2,860 matches
-
au protejat clerul vorbitor de limbă elenă și, cu toate acestea, au lăsat neatinsă slavona. Au respectat astfel tradițiile locale. Echilibre stranii și structuri originale pentru o țară traversată de o breșă geo-culturală. Așadar, în secolul al XVI-lea, în }ara Românească (Valahia) existau cărți de cult în limba slavonă, hagiografii cu lămuriri în greacă, inscripții în chirilică pe mormintele domnești din vechile capitale Curtea de Argeș și Târgoviște. Slavona n-a apărut de nicăieri și nici n-a fost impusă cu forța
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
atentat sau la un periplu imaginar și real în același timp între Harlem și Lincoln Center. Autorul poemului O groapă pentru New York întrevede lumea din care el însuși provine, istoria arabă, sub înfățișarea unei "mîrțoage care pusă la jug își ară brazda". Între timp - harta lumii s-a schimbat, incendiul a luat proporții universale, Orientul și Occidentul sunt o singură groapă în care se află cenușa amîndurora. Anvergura apocaliptică a versurilor scrise cu peste trei decenii în urmă de Adonis are
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Mikes, How to Be an Alien. Titlul, de altfel, e grăitor: cum mă acomodez eu pe planeta lor. Între pronunția alintătoare, dulceagă, }iuriș și chinurile zadarnice (și exagerate, se înțelege...) ale "transbordării", e cale ca pe vremuri de la Schönbrunn în }ara Românească... Între ei și noi, deosebirile nu sînt puține, începînd cu constatarea că "ei, în concediu, au chiar concediu." Cînd și cînd, apeluri salvatoare la "înțelepciunea" clasicilor: "Ce-ar zice Delavrancea față cu acești "nemți"?" După cîteva zile, între care
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
ajungă și la momentul în care să se conștientizeze că aceste lucruri trebuiau făcute, nu numai că sunt corecte, dar că au și importante părți pozitive. Trebuie să reușească să rămână să culeagă și roadele, pentru că dacă o echipă a arat, a pregătit terenul, a plantat puieții, au crescut pomii, au înflorit pomii și când să culeagă merele nu mai sunt acolo și vin alții, lumea spune «uite, domne, ce recoltă au ăștia, extraordinar, vedeți cât de deștepți sunt ăștia și
Berceanu: Trebuia să mergem de mult pe varianta ca premierul să nu mai fie lider de partid. Actualul Cabinet trebuie să rămână "să culeagă roadele" () [Corola-journal/Journalistic/49102_a_50427]
-
gândirii lor cu comunismul: Anton Dumitriu, C. Noica, D. D. Roșca, Petre țuțea, Mihai Șora. Vasile Băncilă (m. 1979), autorul unor cărți despre C. Rădulescu-Motru și L. Blaga, scria în secret și în răspăr Carnețele cu dinamită în anii 1954-1960. Aram Frenkian (m. 1964), autorul studiului Scepticismul grec și filosofia indiană (1957), lucra în ultimii ani ai vieții la tema Plotin și Orientul. Clasiciști și filologi ca D. M. Pippidi, M. Nasta, Petru Creția etc. s-au sustras și ei culturii
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
noi. România va mai deschide 2 exploatări de aur. Undeva e un zăcământ de 50 de tone de aur și un altul de circa 54 de tone de aur. Referitor la acuzele liderului PSD, Victor Ponta, care afirma că Băsescu ari fi fost susținut în campania de la prezidențiale și de către Gabriel Resources, președintele a reacționat, afirmând că: "Omul acesta este atât de imatur că mi-e și jenă să mai răspund. O să mai întreb cine e Ponta ăsta? E un om
Băsescu: "Cred că exploatarea de la Roşia Montana trebuie să înceapă. Noi avem nevoie de acest aur pentru a-l duce în rezerva BNR" () [Corola-journal/Journalistic/47792_a_49117]
