5,714 matches
-
de zeci de mii de ani, sub aspectul funcționării, de-a lungul unor intervale de zeci de mii de ani, ecosistemele respective și-au restabilit un echilibru dinamic. Ameliorarea climatică postglaciară a determinat deplasări în sens invers, cu reocuparea vechilor areale, unde astăzi se localizează structuri mult mai complexe decât cele inițiale. Coexistă, spre exemplu, până în mijlocul pădurilor montane de conifere, arbori cu frunze căzătoare, după cum în pajiștile alpine din sisteme montane ale zonei temperate, rezistă elemente relicte ale fostei tundre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
uneori și forma unor scurte episoade climatice atipice (ani fără vară, sezoane reci cu zăpezi în locul ploilor ș.a.), ca efect al reducerii fluxului energetic solar, datorită cantității de pulberi proiectate până în atmosfera înaltă. Efectivele comunităților vii se reduc drastic iar arealele lor se modifică. În sistemul social-economic, efectele vulcanismului sunt de factură diferită. Unele sunt distrugătoare, în timp ce altele măresc considerabil potențialul natural disponibil. Se citează, în special ca dezastre, erupții vulcanice din perioada antică până în cea actuală, desigur cele din ultimele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ales a celor patogene, pot provoca dereglări în lanțurile trofice ale ecosistemelor. De asemenea, pot să modifice distribuția spațială a unor asociații și să determine morbiditate și mortalitate accentuată, atât în sistemele vii naturale cât și în societatea umană. Modificarea arealelor unor specii de consumatori/ prădători poate solicita la maximum o anumită secvență vegetală sau animală cu rol nutritiv și în consecință, periclitează sau chiar provoacă dispariția acesteia (spre exemplu, prezența iepurelui european în insulele Kerguelen a determinat dispariția unei specii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dintre cele mai puternic afectate. Degradarea antropică a reliefului a început aproape concomitent cu acțiunea omului asupra structurilor vii. Necesitatea amenajării unui adăpost și a drumurilor l-a determinat pe om să modifice din ce în ce mai mult relieful preexistent. Formele de acțiune, arealurile necesare, mereu mai mari, evoluția amenajărilor specifice așezărilor rurale și apoi a celor urbane au făcut ca modificările respective să atingă intensități și modalități de manifestare extreme. În sensul acesta, accentuarea înclinării terenului, dezechilibrarea versanților, stimularea eroziunii în adâncime, a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unui echilibru dinamic. Biodiversitatea se referă la capacitatea unui ecosistem de a întreține o mare varietate de specii de floră și faună, adesea în număr și în volum impresionant. În unele cazuri aceasta este și rezultatul refugiului unor specii în areale mai puțin afectate de acțiunea antropică. Conform Convention on Biological Diversity, 1992, art.2, biodiversitatea "include toate resursele genetice, organismele vii, comunitățile din care fac parte, relațiile dintre acestea considerate în funcție de valoarea lor actuală sau potențială pentru societatea umană". În
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unui echilibru dinamic. Biodiversitatea se referă la capacitatea unui ecosistem de a întreține o mare varietate de specii de floră și faună, adesea în număr și în volum impresionant. În unele cazuri aceasta este și rezultatul refugiului unor specii în areale mai puțin afectate de acțiunea antropică. Conform Convention on Biological Diversity, 1992, art.2, biodiversitatea "include toate resursele genetice, organismele vii, comunitățile din care fac parte, relațiile dintre acestea considerate în funcție de valoarea lor actuală sau potențială pentru societatea umană". În
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
orientate spre vest și sud-vest în întregul Mileniu I. Etapele avansării sarmaților în direcția vestică și aria lor inițială de etnogeneză rămân, în acest stadiu, probleme controversate, care transced cadrul formal al acestor considerații, dar analizarea lor prezintă interes pentru arealul pruto-nistrian luat în discuție, în măsura în care desfășurările din zonele volgo-caucaziene se constituie în preliminarii ale acelor resurgențe ale stepei, care determină, în multe privințe, evoluțiile generale de la Dunărea de Jos și din Europa Centrală. Traversarea tot mai frecventă a Niprului de către
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
