jack Goody mi-au facilitat accesul la surse, ca de altfel și Anton Ploeg. El și Stephen Mugford au făcut comentarii pe marginea versiunilor preliminare ale capitolelor, iar Wes
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
studiul asupra situațiilor în care oamenii mint în viața de toate zilele a fost o temă de cercetare propusă psihologilor de către DePaulo și Rosenthal (1979:1720-1721) în programul lor pentru studiul minciunii ca fenomen, din anul 1979. În mod surprinzător, antropologii, pentru care era aproape o tradiție să abandoneze campusul universitar, atrași fiind de lucrul pe teren, au neglijat la rîndul lor să studieze procesul socializării prin minciună, deși ei au fost cei care au oferit cele mai amănunțite cercetări asupra
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
poate la rîndul său să încerce să păcălească, fie publicul general, fie pe colegii săi. Există de asemenea posibilitatea de a păcăli și alți actori, marginali sau periferici, în arena știiințelor sociale. Specialiștii în științele sociale, în special sociologii și antropologii, fac o distincție între cele două modalități principale de culegere a datelor pe teren, cercetările etnografice și anchetele. Fiecare dintre acestea are propriile tipuri de înșelătorii. Se poate trage o linie de separație între actele specifice de inducere în eroare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mă refer apare mai ales atunci cînd se adună date etnografice, și în special cînd anchetele se bazează pe observații la fața locului și cînd există o distanță culturală semnificativă între cercetători și persoanele studiate. Scriind despre practica tradițională a antropologiei sociale și culturale, Geertz (1968:151-152) se referă la "asimetria morală existentă în situația de pe terten" și spune că "relația dintre antropolog și obiectul său de studiu se bazează pe o multitudine de ficțiuni parțiale duse la capăt doar pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o senzație reciprocă de păcăleală. Geertz (1968:154 ) caracterizează relația numind-o ficțiune și nu fals, "care stă la baza cercetărilor antropologice de succes" și vorbește despre "tensiunea morală" și "ambiguitatea etică". Deși comentariile lui Geertz se referă la domeniul antropologiei în "noile state", mai degrabă decît în lumea tradițională a triburilor lipsite de scriere, el se gîndește la situații în care mai există încă un hiatus considerabil între nivelul cultural al cercetătorului și cel al persoanelor pe care le studiază
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sînt ficțiuni", că pînă și "algebra transformării structurale" este substituită "pasajelor necunoscute din istorie", iar "trecutul devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar să fie la modă, după cum arată și afirmația "Toți antropologii sînt mincinoși", din titlul unui articol de ziar, se pare, mai mult ca o retorică postmodernistă (Michaels 1987). Afirmația nu este detaliată de conținutul articolului (cf. Bailey 1991:103-114). Retorica lui Leach este în concordanță cu binecunoscuta remarcă a lui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de cooperare. Evaluarea realismului hobbesian Hobbes admite (paragraful 12) că o stare atât de sălbatică precum o descrie el nu a existat niciodată pe glob. Aș sugera să mergem mai departe și să abandonăm orice referire la istorie și la antropologia comparativă. Hobbes, în această lectură, identifică o logică a interacțiunii, un model ideal-tipic de presiuni și tendințe. Când actori egali interacționează în anarhie, mânați de competiție, neîncredere și dorință de glorie, un conflict caracterizat de violență generalizată poate fi prezis
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o abordare a conceptului doar din această perspectivă este restrictivă și insuficientă. În încercarea de a circumscrie semantic termenul, de a-i cerceta accepțiunile, de a-i defini valențele comunicaționale, nu putem ignora aria științelor socio-umane, în mod special a antropologiei culturale, pentru că "polemica nu are vârstă sau, mai exact, ea are vârsta limbajului articulat. Traducere verbală a instinctului combativ inerent ființei umane cum indică etimologia sa -, ea a coabitat dintotdeauna cu aceasta"7. Spiritul polemic reprezintă, în esență, chiar spiritul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]