-
care plutea/ homunculii se respectă între ei ca hainele false ale statuilor/ care se fărîmițează laolaltă cu trupul/ iar fețele lor grase ca asfaltul buimăcite bituminate/ își răspund se ancorează reciproc se alungesc în pungi cruciforme/ e poate vremea să ari cîțiva nori și să-i bați în cuie să nu fugă/ cu toată recolta lor de brațe extensibile de picioare permutabile/ de ombilicuri fumigene de capete gonflabile la infinit" (Decăderea ca gol astigmat). Absența umanului stimulează o producție compensatoare. Golul
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
chiar în seara aceea. O scară de piatră du-cea la in-tra-re și, îna-in-te că ei să ajungă, ușa se des-chi-se. Mi-kael îl re-cu-nos-cu imediat pe Hen-rik Van-ger, a că-rui fo-to-gra-fie o vă-zu-se pe in-ter-net. Fo-to-gra-fi-i-le îl re-pre-zen-tau mai tânăr, dar ară-ta de-o-se-bit de vi-gu-ros pen-tru cei opt-zeci și doi de ani ai lui, cu corpul vânjos, fata arsă de vânt și păr că-runt bogat, pieptănat peste cap, care dovedea că în-tre ge-ne-le lui nu se află și aceea a cal-vi-ției
Stieg Larsson Bărbații care urăsc femeile by Elena-Maria Morogan () [Corola-journal/Journalistic/8153_a_9478]
-
oră 16.30 și nu mai pu-tea fi vor-ba de trenul de seară, dar mai pu-tea ajunge la cel de 21.30. Stătea în fața fe-res-trei, ma-sân-du-și cea-fa, în vreme ce privea fa-ța-da lu-mi-na-tă a bi-se-ri-cii de din-co-lo de pod. Hen-rik Van-ger îi ară-ta-se un al-bum cu tăieturi din zia-re-le lo-ca-le și din cele na-țio-na-le, cu ar-ti-co-le de-spre acea în-tâm-pla-re. In-te-re-sul presei fu-se-se re-la-tiv mare - o fată dintr-o fa-mi-lie cu-nos-cu-tă dis-pă-ru-se fără urmă. Dar, cum corpul nu fu
Stieg Larsson Bărbații care urăsc femeile by Elena-Maria Morogan () [Corola-journal/Journalistic/8153_a_9478]
-
în pantalonii altora. Valorile noastre, pentru noi, nu mai sînt știre. Nu mai sînt știre demult. Nu mai avem știre. De ei. Sîntem în neștire. În neștirea lor. Și, aidoma, în neștirea noastră. Așa sîntem și așa rămînem: în neștire. }ară a lui gutză, țară de troglodiți, de florinparizeri și pop-corn al gîndirii. De sorinelpustii și pustiu peste tot. Modelele noastre sînt gigiibecalii, oanezăvorane și irinelcolumbofili. Ne scapără invidia cînd o vedem pe monica-vedetă, în loc să ne bufnească plînsul. Că, din rîs
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
care mi se plăteau pentru cu totul alte lucruri și nu pentru ceea ce a devenit FNT-ul. Am căutat să învăț din unele comentarii aplicate și constructive, dar am găsit infinit de puține analize serioase, care să mă ajute. Am arat țara în lung și în lat, mi-am pus în joc toate relațiile personale, toate contactele internaționale ca să pot merge să văd spectacole mari ca invitată, fără să cheltuiesc nici un sfanț din bugetul Festivalului, am încercat să caut formule eficiente
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
Academiei (Dicționarul limbii române, tomul II, 1934), evocă realități agricole care nu ne mai sunt familiare. Grapa, „unealtă de plugărie cu dinți de lemn sau de fier, cu care se zdrobesc bulgării de pământ de pe brazde, după ce ogorul a fost arat, spre a netezi brazdele și a acoperi sămânța aruncată pe ele”, pare să fi fost adesea făcută din mărăcini sau din spini . Nu e greu de înțeles că a trage grapa a devenit o imagine (pe care adverbul derivat a
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
