2,333 matches
-
motive de Renaștere târzie. Ordonarea clară a elementelor acestui ansamblu arhitectural construit după o axă orientată est-vest, structura simetrică a aripii vestice, fațadele clădirilor unde predomină suprafețele plane, foișoarele (cu secțiune pătrată) de pe reședința domnească și de pe aripa nordică, prezența arcadelor cu arc În plin cintru, aceleași parcă, la etaj ca și la parter - toate acestea crează o atmosferă primitoare de armonie și frumusețe. Acest ansamblu arhitectural nu are nimic comun cu spiritul baroc al secolului XVI. În albul strălucitor al
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
un balcon amplasat pe fațadă. Parterul palatului conține camerele servitorilor, iar la subsol se află o pivniță cu un tavan format din patru domuri. Fațada dinspre lac este și ea una aparte, cu o logie de inspirație venețiană, cu trei arcade. Cuhnia (bucătăria brâncovenească) se află În curtea palatului, având patru turnuri de aerisire. Turnul porții străjuiește intrarea În curte. În el se poate urca pe o scară exterioară. Biserica „Sfântul Gheorghe”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată În 1688, cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
perfectă a arhitecturii cu peisajul. Palatul de la Mogoșoaia este construit pe malul unei ape, iar fațada palatului se dublează prin reflectarea În apă. Împrejmuirea cu zid masiv și intrarea printr- o poartă fastuoasă flancată de un turn, colonada ce susține arcadele trilobate din piatră, cu capitel compozit duc cu gândul la arhitectura din Istambul. Practic avem de-a face cu o Îmbinare, o suprapunere stilistică elegantă și bine realizată. Conținutul modelului brâncovenesc a fost legat de timp, așa cum se Întîmplă cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
de piatră în chipul Penaților, apoi portretele lui Tudor, Cuza și Bălcescu. Centenarul Aldea Longin, căpetenia satului etnic pur, îi duce pe toți la comoara Dochiei, se strică zăgazul unei ape și o poartă tăinuită, și într-o peșteră cu arcade și bolți corectate de daltă, plină cu simulacre de zei, sunt găsite închise în sicriu de lemn negru analele românilor, a căror lectură la lumina faclelor avea să constituie romanul. Grandea apucă doar a da descripția "Sarmigetuzei" într-o fantezie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
monede din anii săi de domnie. Bogată activitate monetară din anii domniei lui Alexandru cel Bun reflectă fără putință de tăgada prosperitatea societății moldovenești, cu pregnanta în viață economică. Apreciem în mod deosebit ideea inițiatorului medaliei de a lega peste arcadele timpului semnificația anilor: 1408, anul realizării celei de a două emisiuni monetare a voievodului moldovean și al primei mențiuni sigure a orașului Iași (evenimente marcate prin chipul domnitorului Alexandru cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusa
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având drept limite arcada crurală și cel de-al IVlea inel al marelui adductor, de unde ia denumirea de arteră poplitee. Situată în partea antero-internă a coapsei, artera este mai superficială la origine devenind profundă spre final, datorită traiectului ei prin interstițiul care separă mușchii
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ei în porțiunea sa mijlocie (între ligamentul inghinal, mușchiul lung adductor și mușchiul sartorius se descrie triunghiul femural Scarpa - trigonum femurale). Direcția arterei este oblică în jos și spre posterior, reprezentată de o linie dusă de la 1 cm înăuntrul mijlocului arcadei crurale, la partea dorso-medială a condilului intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv). Artera se împarte în: a. femurală comună, care se continuă cu a. femurala superficială și a. femurala profundă (a. profunda
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cm mai distal), ceea ce face inadecvat termenul de trifurcație (artera poplitee se trifurcă doar în 0,4% din cazuri - Bardsley JL, Staple TW 1970). ARTERA TIBIALA ANTERIOARA (a. tibialis anterior) ramul anterior de bifurcație al arterei poplitee se îndreaptă de la arcada solearului pe fața anterioară a gambei (în loja anterioară a gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea medială a tendonului achilian ajungând la plantă prin canalul calcanean pentru a se
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și medială (a. plantaris medialis și lateralis). La baza metatarsianului V artera plantară laterală se recurbează formând arcul plantar (arcus plantaris) situat profund pe planul interosoșilor fiind completat de artera plantară profundă a pedioasei și artera plantară medială din convexitatea arcadei pornind arterele metatarsiene plantare (aa. metatarsales plantares în număr de patru) care se continuă cu arterele digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes) fac legătura între metatarsienele plantare și cele dorsale. ARTERA PERONIERA (a. peronea, a. fibularis) este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