denumită astfel după o insulă a Ieniseiului, de lângă Minusinsk, unde au fost identificate primele vestigii tagareene. Populația sarmată tagareeană trăia în locuințe din materiale ușoare, în așezări de scurtă durată, și se refugia în cele câteva tabere întărite existente în arealul inițial de gravitație. Existau însă, într-un număr mai redus, și case din lemn sau din chirpici cu acoperiș din paie, după modelele cunoscute din grafitele din Munții Boiarî. Înmormântările sunt familiale, amenajările tombale fiind constituite din gropi acoperite, deasupra
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
II-IVd.Hr. În secolele III-II î.Hr., elemente ale uniunii de triburi din zona Lacului Manîci, încep să se infiltreze, sub conducerea sirakilor, în zona caucaziană locuită de vechii meoți, grupați în regiunea Kubanului, fapt atestat de puternicele influențe sarmatice specifice arealului volgodonic, resimțite în cultura meotică, în care sunt atestate acum înmormântări cu orientarea defuncților cu capul spre vest, caracteristică tipic sauromată, transmisă mai departe de siraki. Descoperirile arheologice arată că sirakii au pătruns și în bazinul râului Terek și al
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
etniile componente ale grupului caucazian de nordvest. În secolele III-II î.Hr., sarmații pătrund din aria lor de etnogeneză în stepele nord-pontice, întrând aici în conflict cu sciții pe care îi înlocuiesc treptat, "fie dislocându-i, fie asimilându-i". Din acest areal, noile grupe nomade iranofone vor înainta progresiv spre vest, ajugând în Câmpia Tisei și la Dunărea de Jos, printr-o deplasare care se constituie în prolog al epocii marilor migrații care va caracteriza, mai bine de un mileniu, întregul continent
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Holmskoe și Turlaki, iar mai recent la Novocotovsk, Dubăsarii Vechi, Beliaevka, Kiselov, Ostroveț-Verteba, Ostroveț-Olecina și Maiaki, dar datările acestora sunt încă departe de a fi definitive, în condițiile în care problema infiltrării sarmaților în regiunea nistreană și în general în arealul vest-nipruvian comportă și în prezent numeroase aspecte controversate, dincolo de un anumit consens istoriografic care părea să se fi instituit la un moment dat, cu acceptarea limitei secolelor I î.Hr. - I d.Hr, eventual a secolului I d.Hr., ca reper cronologic
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
însă anumite momente de hegemonie în regiune ale elementelor etnice iranice, în condițiile în care grupe alanice se vor succeda în spațiul circumscris bazinului carpatic până în perioada dominației mongole, exemplul cel mai reprezentativ al unui episod de reviviscență iranică în arealul nord-vest pontic constituindu-l reminiscențe de tip Černjachov care par să fie conținute în cultura de tip Penkovka, asociată, în general, confederației anților, entitate politico-militară extrem de activă pe tot parcursul secolului al VI-lea. DESCOPERIRI SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
din total (%); * ponderea din totalul speciilor cunoscute a speciilor de mamifere amenințate, păsări amenințate, reptile amenințate, amfibieni amenințați, pești amenințați etc. În mod deliberat sau accidental, oamenii au transportat mii de specii la distanțe mari față de centrul lor biogenetic sau arealele naturale de răspândire. Unele din aceste specii s-au dovedit a fi invadatoare/invazive. O specie invadatoare are capacitatea de a stabili populații viabile în afara arealului nativ, dezvoltându se exploziv și punând în pericol speciile native. Speciile invadatoare sau exotice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
oamenii au transportat mii de specii la distanțe mari față de centrul lor biogenetic sau arealele naturale de răspândire. Unele din aceste specii s-au dovedit a fi invadatoare/invazive. O specie invadatoare are capacitatea de a stabili populații viabile în afara arealului nativ, dezvoltându se exploziv și punând în pericol speciile native. Speciile invadatoare sau exotice pot îndepărta din habitat speciile native prin competiție interspecifică sau pot deveni prădători ai acestora, astfel că speciile autohtone, lipsite de adaptări și comportament de apărare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
specii, 4% efectelor indirecte, 50% degradării habitatelor și 1% unor cauze naturale. Din totalul de 24.000 de specii de pești cunoscute, 452 de specii (2%) sunt amenințate cu extincția, 29 de specii (0,1%) au dispărut după anul 1600. Arealul păstrăvului american (Onchorhynchus apache) s-a redus datorită hibridizării cu păstrăvul curcubeu introdus de om, noua populație intrând în competiție cu cele originale (Dowling și Childs, 1992). Supraexploatarea rezervei de pește oceanic amenință în prezent multe specii valoroase de pești
