3,161 matches
-
totuși, rolul ei cu adevărat important în istoria literaturii române. Dacă generația '60 a venit să reînnoade, peste obsedantul deceniu proletcultist, mai timid sau mai nonșalant, firul cu literatura interbelică, generația '80 a desăvârșit acest lucru și se află la apogeu după treizeci de ani, când douămiismul se naște în mari dureri. Le place sau nu unora sau altora, optzeciștii conduc acum literatura română, dar și administrația culturală, dar și universitățile, chiar politicienii actuali, buni-răi, sunt în majoritate... optzeciști; măcar ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întrerupere între 1949 și 1996, a fost catedrală a Episcopiei Hușilor. De obicei, curtea domnească ajungea la Huși în luna martie, urmând traseul Suceava - Hârlău - Iași - Vaslui - Huși, uneori, Bârlad. În secolul al XVI-lea, Poarta Otomană se afla la apogeul puterii sale, iar Moldova era în pericol de a fi transformată în pașalâc. Într-o perioadă de mare cumpănă, cu acțiuni militare și diplomatice, prezența domnilor la Huși, în cursul secolului al XVI-lea, a sporit însemnătatea politică a târgului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se numeau comitete și subcomitete, consilii bine plătite. În fine, niciodată bugetivorii nu fuseseră mai numeroși. În districtul Ilfov se convocau la București din fiecare comună toți conducătorii Frontului. Numai drumul, hrana și întrunirea lor costa 2 milioane. În acest apogeu, ca un trăsnet, izbucni o nouă catastrofă: Partidul Frontului Național era decăzut cu blam din înălțimea lui, un nou partid era proclamat, Partidul Națiunii, sub conducerea efectivă a regelui-dictator. Palatul Sturdza din Piața Victoriei îi era sediul, birouri fură instalate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chingilor dogmatismului s-a accentuat în anii următori, când au fost „reabilitate“ („reconsiderate“) și alte nume de autori tabuizați în deceniul dinainte, după cum s-au produs și alte schimbări în direcția liberalizării culturale, în cuprinsul unei mișcări care va atinge apogeul în 1968 și va fi stopată în 1971, prin intervenția brutală a lui N. Ceaușescu. Până atunci însă, deschiderea ideologică de la mijlocul deceniului al șaptelea, atâta câtă a fost, a dezăgăzuit multe energii artistice și a favorizat afirmarea puternică a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Ciprian Doicescu, Const. Crișan, Iuliu și Virgil Nițulescu, G. Tașcă, Pamfil Șeicaru, Tudor Pamfile, C.Z. Buzdugan, V. Voiculescu, Aron Cotruș, George Bacovia, George Nedelea, Vasile Damaschin, Mircea Pavelescu, Ștefan Cosma, G. Ursu, Gh. Ioniță. Academia de la Bârlad a cunoscut apogeul eficienței sale atunci când în mijlocul ei a apărut membrul său de mare onoare, Al. Vlahuță, refugiat de la Dragosloveni-Vrancea, sosit cu vestitu-i car cu boi în care păzea tablourile lui N. Grigorescu, instalat mai apoi într-o casă modestă în care avea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
28 martie 1459 (NN 125, f. 193r). Mult prea îndelungată absența a unor astfel de nume din deliberările volterrane ar putea să reflecte un anumit sentiment evident în Volterra; Sân Gimignano a fost în mare măsură amplu pro-medicean. Astfel, în apogeul crizei din 1458, un important client Medici din Volterra, ser Giovanni Cafferecci, a solicitat și a obținut cetățenia sangimignanesă pentru fiul său; vezi ASCSG, NN 125, ff. 123r-v, 25 iunie 1458, si 125v, 12 iulie 1458. Asupra lui Cafferecci, vezi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
universalității, adică centrului, este, poate, o cale într-adevăr de urmat în receptarea operei și judecarea existențialității sale azi, căci acolo unde "autorii teoriilor conspiraționiste" văd o... victimă, profesorul timișorean vede un damnat al propriei soarte, ce-și presimte, subconștient, apogeul, și tocmai de aceea strălucind orbitor, luciferic, înaintea coborârii definitive în noapte. "Nebunia nu-l introduce pe autor într-un univers al infamiei [...] ci, dimpotrivă, stimulează activitatea limitei". Geniile din familia sa, (Nietzsche, Holderlin), "presimt apropierea dezastrului și trăiesc, încercând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
barbiene, alchimizările lexicale argheziene, romantismul permanent al lui Philippide, vocația autohtonismului tradițional la Voiculescu sau Pillat, până la ceea ce am numit periheliul eminescianismului, reprezentat de Nicolae Labiș și mai ales de Nichita Stănescu, în mod paradoxal acesta fiind și momentul de apogeu al influenței catalitice". Iată, avem schițat aici un traiect al evoluției poeziei noastre contemporane, până azi, pe un fir de susținere ideatică în expresia lirică, dominat/marcat de eminescianism. Afirmația poate părea oarecum hazardată atâta vreme cât putem vorbi de mari individualități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