4). Tip de supleere Traseu 4 sistem epigastric artera epigastrică superioară artera epigastrică inferioară artera femurală comună; sistem lombar artere lombare - artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
integrum” a echilibrului morfofuncțional al sistemului stomatognat, abordând bolnavul în contextul bio-psiho-social în care este integrat. Este o gândire pe baza concepției structuralist integraționiste prin care înțelegem că menirea medicului stomatolog nu este numai de a reface integritatea morfologică a arcadelor dentare, ci și restabilirea funcțiilor sistemului stomatognat. În concluzie, este necesară restaurarea homeostaziei întregului sistem și prevenirea apariției de noi dezechilibre. Deci, în stabilirea diagnosticului și executării tratamentului trebuie abordată maniera modernă, curați vo-profilactică. Această manieră preocupă și alte școli
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
i se subordonează în îndeplinirea scopului clinic și, deci, trebuie să i se integreze conceptual. Aparatele gnatoprotetice sunt substitute artificiale inerte aloplastice, care se utilizează clinic în terapia leziunilor odon-to-coronare, a stării de edentație, ca și a altor modificări ale arcadelor dento-alveolare, în scopul refacerii parametrilor homeostazici ai sistemului stomatognat care se abat de la tiparele normale. Aparatele gnatoprotetice, alături de alte mijloace terapeutice asigură gnatoproteticii arsenalul terapeutic de restaurare a echilibrului biomecanic al sistemului stomatognat. Pentru a îndeplini dezideratele științifice ale gnatologiei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de însușire a “tehnologiei” de realizare a aparatelor gnatoprotetice trebuie să cunoaștem: -parametrii morfologici homeostazici și, în măsura posibilităților de transfer, simularea în laboratorul de tehnică dentară a dezechilibrelor morfo-funcționale induse de leziunile odontale coronare, edentație și alte modificări ale arcadelor dento-alveolare, cu consecințe funcționale asupra întregului sistem stomatognat; -integrarea realizării tehnologiei etapă cu etapă în algoritmul clinico-tehnic al tratamentului gnato-protetic; -elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform principiilor de tratament gnato-protetic. Conform celor enunțate, vom aborda pentru început studiul morfologiei dinților
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu consecințe funcționale asupra întregului sistem stomatognat; -integrarea realizării tehnologiei etapă cu etapă în algoritmul clinico-tehnic al tratamentului gnato-protetic; -elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform principiilor de tratament gnato-protetic. Conform celor enunțate, vom aborda pentru început studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
clinico-tehnic al tratamentului gnato-protetic; -elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform principiilor de tratament gnato-protetic. Conform celor enunțate, vom aborda pentru început studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la arhitectonica facială. Asociat, morfologia cavitații orale a conținutului său și comunicarea cu alte sisteme vitale permite execuția unei multitudini de activitați ocazionale involunatre sau involunatre. Morfologic, cavității orale i se pot descrie
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se vor denumi cu termenul general de suprafețe proximale: iar individualizat - meziale - cele situate spre anterior de reperul ales, și distale - cele orientate spre posterior. Între doua repere de pe același dinte, cel situat spre linia mediană va fi numit
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cele situate spre anterior de reperul ales, și distale - cele orientate spre posterior. Între doua repere de pe același dinte, cel situat spre linia mediană va fi numit mezial iar cel posterior - distal. Pentru a ne crea imagini spațiale în descrierea arcadelor dento-alveolare și a tuturor elementelor sistemului stomatognat, vom denumi cele trei planuri ale spațiului: - sagital - orientat vertical, antero-posterior (meziodistal): frontal - orientat vertical - supero-inferior și transversal - orientat orizontal, stânga - dreapta. Întotdeauna se apreciază proiecția pe plan a detaliului morfologic raportat la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]