4,707 matches
-
aceleiași naționalități se află uneori ca stadiu de tranzițiune; dar de ținut nu poate ținea, precum o dovedește istoria popoarelor apusene, decât așa, că una din religii formează regula iar eterodocșii escepția, mica minoritate. Aceasta e poziția evreilor în Europa apuseană. Popoarele creștine ale Apusului n-au devenit însă creștino-evreiești pentru că un mic număr de evrei trăiește între ele. Ele au putut să dea acestei minorități toate drepturile cetățenești și deplină libertate religioasă; dar și după emancipare popoarele sunt în drept
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Marelui Război Nordic (1700-1721). Pacea de la Nystadt, din luna august 1721, a consacrat, din punctul de vedere al lui jus publicum europaeum, lichidarea preponderentei Suediei în Europa de Nord, locul acesteia fiind luat de o altă Pentarhie spre deosebire de cea instituită în Europa Apuseana și Centrală, ca o consecință a războiului declanșat de problema succesiunii la tronul spaniol formată din Danemarca (cu Norvegia), Suedia, Prusia, 5 Ibidem. 6 Ibidem, p. 211. Polonia și Rusia, sistem cunoscut apoi și sub sintagma "statele nordice" sintagma care
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a fostei Republici a Veneției, care a dispărut cu acel prilej de pe harta politică a Europei, nu a fost o compensație, deoarece, adjudecarea, prin același tratat, a Insulelor Ioniene de către Franța 116 marca extin derea frontierelor acesteia, până la granițele maritime apusene ale Imperiului Otoman și nu cele ale Austriei 117. Ca urmare, ca și pentru celelalte state, antrenate în uriașă confruntare cu revoluția franceză, și politica orientala a Austriei a fost dominată, în mod hotărâtor, de rațiuni ideologice, deoarece "nun ein
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
643. 223 Ibidem, p. 705, 741. 224 Ibidem, p. 743. 225 Ibidem, p. 777. 226 Ibidem, p. 797. Ducatul Varșoviei, indiferent de formă sau formele sub care s-ar fi concretizat, i-ar fi apropiat atât de mult de frontierele apusene ale Rusiei, încât, potrivit calculelor cercurilor conducătoare ruse, le-ar fi oferit cestora "toujours une position menaçante" pentru ruși, "si on se brouiller un jour"227, temere ce explică insistența cu care Alexandru I se pronunță împotriva posibilității că Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe Bernadotte care, în toamna anului 1812, și-a întețit asaltul diplomatic asupra britanicilor pentru a-i convinge că Suedia nu intenționa să incorporeze Norvegia, ci doar să se ajungă la un aranjament politic care să asigure securitatea frontierelor sale apusene. În această formulă, Norvegia avea să rămână "a separate kingdom, retaining its old laws and with its own parliament and currency independent of Sweden but united with that country under the Swedish king, who would use the title "King of
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
octombrie 1797, în G.St.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Bezieungen, No 275d, Türkei, fasc. 82, f. 202-206). comunicate de "amicii" lor, francezii. În schimb, aceștia au început să-și împartă cu austriecii poziții strategice din Mediterana Apuseana, însușindu-și posesiunile continentale și maritime ale Veneției. În acel context, o îngrijorare majoră provoca otomanilor ocuparea de către austrieci a Istriei și a Dalmației, precum și nouă vecinătate cu francezii care își adjudecaseră Insulele Ioniene 115. În acest din urmă caz, si
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
istorie în perioada 1831-1918 / 54 Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive / 61 Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională / 226 Figura 11. Arborele genealogic al PCR / 323 Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității / 358 Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în configurarea comunităților naționale. În Europa apuseană, revoluția tehnologică a tiparului cu caractere mobile a condus la crearea "galaxiei Gutenberg", ce avea să se prefacă în decursul a câtorva secole într-o constelație a statelor naționale. "Venirea cărții tipărite" (Febvre și Martin, 1976), care și-a făcut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția unui caleidoscop de "culturi idiomatice" (Zernatto, 1944, p. 360) ce au prefigurat emergența culturilor naționale. Ceea ce a dat naștere noilor "comunități imaginate" ale națiunilor a fost "o interacțiune mai mult accidentală, dar explozivă între un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tot dauna recunoștință pentru ceea ce a vrut el să facă pentru dânșii, și lacrimi pentru pierderea lui cea fărăvreme!!! [p. 322]. Temele cardinale ale unității și independenței politice, mesianismul național și mântuirea neamului, eroismul militar, spiritualitatea creștină și apărarea creștinătății apusene în fața barbarismului oriental otoman etc., teme care vor fi prelucrate intens de istoriografia romantică, sunt deja prezente într-o formă avansată la Florian Aaron. Motivul independenței capătă valențe sporite, alături de accentuarea principiului naționalității în derularea istorică a românilor. Neatârnarea politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rata de alfabetizare numeroaselor naționalități conlocuitoare (români, maghiari, sași, secui, evrei, rromi etc.), comparând contrastele cromatice în funcție de zonele locuite predominant de acestea. Dacă zonele ocupate de fostele scaune săsești sunt aproape complet alfabetizate, pungile de analfabetism sunt situate în Munții Apuseni și Maramureș, ambele regiuni cunoscute ca autentice cuiburi de românism în caleidoscopul etnic transilvănean. Între acestea, spațiile interstițiale cu concentrații etnice mixte constituie zone mediane. Un secol de educație publică primară în principatele dunărene (1831/32- 1930) a fost necesar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