perihelice" în vreme ce "prin lirica modernă" a lui Nichita Stănescu, poetul marcat definitiv de fiorul morții învățate din Oda (în metru antic), modelul eminescian se dovedește a fi exemplar în creativitate. Aici, la Nichita Stănescu se înregistrează ne încredințează Florin Oprescu "apogeul eminescianismului" în forma sa catalitică, pe care, de fapt, a urmărit-o cu aplicație de-a lungul întregului demers eseistic al studiului. Gradul influențelor și ruptura, însemnând "despărțirea de model" pe care îl evidențiază poezia lui Nichita Stănescu, relevă "o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o mie de ani și nu m-am oprit decât la Paris, orașul-minune, care atunci era tocmai în sărbătoare. Era expoziția cea mare organizată de Napoleon al III-lea, pe când acesta, în urma războiului Crimeei și al Italiei, se afla în apogeul gloriei lui. Își poate cineva închipui câtă lume din ambele continente năvălise la acea primă mare expoziție din capitala Franției. Toți suveranii din Europa își dăduse întâlnire pentru a vizita pe învingătorul de la Sevastopol și Solferino, asupra căruia se mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sărbătoare a neamului nostru, atât de adânc fixată În tradiție Încât nici creștinarea n’a putut-o dezrădăcina, ci a preluat-o În calendar. Asta pentru că e dedicată Soarelui, cel care ne ține În viață și care acum e la apogeul puterii sale. Iar ca să ne convingem n’avem decât să Întindem mâna căutând o piatră, dar mai util pentru discuția de astăzi, vreo bucată de lemn adus de valuri din cine știe ce catarg spart. Desigur vom evita atingerea, cunoscându-i, din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e un primordial, ca și corespondentul său mitic. Acum mai bine de o sută de milioane de ani, neamul lui, gimnospermele, stăpânea o Terră cu totul deosebită de cea de astăzi. Negentropia planetei Întreținea o viață la superlativ; era epoca apogeului marilor reptile. Nu era nevoie de eficiență În producerea negentropiei. De aceea, bradul e nu atât un producător cât un iubitor și păstrător de negentropie. Doar plantele superioare, angiosperme, care abia acum dețin apogeul, sunt producătoare, mai mult, chiar exportatoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o viață la superlativ; era epoca apogeului marilor reptile. Nu era nevoie de eficiență În producerea negentropiei. De aceea, bradul e nu atât un producător cât un iubitor și păstrător de negentropie. Doar plantele superioare, angiosperme, care abia acum dețin apogeul, sunt producătoare, mai mult, chiar exportatoare de negentropie. De aceea, pe măsura entropizării mediului ele s’au extins, iar bradul s’a retras spre munte, adică În medii negentropice prin excelență, ce seamănă astfel de minune cu cele ale leagănului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al terenului de sport și al celui pentru recreația elevilor. În spațiul existent în incinta școlii, învățau inițial 513 elevi îndrumați de 25 de cadre didactice. Fluctuantă și influențată de sporul demografic al acelei perioade, cifra de școlarizare a atins apogeul în anul școlar 1979-1980, având 2245 elevi, distribuiți în 56 de colective. Aceștia beneficiau atât de laboratoare și săli specializate pentru diferite discipline de învățământ, cât și de o bibliotecă ce deținea 15000 volume, incluzând literatura beletristică, literatură pentru copii
ISTORICUL INSTITUȚIEI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Afloarei Marian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1828]
-
a determinat intrarea unui număr de case de economii în dificultăți financiare. Organul de reglementare, Consiliul Băncii Federale de Credit pentru Locuințe, a răspuns prin căutarea lipsită de succes a unei noi structuri de reglementare prin legislație. Problemele au atins apogeul în anul 1989, odată cu spectaculosul și larg mediatizatul faliment al Asociației de Economii și Împrumuturi Lincoln (Lincoln Savings and Loan Association). Președintele companiei-mamă, Charles Keating, a reacționat printr-o plângere adresată Comitetului Central al Statelor Unite privind Serviciile Fiscale în care
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
lipsa viziunii artistice, nerespectarea termenului limită și folosirea unor materiale de calitate inferioară, ale căror rezultate sunt vizibile astăzi, au fost provocate de un amestec de corupție și incompetență. Astfel încât Consiliul municipal Birmingham, un oraș pe care unii îl considerau apogeul urbanismului postbelic 20, a acordat contracte în valoare de 267 milioane de lire sterline între 1961 și 1973. Din aceste contracte, 34% au fost acordate unei singure firme, Bryant's, care ulterior s-a decoperit că l-ar fi mituit
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
