4,476 matches
-
de produc?ie, instala?îi pentru transporturi ?i comunica?îi. Sarcin? imens? ?i complex?, c?ci chiar de la �nceput se pune �ntrebarea �n ce forme s? se recon-struiasc? ?i cu ce tehnici. �ntr-adev?r, ora?e care aveau un caracter arhitectural istoric omogen � Văr?ovia, N�rnberg, Saint-Malo � s�nt uneori reconstruite identic, cu scopul de a regenera fenomenul identitar �nscris �n con?tiin?a locuitorilor. Aici, con-struc?ia viitorului nu se concepe dec�ț �ntr-o rela?ie privilegiat? cu trecutul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ia urban? se sprijin?, cu excep?ia Germaniei, pe o reform? a propriet??îi funciare ?i pe comasarea terenurilor mici �n loturi de construc?ie, care devin baza amenaj?rîi urbane. Chiar �n Germania, �n afară opera?iunilor de reconstituiri arhitecturale identice, cea mai mare parte a marilor cet??i s�nt reconstruite, at�ț �n centru, c�ț ?i la periferie, �n forme moderne sau �modernizate� cu o real? eficacitate tehnic?, dar f?r? mare inova?ie urbanistic? (K�ln
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nt localizate, cu excep?ia unuia, de-a lungul unor v?i fluviale, la aproximativ 30 km de capital?. Ele �nglobeaz? oră?e ?i sate deja existente. Urbanismul lor este �mp?r?it �ntre func?ionalism ?i cetate-gr?din?. Peisajul arhitectural, adesea anodin, comport? totu?i c�teva reu?ițe: La Noiseraie de H. Ciriani (Marne-la-Vall�e, 1980), locuin?ele de la �vry de H. Gaudin, printre altele. Mai pu?în conving?toare s�nt ansamblurile lui R. Bofill la Saint-Quentin, la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Dispozi?îi legale ?i regulamentare s�nt luate �n anii �60 pentru a echilibra diferitele curente de interes existente. Astfel, la Bologna, �ncep�nd din 1969, o echip? municipal?, condus? de P. L. Cervelatti, face o evaluare metodic? a tipologiei arhitecturale a centrului �n scopul clasific?rîi, conserv?rîi ?i reabilit?rîi, cu men?inerea locuitorilor pe loc. La Ferrara, Modena ?i Brescia etc., acela?i model este aplicat cu succes. Politici comparabile s�nt atunci puse �n aplicare �n Anglia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Oră?ul, purt?tor de urme ale istoriei, este o tr?s?tur? important? de civiliza?ie pe care aceast? filoso-fie a oră?ului vrea s? o fac? s? existe că o component? a mentalit??îi moderne. 7. Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism �n masă construc?iilor concepute �n contextul excep-?ional al anilor 1945-1955, unele marcheaz? o evolu?ie �n manieră mae?trilor Mi? c?rîi moderne sau fă?? de rea-liz?rile genera?iei �n urcare. Unitatea de locuit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Toulouse-le Mirail (1964-1977), prev?zut pentru 100�000 de locuitori, nu-?i ?ine, din nefericire, toate promisiunile �nscrise �n planul ini?ial (1962). teoria cluster-ului (ciorchine) �n Economist Building (Londra, 1964) ?i se str?duie?te s? stabileasc? bazele arhitecturale cu un poten?ial rela-?ional foarte dens �n locuin?ele ?i p?r?ile comune din imobilele Robin Hood Gardens (Londra, 1972), inspirate par-?ial de unitatea de habita?ie a lui Le�Corbusier. Dorin?a de schimbare ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a detaliilor, care �mplete?te trecutul ?i prezentul �ntr-o poetic? a materiei ?i a luminii. 10. Inginerie ?i arhitectur? �eroic?� �n prima jum?țațe a secolului al XX-lea, punerea la punct a tehnicilor de construc?ie inovatoare anun?? forme arhitecturale inedite. �ntr-adev?r, francezul E. Freyssinet (1879-1962) inventeaz? betonul armat precomprimat, �n 1928 (gară maritim?, Le Havre, 1935). Italianul P.L. Nervi (1891-1979) experimenteaz?, �nc? din anii �30, bol?ile din beton armat �n form? de grinzi �ncruci?ațe (hangare de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ile din beton armat �n form? de grinzi �ncruci?ațe (hangare de avia?ie, Orvieto, 1935-1938). Spaniolul E. Torroja (1899-1961) �?i face o specialitate din bol?ile �n form? de membrane sub?iri (pia?a din Algesiras, 1933). Acest limbaj arhitectural dominat de efectele de struc-tur? ia av�nt la sf�r?ițul anilor �50 o dat? cu relansarea economic?, deci a comenzilor ambi?ioase. Arhitectul Nervi produce atunci operele sale cele mai des?v�r?ițe: hala de expozi?ie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lor cu scopul de a exalta infailibilitatea tehnologic?, expresie absolut? a modernit??îi. Aceast? arhitectur? se construie?te astfel din figuri care �i s�nt proprii ?i din care ea �?i extrage o autonomie distant? fă?? de restul produc?iei arhitecturale. 11. Dincolo de modernitate Pentru arhitec?îi n?scu?i dup? anii �30, arhitectura modern?, cea care a fost g�ndit?, proiectat? ?i construit? �n furia avangardei, a intrat �n istorie. De altfel, fondatorii Mi?c?rîi moderne, ai c?rei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
