5,079 matches
-
Numai de-asta am nevoie“, repetă cu voce grea, parșivă, strângându-i mădularul, frământându-l, belindu-l, trăgând de el întărâtată, ciudoasă, ca și cum ar fi vrut să i-l scoată din trup. „Altfel mă ia dracii!“ Răcnet hulpav, țipăt disperat, flămând, ars, de vintre spintecate. Îl încălecă zorită, băgându-l în ea, adâncindu-l în ea, scotocindu-se cu el, cutremurându-se cu el, scurgându-se în el, horcăind în el. „Numai să nu te-ndrăgostești și tu de mine, ca Irimia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Încerca să se așeze pe bancă. Îngreunat, trupul nu-l mai asculta. Cu chiu cu vai reuși să întindă o mână și să se sprijine de spătar, aplecat peste bancă. În spatele ei, unde stătuse bărbosul, două urme în iarbă, negre, arse. Parcă un urs își înfipsese labele în iarbă, o pârjolise, lăsându-și tiparul ghiarelor acolo. - Dom’ Aulius, îl auzi pe Verginel strigându-l gâtuit de emoție. Uite, bre, că ăla a scos și chestia aialaltă, de zicea bărbosul. Toma Preda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
actele de reintrare în drepturi, de rămăsese interzis până și prefectul Soporan. Pusese și el ochii pe palat și vroia să și-l facă al său. Goncea pur și simplu urlase trei zile în șir, ca un elefant cu trompa arsă, fript de furie că-i scăpase mișcarea. Se spune că moștenitorii fratelui Chirului, pe care nimeni nu-l mai văzuse dar despre care toți vorbeau, vroiau să facă acolo un Muzeu al Rezistenței Anticomuniste din Baltă și din pădurea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vine să o apere o distruge teroriștii, și i-a-mpușcat la grămadă și p-ormă teroriștii a plecat, a lăsat urme doar în boscheții din părculețul ăla de la Județeană, mâncase, băuse, ce făcuse teroriștii acolo în boscheți, că a găsit pământul ars, dimineața, când a venit poporul să vadă cum a murit eroii la revoluție, dar terorișii dispărseră, nimeni nu i-a văzut la fața lor, cum e și cu ăia care apare acuma p-aici, îi vede lumea și p-ormă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în mână cum vroiam să o torn peste Macatist și cu gura deschisă dând să strig ceva, țintuită în capul mesei, în partea dinspre cireș, că bairamul se ținea la curte. Apoi vârtejul acela a dispărut, iarba doar a rămas arsă ca un cerc negru în partea aia, dar nimeni n-a stat să se uite, nici eu nu m-am uitat decât mai pe seară, dar în mine a rămas așa ca un fel de strigăt de ecou, ca și cum venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
celălalt, tot printre scame de nori, înroșind lutul, târându-se printre bozii, oțetari, printre bălăriile înalte, printre care, abia se ghiceau, șerpuiau sârmele atârnate de niște șpalieri parcă. Se duceau apoi razele, obosite, până lângă zidurile bătrânei biserici, ziduri negre, arse, înconjurate de un brâu de schele. Încercaseră probabil să refacă biserica, schimbaseră doar tabla turlei, apoi părăsiseră lucrarea. Uimite de luciul turlei, razele se adunau toate în rotunjimea ei de ceaun răsturnat, oprindu-și chiar acolo înaintarea, dispărând ca și cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
știa Aulius, nu putea să-i deslușească. Îl căutase Aulius de două-trei ori în București și se lămuriseră. Treceau printre sălciile bătrâne, multe arse de trăsnete, înșirate de-a lungul drumeagului. Un fel de schelete de copaci, cimitir de timp ars, jefuit. Privind sălciile arse, înșirate fără umbră de-a lungul drumului, își aminti de întâmplarea aceea cu stejarul făcut dispărut de țiganii dintr-un cătun de lângă satul lor. Era un cătun de lingurari. Trăiau din furtișaguri de lemne din ocolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să-i deslușească. Îl căutase Aulius de două-trei ori în București și se lămuriseră. Treceau printre sălciile bătrâne, multe arse de trăsnete, înșirate de-a lungul drumeagului. Un fel de schelete de copaci, cimitir de timp ars, jefuit. Privind sălciile arse, înșirate fără umbră de-a lungul drumului, își aminti de întâmplarea aceea cu stejarul făcut dispărut de țiganii dintr-un cătun de lângă satul lor. Era un cătun de lingurari. Trăiau din furtișaguri de lemne din ocolul de care răspundea tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ea de perete. Y a declanșat și o smucitură violentă a străbătut trupul chinuit al lui Z. Imediat, tremurul i-a încetat. S-a întors pe burtă și a gemut încetișor. Halatul îi dezvelea fesele și șoldurile. Mirosea a carne arsă. Y a spus: - Totul va fi bine. După ce a trecut criza am ajutat-o să se ridice