din ceruri, lumea realizase ordinea ei finală, al cărei simbol era împăratul. Creștinii ortodocși nu numai că erau superiori restului omenirii, nu numai că orice îmbunătățire sau inovație viitoare erau imposibile, dar și eroarea era de neconceput 2. Ajuns la apogeul său, Bizanțul era cel mai puternic imperiu din lumea occidentală (vezi harta 4). Bogăția lui se baza pe comerț și pe prosperitatea ținuturilor lui. Comandanții lui militari adoptau cele mai moderne metode de ducere a războaielor și aveau cele mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a culturii slave din secolele care au urmat. Alfabetul glagolitic originar a fost modificat ca să semene mai mult cu cel al limbii grecești, alfabetul chirilic rezultat fiind adoptat de slavii ortodocși bulgarii, sîrbii și rușii. Primul imperiu bulgar a atins apogeul în timpul domniei lui Simeon (893-927), cel de al doilea fiu al lui Boris. Atracția Bizanțului sau Constantinopolului a continuat să fie puternică pentru conducătorii bulgari. Krum murise încercînd să cucerească capitala imperială, așa că primul obiectiv al lui Simeon a devenit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ei. Ca și în perioada anterioară, în ciuda victoriilor militare repurtate de ei, conducătorii bulgari întîmpinau dificultăți în ținerea sub control a nobililor lor. E posibil ca Ioniță Kaloiannes să fi fost asasinat de propriii lui comandanți. Imperiul renăscut a atins apogeul în timpul domniei lui Ioan Asan (1218-1241); deținînd iar statutul de putere balcanică majoră, statul bulgar avea în posesie un teritoriu foarte întins. Dar situația nu era deloc stabilă. În timpul domniilor care au urmat, imperiul s-a dezmembrat; nobilii războindu-se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ocupe și de înaintarea ungurilor dinspre nord. Declinul ulterior, atît al puterii bulgare cît și al celei bizantine, a creat însă condiții pentru expansiunea Serbiei. Au fost înfăptuite cuceriri teritoriale în timpul domniilor lui Miliutin (1282-1321) și Ștefan Dečanski (1321-1331), dar apogeul statului medieval a fost atins sub Ștefan Dušan (1331-1355). Avînd aceleași intenții de cucerire ca și cele ale împăraților bulgari, ambițiosul conducător s-a concentrat asupra anexării ținuturilor din sud. Controlul lui avea să se extindă asupra teritoriilor Albaniei, Macedoniei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otomane, imigrarea administratorilor și a oamenilor de arme otomani în zonă a fost desigur constantă. În ciuda faptului că elementul musulman nu depășea numeric populația creștină, membrii ei dețineau cele mai importante poziții politice, sociale și economice. Imperiul Otoman a atins apogeul în timpul domniei lui Soliman (Suleiman) Magnificul (1520-1566), cunoscut și sub numele de "dătătorul de legi". Posesiunile sale cuprindeau teritorii întinse în Europa, Asia și Africa (vezi harta 10). Rivalitatea dintre marile puteri europene a continuat să slujească interesele otomane. Deși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
politică a statului. Aceste evenimente alcătuiesc fundalul mișcărilor revoluționare din secolul următor. SISTEMUL OTOMAN Guvernul otoman Cu toate că avuseseră loc multe schimbări la începutul secolului al optsprezecelea, statul otoman ca un tot păstrase în mare parte structura existentă în perioada de apogeu a domniei lui Soliman Magnificul. În perioada aceasta, imperiul era guvernat conform unui sistem ce contrasta puternic cu regimurile contemporane europene. Statul otoman fusese întemeiat pe conceptul Războiului Sfînt; țelurile lui erau extinderea și apărarea Islamului. Lumea era privită ca
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
uneori, în perioada de început, chiar și de un creștin. Atunci cînd armata otomană ocupa pentru prima oară un teritoriu, era întocmit un registru complet al populației și al resurselor zonei, astfel ca impozitele să poată fi calculate corect. La apogeul sistemului timarelor, spahiul era îndreptățit să colecteze doar anumite taxe, de obicei în natură și sub forma unor corvezi. Deoarece aceste plăți erau efectuate cu regularitate, țăranul o ducea mai bine decît o dusese sub moșierii regimurilor feudale anterioare. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deși se excludeau reciproc în foarte mare măsură. Prăbușirea sistemului Secțiunea anterioară a prezentat felul în care ar fi trebuit să funcționeze sistemul otoman. Nici o organizare politică nu și-a atins însă țelurile propuse; firește, guvernul otoman, chiar și la apogeul lui, nu s-a apropiat niciodată de înaltele idealuri exprimate de exponenții și de teoreticienii lui. Acest sistem complicat și dependent de părțile lui componente era deosebit de vulnerabil. Pe la începutul secolului al optsprezecelea, imperiul se afla în plin declin, iar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
alte instituții ortodoxe, inclusiv cu Rusia. Jurisdicția patriarhiei se întindea asupra unui teritoriu întins, care îi includea pe ortodocșii din Buda, Komárom și Dalmația, ca și pe cei din Bosnia și Herțegovina și din ținuturile locuite majoritar de sîrbi. La apogeul puterii otomane, teritoriile acestea se aflaseră firește sub o jurisdicție politică unică. Victoriile habsburgice și venețiene au divizat zona din punct de vedere politic, dar granițele religioase s-au menținut. Majoritatea locuitorilor din teritoriile cedate erau catolici, nefiind deci supuși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]