retorica critică sub introduse, contrabandistic, aceleași clișee mitizante care constituiau moneda curentă a romanticilor exaltați de misiunea lor patriotică: "Romanii din cetatea lui Traian erau destinați să devină prin firea lucrurilor și forța împrejurărilor apărătorii în primele rânduri ale civilizației apusene" (ibidem, p. 21). Criticismul proclamat cu emfază trecea pe plan secund pentru a permite exprimarea unor idei auto-glorificante ale românității ca protector al occidentalității: "strămoșii noștrii au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii și-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secund pentru a permite exprimarea unor idei auto-glorificante ale românității ca protector al occidentalității: "strămoșii noștrii au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii și-au îndeplinit cu toate acestea misiunea de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida declamațiilor criticiste, unele chiar cu caracter iconoclast la adresa spiritului patriotic, unii dintre istorici au slujit nu doar religia adevărului, continuând să oficieze atribuțiile sacerdotale ale cultului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între naționalismul occidental de tip civic și cel central-estic de tip etno-lingvistic, vom propune un amendament modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de infiltrații care i-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de infiltrații care i-au alterat alcătuirea ideologică. Din acest motiv, considerăm justificată opțiunea de a elabora, în paralelul modelului apusean schițat de F.O. Ramirez și J. Boli, modelul răsăritean al societății naționale, sub cupola ideologică a căruia este circumscris și cazul particular românesc. Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de F.O. Ramirez și J. Boli, modelul răsăritean al societății naționale, sub cupola ideologică a căruia este circumscris și cazul particular românesc. Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul liberal apusean, formula răsăriteană a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau noțiunea de "suflet național" exprimată de marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o spectaculoasă carieră în cultura română, aceea de "duh național" aparținându-i lui M. Kogălniceanu.) În Europa răsăriteană, mitului apusean al progresului (cu toată încărcătura sa iluministă), i-a corespuns o ideologie romantică a reîntoarcerii la puritatea originilor. Naționalismul romantic românesc din a doua parte a secolului al XIX-lea privea cu un ochi spre trecut, în același timp în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Eliade ci a electrizat întreaga generație '27. Pentru aceasta, "itinerariul spiritual" pe care și-l asumau a-l străbate avea ca destinație finală tocmai o rezidire, prin cultură, a sinelui. Cel din urmă element al modelului european al societății naționale (apusean și răsăritean deopotrivă) este mitul statului ca arma organizațională înarmată a națiunii. Necesitatea națiunii de a se înarma cu un stat propriu a fost resimțită cu atât mai acut în partea central-răsăriteană a continentului european, în care națiunile au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constat în dezvoltarea unei conștiințe acute și resemnate a inferiorității, cel mai intens prezentă în Prefața scrisă de D.D. Patrașcanu (1937) la Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de societatea și cultura românească. Spre deosebire la Patrașcanu (1942) care își asumă în mod fățiș inferioritatea poporului român, Lambrino et al. (1939) recunosc implicit decalajul atunci când afirmă că "Istoria noastră nu s-a dezvoltat la fel cu istoria popoarelor apusene, care a fixat epocele istoriei universale. Deși este alcătuită din aceleași elemente caracteristice celor patru epoce ale Apusului, desfășurarea evenimentelor istorice în ținutul ocupat de neamul nostru s-a petrecut într-un ritm cu totul deosebit" (p. 4). Ritmul "cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în fibra naționalității lor, totul conspiră pentru jucarea unui rol major în istoria umanității: "Înzestrat cu așa de mari însușiri, poporul român trebuia să fie de multă vreme pe aceiași treaptă de cultură cu popoarele apusene: Francezii, Italienii, Englezii. Dacă a rămas multe vreme înapoiat în cultură, aceasta se datorește situației geografice" (Constantinescu, 1928, p. 10). Fatalismul geografic și blestemul Carpaților (ca element despărțitor al unității destinate a românilor) sunt motivele invocate pentru justificarea întârzierii cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]