și am depus-o pe canapea. Am pornit o conversație pe care am dorit-o cât mai sinceră, cât mai caldă. Le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mamei. Tabitha, care încă radia, le spuse vestea cea bună. Nu știu cum, dar sub privirile lui Violet, vestea își pierdu din strălucirea pe care o avusese înainte. Deci, practic o să faci o săritură mare! zise Paul, din păcate. Thierry sări ca ars. Va fi o intrare extraordinară, zise el supărat. Era clar că Tabitha era protejata lui. — O s-o facem să zboare până jos. Dar răul fusese făcut. Paul bălmăji o scuză, care înrăutăți situația. Spre lauda ei, Violet nu făcu nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cale. Cât despre funingine, nu puteam face nimic; pentru asta trebuia să aștept până ajungeam acasă. Observând că mi-am mai ars puloverul pe piept în alt loc, mi-am scos mănușile și am început să adun bucățelele de material ars. Obiceiul, bată-l vina. Sunt sergent adjunct Fogarty, zise el pe un ton cam agitat, și aceasta este agent Hamlin. Da, am făcut deja cunoștință. Bun, care e treaba? Chiar n-am timp de pierdut. Am identificat corpul care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Era ciudat că simțeam amândoi nevoie de a ieși pentru a vedea ce se întâmplă; probabil că cel mai înțelept ar fi fost să rămânem ascunși în foișor până trecea furtuna. Hugo mă luă de mână. Am sărit aproape ca arsă când m-a atins. Ajunsesem în starea în care aproape că ți-e frică să atingi corpul celuilalt, de teamă să nu provoci o altă explozie; propriul corp îți este foarte sensibil și aproape că-l simți plin de vânătăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de-a v-ați ascunselea Stropi, clipocit și zloată sub tălpi plescăind azi mă simt brotac Înflorit în zori - gutui uscat cu ramuri pline de chiciură Negura s-a ridicat - tremurător pe frunza doar un strop Chiciură topită - pe frunza arsă tremură un strop Pe sanie colb - unde sunt zăpezile de altădată Ninge liniștit - în clinchet de zurgălăi gonește sania Atâta liniște - în noapte avalanșa fulgilor de nea În abisul nopții strălucește muntele - cad fulgii de nea Vântul tăios spulberând roiul
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
așa de special încât ochii i se umpleau de lacrimi numai când se gândea la asta. „Special“ era unul dintre termenii care puteau descrie decorațiunile lor de Crăciun. Pomul de Crăciun reciclabil, nevopsit, făcut în casă, era împodobit cu becuri arse recuperate dintr-o ladă de gunoi în care fuseseră aruncate resturile dintr-un birou. —Globuri! anunțase Jake triumfător când se întorsese acasă cu o sacoșă de plastic burdușită. Alice le luase imediat, închipuindu-și decorațiunile adevărate, fragile și sclipitoare. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu ea. Căsuța albă, cu pereții muruiți proaspăt cu var, cu prispă îngustă de jur împrejur, acoperită cu stuf, stătea aplecată pe-o parte, de parcă s-ar fi mirat de trecătorii de pe drum. Salcâmul bătrân de la poartă, oalele de lut ars, puse cu gura în jos în gărduțul din fața casei, căsuța albă și bătrânii copaci din spatele ei... totul, sub zăpușeala zilei, parcă încremenise păstrându-și umbra neștirbită. Un motan cenușiu, vargat, cu crăpături la ochii galbeni, se chiora la soare. Stătea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
întunericul, desluși mai bine conturul lucrurilor din jur. Toate erau așa cum le știa de în urmă cu un an... Laițe pe două laturi, pe măsuță un ștergar lat alb cu flori roșii și frunze verzi, și un opaiț cu mucul ars aproape tot. Pe brâul sobei, de jur împrejur, erau înșirate câteva mere... iar pe peretele dinspre răsărit, în colț... iconița Sf. Gheorghe și un smoc de busuioc, de la ”Ziua Crucii”, pe policioara candelei. E curat, e liniște, e răcoare si
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ea deobicei. ”-Gogu, Gogu... vezi că ai pe plită, în crăticior mâncare, fii atent să nu se ardă! ” ”-Bine, bine, Fata... o să am grijă!” îi răspunse el. Când s-a uitat în tigăița de pe plită, era târziu, pe fundul ei ars, erau trei căndeluțe stinse. ”-Vai, ce-am făcut!.. Ce va zice Vasilica!.. Bine, măcar, că nu s-au ars căndeluțele!”. Si lorgu începu să plângă... Nu-și putea ierta neglijența. S-a trezit din vis murmurând: ”Vai, ce va zice