suscit? opozi?îi mai mult sau mai pu?în organizate. �n orice caz, istoricizarea Mi? c?rîi moderne oblig? �n mod necesar pe fiecare arhi-tect la a se defini, din cauza bulvers?rilor introduse de modernism �n g�ndirea ?i practică arhitectural? ?i urbanistic?. Putem regrupa schematic multiplele op?iuni ap?rute de vreo treizeci de ani �ncoace �n dou? curente majore. Primul, �n care se cultiv? spiritul de modernitate proced�nd la o reevaluare a con?inuturilor doctrinare ?i a cli
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i, pe de alt? parte, casele elve?ianului M. Botta (1943), cubice sau cilindrice. Masive, dar tra-versate de fisuri misterioase (casă Medici, Stabio, Elve?ia, 1980). Dot?rile culturale, sociale, administrative, tehnice etc. acord? un c�mp nelimitat inova?iei arhitecturale, program ?i expresie reunite. Filarmonica de la Berlin (1956-1963) de H. Scharoun (1893�1972) sau Cît� de la Musique (Paris, 1984�1995) de Ch. De Portzamparc au, �n acord cu complexitatea programatic?, o plasticitate clar monumental?. Finlandezul R. Pietil� (1923-1993) deseneaz? c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Scharoun (1893�1972) sau Cît� de la Musique (Paris, 1984�1995) de Ch. De Portzamparc au, �n acord cu complexitatea programatic?, o plasticitate clar monumental?. Finlandezul R. Pietil� (1923-1993) deseneaz? c?minul de studen?i Dipoli (aproape de Helsinki, 1961-1966) că traducere arhitectural? sincopat? a st�ncilor subiacente. Dac? J.P. Kleihues (1933) realizeaz? extinderea spitalului din Berlin�Neuk�lln (1972�1983) dup? o concep?ie simetric? care �mpumut? at�ț de la neoclasicismul lui Schinkel, c�ț ?i de la rigoarea tehnologic? modern?, P. Riboulet
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a comanditarilor ?i a arhitec?ilor de a construi formele cele mai contemporane �n inima cartierelor vechi, eventual fă??-n fă?? cu un monument istoric secular � catedrală din Viena � sau chiar milenar � Maison Car�e de la N�mes. Concep?ia arhitectural? are �n acest caz aluzii subtile, �n afară oric?rui mimetism, la morfologia, la istoria monumentului sau a sitului. Afinit??i elective dintre ?eful lucr?rîi, privat? sau insti-tu?ional?, ?i un arhitect faimos favorizeaz? aceste opera-?îi delicate a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Iar �n saloanele specializate, realiz?rile arhi-tecturale s�nt vectori de comunicare pentru promotorii lor. Actualmente, �n absen?a unui cadru ?i a unor repere doctrinare, individualit??ile � arhitec?i ?i constructori � s�nt cele care dau relief crea?iei arhitecturale, fie �n curentele �manieriste� care �mprumut? clar de la mae?trii modernismului, fie de la mi?carea �eclectismului� postmodern. Oricum ar fi, este frapant contrastul dintre calitatea arhitectural? a construc?iilor recente, inclusiv �n ceea ce prive?te locuin?ele sociale, ?i dec
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
individualit??ile � arhitec?i ?i constructori � s�nt cele care dau relief crea?iei arhitecturale, fie �n curentele �manieriste� care �mprumut? clar de la mae?trii modernismului, fie de la mi?carea �eclectismului� postmodern. Oricum ar fi, este frapant contrastul dintre calitatea arhitectural? a construc?iilor recente, inclusiv �n ceea ce prive?te locuin?ele sociale, ?i dec?derea material? ?i uma-n? a at�tor cartiere din periferiile urbane. Cauzele acestor derive s�nt adesea imputate lucr?rilor, arhitec?ilor. F?r? �ndoial?, cadrul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Cauzele acestor derive s�nt adesea imputate lucr?rilor, arhitec?ilor. F?r? �ndoial?, cadrul construit ac?ioneaz? asupra comportamentelor locuitorilor, dar amploarea ?i profunzimea acestor probleme, esen?ialmente sociale ?i economice, dep??esc cu mult responsabilitatea inerent? op?iunilor arhitecturale. Adev?raț c? politicienii, urbani?ții ?i arhitec?îi se g?sesc aici n fă?a unei provoc?ri ce-i afecteaz? pe locuitori, pro-vocare pe care trebuie s? o accepte. LEXIC Absid?: Amortisment: Element sculptat, o statuie, de exemplu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri ............................................ 2.�Elaborarea limbajului clasic .................. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41 60 67 68 69 72 73 76 77 78 81 81 86 90 92 95 96 97
