2,289 matches
-
musical theater. New York: W.W. Norton. Stewart S (2008) Romantic meter and form. The Cambridge companion to British romantic poetry, pp 53-75. Chandler J, McLane MN, ed. Cambridge, New York: Cambridge University Press. Stroe MA (2004) Romantismul german și englez: Știința arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii și numărul de aur. Iași: Institutul European. Stroe MA (2007) John Clare și canonul romantic: metafizica naturii și poetica logosului mitic. John Clare, Poeme, pp 5-104. Note, pp 300-332. Iași: Institutul European. Stroe M (2011) Pendulul istoriei, vol
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
că în psihicul uman, pe lângă inconștientul individual și ca un suport al acestuia, există o zonă inconștientă mult mai profundă, neindividualizată, comună marilor comunități culturale, pe care Jung o numește inconștient colectiv. Acesta, atunci când iese la suprafață, se exprimă prin arhetipuri și mituri, tot el comandă psihologia maselor, în vreme ce subconștientul individual e populat de imagini și simboluri și comandă psihologia individului, individualizarea. Cele două inconștiente se întrepătrund și cred se pot condiționa. Psihozele sociale, obsesiile maselor, nu sunt altceva decât răbufnirile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Emilia Șt. Milicescu, Pe urmele lui Delavrancea, București, 1986; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1987, passim; Negoițescu, Ist. lit., I, 132-134; Barbu Delavrancea, DRI, II, 53-60; Aureliu Goci, Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului, București, 1996; Dan Mănucă, Delavrancea, CL, 1998, 9, 10; Dicț. analitic, I, 48-50, II, 121-123, 378-380, IV, 392-395; Dicț. esențial, 240-244; Ghițulescu, Istoria, 22-29. G.D.
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
o măsură mai mică sau mai mare, tipul literar al baladei, în varianta Alecsandri. D. rămâne nestrămutat pe poziția sa, argumentată repetat: „Miorița este o creație străveche vrâncenească, generată de realități ale vieții păstorești arhaice, care au dat naștere unui arhetip Mioara”. Peste acest arhetip s-au altoit, în numeroase texte, teme din varianta Alecsandri: „însurătoarea alegorică” și „cadrul păstoresc”. Culegeri: Ținutul Vrancei, București, 1930; Folklor din Râmnicul Sărat, I-III, Focșani, 1933-1948; Reflexiuni despre cântecul și versul popular, Focșani, 1946
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
sau mai mare, tipul literar al baladei, în varianta Alecsandri. D. rămâne nestrămutat pe poziția sa, argumentată repetat: „Miorița este o creație străveche vrâncenească, generată de realități ale vieții păstorești arhaice, care au dat naștere unui arhetip Mioara”. Peste acest arhetip s-au altoit, în numeroase texte, teme din varianta Alecsandri: „însurătoarea alegorică” și „cadrul păstoresc”. Culegeri: Ținutul Vrancei, București, 1930; Folklor din Râmnicul Sărat, I-III, Focșani, 1933-1948; Reflexiuni despre cântecul și versul popular, Focșani, 1946; Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
texte independente. Este vizibilă preferința pentru fragment, pentru alternarea registrelor, pentru încrucișarea mai multor trasee în corpul aceluiași capitol; subiectul este abandonat și reluat, perspectiva naratorului omniscient fiind întreruptă de largi pasaje de monolog al personajelor. O lume patriarhală, a arhetipurilor, a supranaturalului, superstiției și fantasticului, este surprinsă în dezintegrarea ei sub presiunea istoriei. Personaje ale „lumii vechi” se strămută într-un citadin provincial politizat, hibrid și adesea absurd sau hilar. Profesorul Eupoteca, devenit șeful unei echipe de lucrători ai primăriei
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
este aproape Întotdeauna un astfel de buchet care conține În mod intențional frumosul și adevărul. Atunci cînd nu se Întîmplă neapărat așa, cititorului nu i se oferă decît libertatea de a-și selecta flori pentru buchet În funcție de un tip (sau arhetip) de destinatar: Madame Bovary, de pildă. Citez aproximativ din cronica scrisă de Tiphaine Samoyault, În Les Inrockuptibles nr. 332/2002, p. 78. Citez din revista Esprit nr. 283 (martie-aprilie 2002, p. 210), unde sub titlul „L’art du détournement. Michel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în seria „Vechi scriitori poloni”, B. P. Hasdeu traduce cronica în românește (în „Arhiva istorică a României”). Alte ediții - și transpuneri - aparțin lui I. Bogdan și, respectiv, P. P. Panaitescu (ambii uzând de copii inedite, mai complete și mai apropiate arhetipului pierdut). Atribuită inițial unui Aug. Aichinger, german sau polonez de origine germană ajuns, se pare, în serviciul lui Alexandru Lăpușneanu, aceeași redactare era pusă mai insistent, apoi, pe seama lui N. Brzeski, secretar al lui Sigismund II August al Poloniei și
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