carte Les mots (,Cuvintele") ,glissez, mortels, n-appuyzez pas" (lunecați ușor, muritori, nu apăsați). Finalul mi se pare încântător, ca, de altfel, întreg textul: ,lăsându-mi în memorie blândul său surâs de faun, care, precum cel al pisicii din Alice în }ara Minunilor, rămâne mereu vizibil, pe când restul piere". David Mc Neil, Pași împletiți cu mersul unui înger, traducere de Ioana Ciobanu, Editura Hasefer
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
Jocul secund este așa ceva. O scotocire în lumea de elemente din care ideea s-a dezghiocat. O reconstituire nostalgică a clarității din cioburi neîndoios frumoase: "Crescut, între mâini ca de apă,/ Ce lucru al tainei cercai?/ Sub verdele lumilor plai/ Arai o lumină mioapă." (Aura). Trebuie, deci, să te apropii prea mult ca să vezi minunea. Și imaginea se tulbură, rănită de căutări. "O, iarba mea din toate mai frumoasă", din Mod, e expresia unei adorații cvasi-argheziene pentru necunoscutul care nu se
A doua șansă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7095_a_8420]
-
ei a îndrăznit să răspundă: Di iu ești tini, di la noi, di aua? (De unde ești, de la noi, de aici?) La care eu am răspuns: Nu, eu nu escu di aua, escu di România. El a rămas uimit: Ma cum? Ari rămâni și în România? (Dar cum? Sunt români și în România?) În simplitatea lui, mai ales că pe vremea aceea erau ținuți de Enver Hodja într-o ignoranță totală, nu știa că mai vorbesc și alții limba română. Intelectualii sau
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
modul de admnistrare a drogurilor poate fi periculoasă. Astfel, inspirarea cocanei poate duce la probleme ale căilor respiratorii. Injectarea drogurilor cu o seringă care nu este sterilă, poate provoa SIDA. Vă recomandăm mai multe modalități de renunțare la droguri, cum ari fi: Drogurile sunt folosite și de sportivi pentru a-și îmbunătăți performanțele. Vorbim aici despre steroizii anabolici și de amfetamine sau alte stimulente. Consumarea lor este cconsiderată frauduloasă și în consecință, drogurile au fost interzise de organizațiile sportive.
Ce nu ştiaţi despre droguri () [Corola-journal/Journalistic/68415_a_69740]
-
că Virgil Ierunca își ascunde, cu pudoare, o profundă tristețe identitară. Nu-mi aduc aminte să-l fi văzut vreodată rîzînd degajat. Cu o maximă demnitate el pare a-și fi trăit anii lungi de exil într-o gravă tensiune. ,}ara întristării", ,România, altădată senină", îi era mereu prezentă. Cine e mai bătut de vînturi decît noi, cei de aici, în căutarea }ării, și cei de acolo, din }ară, în propria căutare" (Românește, ed. 1991, p. 268). Poate că idealurile nu
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
a-și fi trăit anii lungi de exil într-o gravă tensiune. ,}ara întristării", ,România, altădată senină", îi era mereu prezentă. Cine e mai bătut de vînturi decît noi, cei de aici, în căutarea }ării, și cei de acolo, din }ară, în propria căutare" (Românește, ed. 1991, p. 268). Poate că idealurile nu au fost integral realizate decît de cei cîțiva care i-au cunoscut speranțele, i-au înțeles și cele spuse, și cele scrise - dar mai ales cele trăite, nespusele
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
sociale și politice. Tatăl său, muncitor (ajustor mecanic) fusese anchetat la Securitate pentru matrapazlâcurile secretarului de partid, un hoț, pe care, din păcate, îl acoperise. Bunicul fusese amenințat că va fi trimis la Canal, dacă nu predă pământul la colectiv. }ara e plină de pungași și parveniți, în spitale nu se uită nimeni la tine dacă nu dai șpagă (veche obișnuință, vai, cu ce rezonanță actuală!). Cu ocazia excursiei în Italia, destui participanți se fac nevăzuți, "rămân", în ciuda faptului că securistul