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în pat. ”-Nuu... nu, Fata, nu!.. se apără el. Lasă, lasă că mă spăl singur!”. ”-Cum vrei tu!” și, dispăru, învăluită într-un nor de lumină. Când s-a trezit era ora opt și un sfert. Sări din pat ca ars. Era de Sfânta Maria... -Trebuie să mă grăbesc, să nu întârzii la Biserică!.. murmură el. Era vineri noaptea înspre sâmbătă, 21 septembrie... Trecuse de înălțarea Sfintei Cruci, soarele ajunsese la Echinocțiul de toamnă. Era o noapte calmă, liniștită și adâncă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
noroc, prostituției, blasfemiei și homosexualității, precum și expulzarea evreilor, și erau însoțite de rugăciuni publice, procesiuni, și acțiuni de incendiere a "vanităților" în timpul cărora picturi și cărți obscene, oglinzi, haine și bijuterii luxoase erau adunate în mormane în piețele publice și arse. Până și Carnavalul a fost abolit în Florența, de vreme ce Savonarola a proclamat o perioadă dublă de post ce includea și Carnavalul. Nu toată Florența susținea programul lui Savonarola. I se opuneau mulți patricieni și foști susținători ai familiei Medici 115
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
un număr mare de gropi, cu destinații diferite, situate fie în apropierea locuințelor, în interiorul lor, în ateliere sau între locuințe, având forme diverse (sac, ovală, cilindrică, clopot). Gropile din secolele VI-VII erau de provizii și menajere. Primele aveau pereții arși, pentru a rezista umezelii, și o capacitate redusă de depozitare. Diametrul gurii ajungea la 0,30 m, iar adâncimea era de 0,50-0,65 m. Printre puținele exemplare cerealiere se numără boabele carbonizate de mei și secară (Gr.2-Dodești), care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
decorului cruciform găsim la vasele-borcan, din veacurile VI-VII, descoperite la Horga, Murgeni - Vaslui, Ștefan cel Mare - Bacău, Botoșana - Suceava, Davideni - Neamț, Cățelu Nou - București, Belciug-Prahova, Butuceni - Orheiul Vechi (Basarabia) etc. b) Pentru ceramica lucrată la roată pasta este zgrunțuroasă, arsă similar categoriei precedente, fiind de culoare cenușie sau gălbuie (pl. VII/1-3). Atunci când sunt ornamentate, recipientele dispun de un decor incizat (pl. VII/4). În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a identificat o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
următoare, secolele VI-VII, ambele categorii ceramice înregistrează schimbări pozitive, vizibile în compoziția pastei, a modului de ardere, forme și decoruri. a) Ceramica la mână conține, pe lângă cioburi pisate, și microprundișuri, astfel că pasta este mai bine frământată, omogenă și arsă oarecum uniform, căpătând culoarea brun-gălbuie sau cărămizie (pl. VIII). Forma vasului-borcan evoluează de la diferite mărimi și variante, capătă un aspect mai zvelt, având corpul alungit, gura mai largă decât diametrul fundului (ultimul fiind drept și îngroșat, o caracteristică a ceramicii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
25 m lungime x 4 m lățime, iar adâncimea inițială de 0,15 m, însă resturi de chirpici, cenușă, cărbuni s-au găsit și la circa 0,70 m. Podeaua era amenajată simplu, bine bătătorită, iar în unele porțiuni ușor arsă, înnegrită de fum. Nu dispunea de gropi de pari și nici de urme ale unei vetre de foc. Posibil să fi fost construită în pripă și utilizată sezonier (vara), deoarece nu oferea condiții de trai specifice perioadei reci. Întrucât nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești a servit ca atelier pentru prelucrarea metalelor (pl. XXIII). Bârnele carbonizate și urmele de foc de pe podeaua acestei case-atelier indică sfârșitul prin incendiere a L15 (pl. XXII/5). Spre deosebire de cuptorul din L15, cel din L4 avea vatra și pereții arși, în unele locuri până la zgurificare, fapt probabil datorat unor temperaturi ridicate. Considerentele enumerate și lipsa ceramicii și a oricărui obiect casnic au determinat concluzia că L4 a avut funcția de atelier, însă cu o destinație necunoscută. Ambele locuințe-atelier au fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vaselor. Ornamente Vasele ceramice din intervalul cronologic cuprins între secolele VIII-IX, modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin ca degresant inițial cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta lor este bine frământată, recipientele fiind corect executate și arse uniform, de culoare roșcat-cărămizie ori roșcat-gălbuie. Principalele vase sunt cele de tip borcan sau oală, cu mai multe variante, în care, între diametrul gurii și al bazei există mici diferențe, iar umerii sunt fie bombați, fie formează un bitronconism ceva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]