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mare de mușchi (omoplatul); -oasele scurte: au toate dimensiunile sensibil eaale; se aăsesc dispuse în reaiunile care necesită o mare mobilitate și amplitudine de mișcare: coloana vertebrală, carp, tars. în afara acestor clasificări există oase \a care intră în discuție caracterul arhitectural (oasele pneumatice), poziția și situarea lor în oraanism (sesamoide, suturale). Oasele pneumatice (Fiaura 8) sunt oase care în interiorul lor au incluse cavități pline cu aer. Acestea sunt tapetate cu membrane mucoasei și se pot descrie la nivelul cutiei cranieni, de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
New York, vede viitorul metropolei, este un punct de vedere demn de luat În seamă, dar ridică și un mare semn de Întrebare. Teoretic metropola tinde să devină o reflexie perfectă a dorințelor omului, dar cum poate ajunge aici când materializarea arhitecturală a dorințelor este făcută de o mână restrânsă de indivizi, de arhitecți și urbaniști ale căror opere vor influența În moduri nebănuite inconștientul comunității, dar care nu răspund uneori decât parțial nevoilor psihologice ale individului. Propun, prin studiul hărților mentale
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
În implementarea „noii ordini― socialiste din perioada 1945-1989 și poate chiar În reliefarea mai clară a direcțiilor de dezvoltare În cadrul profesiei și a practicii arhitecturii, direcții care trebuie să fie bazate pe cunoașterea adevărului istoric și asumarea necosmetizată a trecutului arhitectural și urbanistic. Misiunea acestei cercetări este de a prezenta foarte riguros realitățile arhitecturii și urbanismului din România În perioada 1945-1989, de ale pune În contex internațional, prin compararea cu manifestările arhitecturale ale regimurilor totalitare europene. Scopul acestei lucrări nu este
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
pe cunoașterea adevărului istoric și asumarea necosmetizată a trecutului arhitectural și urbanistic. Misiunea acestei cercetări este de a prezenta foarte riguros realitățile arhitecturii și urbanismului din România În perioada 1945-1989, de ale pune În contex internațional, prin compararea cu manifestările arhitecturale ale regimurilor totalitare europene. Scopul acestei lucrări nu este acela de a compila o listă neagră, o listă a rușinii, sau un document care să condamne o perioadă sau anumite acțiuni din acea perioadă, ci de a relata exact, la
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
care au marcat o schimbare semnificativă de paradigmă În planificarea urbană. Documentarul despre EUR este primul pas concret În acest proces, precum și cel mai important, deoarece este primul din Europa și are o istorie oarecum specială din cauzalegăturii dintre concepția arhitectural - urbanistică și ideologia politică din spatele ei. Conținutul proiectului documentar Ideea principală a documentarului este de a prezenta cartierul EUR Întrun mod general, holistic și nu ca o felie deistorie separată, sau caun anumit moment În timp. Vreau să vă arăt
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
ar mai fi utilă nimănui (nu ar mai îndeplini nicio funcție). Prin urmare, orice resursă este vulnerabilă, vulnerabilitățile resurselor necesitând o evaluare foarte serioasă. Exemple de vulnerabilități 23: * vulnerabilități ale procedurilor din organizație; * vulnerabilități ale proceselor organizației; * vulnerabilități hardware; * vulnerabilități arhitecturale; * vulnerabilități software; * vulnerabilități ale personalului etc. ( Riscurile de securitate a informațiilor, determinarea măsurilor și luarea deciziilor privind securitatea informațiilor După ce resursele au fost identificate și evaluate, după ce au fost analizate vulnerabilitățile și amenințările cu care organizația se confruntă, următorul pas
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]