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
și nu-i vine să creadă, până când, în rusește, hazeaica o invită pe italiancă în casă. A, să nu uit, apare și o fetiță, fapt care îi cam scoate lacrimile Giovannei, că era semn de fixare a lui Antonio în }ara Sovietelor. Finalmente, se vădește că hazeaica vorbea italienește, astfel încât îi povestește cum l-a găsit pe Antonio al lor aproape mort, înghețat pe câmpia înzăpezită, bref reia filmul de unde-l lăsase soldatul întors în gara din Milano și cum l-
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
și care a asigurat- o și acela ceva care să o descurajeze să mai caute, dar ea, adevărată Vittorie Lipan, modernă și inconștientă, nu s-a lăsat. O sumă de minciuni, care mai de care mai sfruntate despre libertatea din }ara Sovietelor. Propagandă. Mă rog, o să spuneți că e film, e ficțiune. Bine, bine, ficțiune, dar e un film realist, nu o utopie sau ucronie, unde e permis totul. {i nici film suprarealist nu e, așa că ar cam fi trebuit ca
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
căruia lucra ca secretar, tînărul ardelean de extracție modestă, fiu de țăran sărac din Drăgușul Făgărașului, are brusc revelația că e croit pentru un destin înalt, nu pentru viața mizerabilă și subalternă pe care o ducea. De aceea, fuge în }ara Românească, unde va escalada, în viteză, treptele sociale și materiale, cu o îndemînare și cu o hotărîre oricum stupefiante, dar mai ales în Principatele din epoca regulamentară. Conștiința că pleacă foarte de jos îl propulsează, prin compensație, spre înălțimi. "Te-
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
al orișicui, într-adevăr atâta de străin de-alcătuirea și ființa noastră, că poate-așa pe lângă noi să treacă, și poate-așa prin noi să treacă, părând să tacă? Atuncea numele e mai puțin decât chemarea ce-ar suna prin }ara Nimănui, și mai puțin decât o umbră. În poemul ,Ce îmbătrânește-n noi", Blaga pare a suferi un șoc aproape fizic cu timpul... Brusc, într-un amurg de zi și de viață, simțim un decalaj între percepția cronologică interioară și
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
interesanta Brutus și fiii săi), pe Ștefan Zicher (o surpriză, numele acestuia nefiind menționat nici măcar de documentatul și malignul Marian Popa) și pe Nicolae Ionel. La final, trei glose despre trei comentatori ai teatrului antic: Alice Voinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Aram Frenkian. Ce se remarcă întâi și-ntâi e că metoda Alexandrei Ciocârlie scoate la lumină mai ales bucăți mai puțin discutate. Ceea ce e deja un plus. Apoi, deși nici autorii citați nu sunt niște necunoscuți, e un fapt că din
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
4 I. Negruzzi, Jurnal, trad. Horst Fassel, Ed. Dacia, 1980, pp. 38, 55, 82, 93, 134, 268. 5 I. Negruzzi, Amintiri din ,Junimea", Ediție C. Simonescu, Ed. Minerva, 1970, p. 32. 6 Mihai Dim. Sturdza, Familiile boierești din Moldova și }ara Românească, Ed. Simetria, 2004, vol. I, p. 290. 7 Idem, pp. 316-7 și 295-6. 8 C. Negruzzi, Opere, vol. 3, Ediție L. Leonte, Ed. Minerva, 1986, pp. 319, 528. 9 Duelul Filipescu-Lahovary, înaintea Curței de Apel, rechisitoriul procurorului general, Tip
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]