viabil: antropologia culturală” (Geană, 1996, 217-221), tezele lui T. Vianu despre artă ca formă a muncii omenești, despre funcționalitatea artei în reconstrucția socială (Vianu, 1929), sau ideea subordonării criteriului estetic celui sociologic al valorii de circulație a melodiilor-tip sau arhetipurilor în cercetările lui H. Brauner asupra folclorului (Rostas, 2003, 76-77). Lista poate continua cu contribuțiile inedite ale geografilor V. Tufescu, I. Conea în direcția edificării geografiei sociale, ecologiei umane, organizării teritoriului. Nu mai puțin incitante au fost experiențele interdisciplinare pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de „el”, față de comunicarea între „eu” și „tu”. Pe aceeași cale, subiectul, cu psihismul său conștient - plasat în perspectiva persoanei I - intră în contact cu eroi ideali, cei ai istoriei, cei imaginari, de mit sau roman. Ei fac parte din arhetipurile lui Jung, dar, în prezent, sunt studiați prin prisma teoriei relative a persoanei. Existența umană se dimensionează și prin norme sociale și valori. Instituțiile social-culturale funcționează supraindividual, structurate prin sisteme ierarhice de norme, în cadrul cărora se desfășoară practici umane diverse
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
considerați Jung și Adler. Jung, (Stevens, 1994; Jung, 1964; 1978Ă acordă o mare importanță persoanei spirituale înserată în cultură. El consideră ca forțe motrice a acesteia o serie de imago-uri simbolice, ce acționează prin intermediul „inconștientului colectiv”. Acestea apar ca „arhetipuri” în interiorul subiectului ce trăiește într-o cultură dată. Jung folosește curent termenul de „persoană”, ca aspect reprezentativ, orientat înspre exterior, a psihismului individual (secondat de „umbra” orientată spre interioră. El acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării omului la vârsta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
izolată, dar de referință, e concepția lui Jung. În opinia sa privitoare la psihismul persoanei umane, eul conștient joacă un rol relativ redus, deși mai important decât la Freud. Restul psihismului e format din inconștientul personal și colectiv, ultimul integrând arhetipurile. Sinele (ca selbstă e înțeles în primă instanță ca integrare a întregului psihism. În plus, din arhetipuri ar face parte, pe lângă anima, animus, persona și umbra sa, și un concept al „sinelui perfect”. Acesta e simbolizabil prin figura mandalei, ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conștient joacă un rol relativ redus, deși mai important decât la Freud. Restul psihismului e format din inconștientul personal și colectiv, ultimul integrând arhetipurile. Sinele (ca selbstă e înțeles în primă instanță ca integrare a întregului psihism. În plus, din arhetipuri ar face parte, pe lângă anima, animus, persona și umbra sa, și un concept al „sinelui perfect”. Acesta e simbolizabil prin figura mandalei, ce reunește ordinea, unitatea, totalitatea. Realizarea de sine a persoanei, pe calea individuației, are în vedere acest ideal
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de suport social la grădiniță. Jocul cultivă curiozitatea, imaginația, conturează interesele și valorile personale incipiente, dezvoltă relațiile interpersonale și, prin imitarea rolurilor adulților, deschide accesul spre lumea celor mari. Poveștile oferă noi subiecte de identificare și imitație și devin sursa arhetipurilor care participă activ la structurarea identității (Jung, 1984Ă. Activitățile obligatorii de la grădiniță devin primele forme ale învățării. La 5 ani, este confirmat rolul reglator al cuvântului care face ca subiectivismul dorințelor și frustrărilor să fie înlocuit de reperele realității obiective
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ficțiune, pe lângă chipurile simbolice ale domnitorilor apărând și o serie de bărbați puternici, luptători „legendari”, supradimensionați, un fel de Hercule, Ulise sau Ahile spadasini, dar și oameni de lume, adică niște prototipuri eroice născute de imaginația autorului, pentru a deveni arhetipuri ale masculinității biruitoare. „Căpitanii” Viteazului sunt, în paginile conturate după o rețetă bine însușită (intrigi, aventuri, cavalcade, dueluri, agenți secreți, dragoste, femei frumoase, onoare, răsturnări de situație, baluri strălucitoare și castele somptuoase), tot patru, ca și mușchetarii lui Dumas: Cae
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
cer”) și a identificării, prin visul de izbăvire, cu esența ei divină. Hermeneutica lui D. are solemnitate liturgică și o deosebită capacitate alegorică de a însufleți ideile. Pentru el, cartea reprezintă modelul și mijlocul de îndreptare morală după litera și arhetipul frumuseții eterne. SCRIERI: The Liturgy of the Word - Liturghia Cuvântului, ed. bilingvă, pref. Leonard Cain, Oregon (SUA), 1989; The Icons. Theological and Spiritual Dimensions According to St. Theodore of Studion, Michigan (SUA), 1993; ed. New York, 2002; Lumina Cuvântului, pref. Virginia
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