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fi limitat sau interzis. Monumentele naturii corespund categoriei a III a a IUCN. d) Rezervații naturale Scopul rezervațiilor naturale este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante, fiind arii de gestionare a acestora. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire, pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, pot
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
încurajează activitățile științifice și educaționale. Parcurile naturale corespund categoriei a V-a a IUCN. f) Rezervații ale biosferei Scopul rezervațiilor biosferei este protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe areale mari și pot cuprinde unul sau mai multe ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal Scopul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal este ocrotirea și conservarea unor zone de habitat natural, în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerințele pentru asigurarea integrității și conservării elementelor supuse acestui regim de protecție. În cuprinsul acestor zone pot exista comunități umane ale căror activități sunt orientate spre o dezvoltare compatibilă cu cerințele de ocrotire și conservare a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei "NATURA 2000" și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii. Propunerile de situri de importanță comunitară se stabilesc prin ordin al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei "NATURA 2000" și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii. Propunerile de situri de importanță comunitară se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului. l) Geoparcul Este un teritoriu ce cuprinde elemente
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ultimul îngheț 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec, formată din stejar, gorun, arțar, tei și frasin. Importanța științifică este dată de prezența în arboret a cărpiniței Carpinus orientalis - element submediteranean, aflat la limita nordică a arealului, și a scumpiei Cotinus coggygriaelement pontico-mediteranean, în subarboret. Întâlnim feriga Dryopteris filix mas iar dintre angiosperme pe: Achillea collina, Adonis vernalis, Aethusa cynapium, Agrimonia eupatoria, Agropyron caninum, Agropyron cristatum, Ajuga laxmannii, Alliaria petiolata, Althaea hirsuta, Althaea officinalis, Alyssum desertorum, Anemone
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mici și dacă, deși în prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, riscă să devină. Aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafețe largi; specii endemice, care trăiesc într-un anumit loc și au un areal restrâns, care necesită o atenție particulară, datorită naturii specifice a habitatului lor și/sau a impactului potențial al exploatării lor asupra habitatului lor și/sau a impactului potențial al exploatării lor asupra stării lor de conservare. speciile de interes comunitar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
multor rase de câini și În mod special a raselor de câini ciobănești, printre care și a câineluilup din rasele ciobănesc german și cehoslovac. Comentariile se axează pe următoarele aspecte: gradul de rudenie a lupului cu alte specii, originea, Înfățișarea, arealul de răspândire, modul de viață și de hrănire, comportamentul, comunicarea, Înmulțirea, principalele boli pe care le poate contracta și transmite, unele indicii care denotă prezența lupului Într-un anumit loc sau zonă, câteva sfaturi pentru prevenirea atacului asupra omului etc.
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
personaj negativ și este comentat ca atare și astăzi, dacă, cu adevărat, iubim câinele-lup, trebuie să-l iubim și pe el, măcar pentru că, În calitatea sa de strămoș, a transmis acestuia cele mai frumoase calități ce sunt utile omului. 4. Arealul specific de răspândire a lupului Despre zonele și regiunile geografice populate de lup se poate afirma că În vremurile de Început acest animal sălbatic trăia În populații dense În toată emisfera nordică a globului pământesc, iar mai târziu densitatea s-
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lor excesivă și pentru menținerea unui echilibru ecologic. Totuși, lupii ca animale sălbatice reprezintă specia cea mai răspândită din lume, În cadrul mamiferelor existente În natură. Astfel, deși populațiile de lupi s-au redus simțitor În unele zone geografice de pe glob, arealul lor de răspândire continuă să cuprindă; Canada, Alaska,Europa de Est, ce include și România, Peninsula Scandinavă, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Centrală, Siberia și mai puțin Taigaua, cu toate că În trecut această ultimă zonă, Împreună cu Tundra, au fost printre cele mai populate de specia
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]