de la o teorie a influențelor, întrucât cartea evită situarea într-un plan diacronic. Obiectul fiind „romantismul după romantism” în poezia românească din secolul al XX-lea, G. se limitează la o accepțiune tipologică, anistorică a conceptului de romantism, văzut ca „arhetip spiritual și ca eon stilistic”. Lucrarea conține studii despre Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. A. Philippide, G. Călinescu, Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Radu Stanca, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu și Adrian Păunescu. Un prim capitol de repere teoretice inventariază câteva titluri
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
configurație posibilă a actului de naștere al unei culturi literare: întemeierea în raport cu un model ilustru. Nu există literatură făcută în vid, fără să aibă în față exemplul unei alte literaturi, cu realizările ei. Judith Schlanger identifica în acest scenariu un arhetip al literaturii, cel al separării unei literaturi secunde, care vine "după" o literatură existentă, în condiții de dezavantaj cantitativ, valoric sau strategic. "Romanii sunt primii, dacă se poate spune așa, care au fost cei de-ai doilea. Europa secolelor XIV
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o ecclesie sau o aglomerație de o mie de invide sacre era de o mie de ori mai sacră"47. Creștinismul nu înseamnă pentru el doar o doctrină și un set de valori morale, ci mai ales un model administrativ, arhetipul unei comunități care nu aglutinează indivizii într-o masă: "Ecclesia, despre care se va vorbi mai jos, era o perfecție de societate ce nu mai făcea pe nimeni a regreta nici republica, nici democrația. Cenobiul mai târziu făcea să ajungă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
destinul unei națiuni e energia de dedicare a vieții, un anume optimism, credința într-o existență cu sens. Fichte îl evocă pe Mahomet, personajul din tragedia lui Voltaire, ca exemplu al vieții consacrate. E o alegere interesantă, Mahomet nefiind niciun arhetip al eroului național și, cu atât mai puțin, un exponent al "germanității". Exemplul ne arată că nu temele naționaliste sunt definitorii pentru trăirea cu sens a vieții, ci puterea angajamentului afectiv, ardoarea, capacitatea eroului de a-și pune întreaga existență
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noastre sunt limitate. Or, în ceea ce Maiorescu avea de spus am perceput numai dimensiunea polemică. Așa cum, citind articolul despre "direcția nouă", am fost atent numai la diferența față de școala veche, ca dispută în interiorul lumii literare, pentru impunerea valorilor estetice - constituind arhetipul a numeroase conflicte literare care aveau să marcheze istoria literaturii române: naționaliști/ simboliști, tradiționaliști/ avangardiști etc. Pentru că am perceput strict dimensiunea de politică literară care situa în tranșee două tabere opuse, am ratat valența economică a raționamentului său. N-am
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rature roumaine, 1859-2009, teză de doctorat prezentată la Facultatea de Litere a Universității din Laval, Québec, 2010. Stoica, Gheorghe, "Începuturile statisticii oficiale românești", Revista de statistică, vol. XVIII (1969), nr. 1, pp. 34-42. Tacciu, Elena, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982. Tadié J.-Y. (dir.), M. Delon, F. Mélonio, B. Marchal, J. Noiray, Antoine Compagnon, La littérature française: dynamique et histoire, II, Gallimard, Paris, 2007. Thiesse, Anne-Marie, La création des identités nationales. Europe XVIIIe-XIXe siècle (1999), Seuil
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982, pp. 272-304 ("Folclorul și mitologia românească"). 15 Benjamin, "Je déballe ma bibliothèque", p. 56. 16 Walter Benjamin, Paris, capitale du XXe siècle, Les éditions du Cerf, Paris, 2006, p. 222. 17 Pentru o expunere detaliată a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dar în zadar o caut, nu o găsec nicăieri; ea seamănă cu insula Itaca care fugea mereu din fața lui Ulise. Cel mai bun mijloc de a ajunge acolo este totuși să mori"188. În fine pentru Quinet, dacă Odiseea este arhetipul poemului despre patrie și Itaca e paradisul pierdut al exilatului, o întreagă rețea de metafore țese un fel de mit personal 189. Și Quinet care exclamă "Mai rabdă inimă!"190, adăugând: "Cum spune Ulise, înainte de a-și lansa săgețile!"191
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de cunoaștere, nici tipuri de raționalitate, nici viziuni asupra lumii, ci sisteme de relații care se stabilesc între ceea ce este planul realității și planul cunoașterii științifice și între științe într-o epocă dată. Aceste episteme sunt, la urma urmei, niște arhetipuri conceptuale a căror formă pură o regăsim cel mai clar în teoriile asupra semnelor din epocile respective, în ceea ce este modelul teoretic al semnului. Foucault demonstrează că în funcție de acest model teoretic al semnului se stabilesc termenii, domeniile și constituenții cunoașterii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]